Pretenţii. Sentința nr. 5095/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5095/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 2243/215/2013*
Dosar nr._ 2014 - pretenții -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 5095
Ședința publică de la 20 Aprilie 2015
Completul compus din:
Președinte-C.-F. D.- judecător
Grefier-D. G.
Pe rol, soluționarea acțiunii civile formulată de reclamantul M. C. prin Primar în contradictoriu cu pârâta F. I. A. Întreprindere Individuală, având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns C.j. T. L., pentru reclamant și pârâta asistată de av. B. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- cauza are ca obiect „pretenții”.
C.j. T. L., pentru reclamanta, depune înscrisuri, respectiv adresa nr._/17.04.2015 și tabel Rol:_.
La interpelarea instanței, C.j. T. L., pentru reclamanta, arată că pârâta este Întreprinderea Individuală F. I. A..
Av. B. A., pentru pârâtă, arată că înțelege să reprezinte pârâta Întreprinderea Individuală F. I. A..
Având în vedere cele învederate de către reprezentanta reclamantului, instanța dispune rectificarea citativului în ceea ce privește denumirea pârâtei, în sensul că aceasta este Întreprinderea Individuală F. I. A., iar nu persoana fizică F. I. A..
Av. B. A., pentru pârâtă, solicită încuviințarea probei cu expertiză, având în vedere că, în speță, chiria este calculată și după încheierea contractului, majorările fiind calculate conform legislației în vigoare, expertul urmând să precizeze dacă au fost calculate majorări pentru toată suma sau a fost scăzută suma de 5.400 lei, achitată.
C.j. T. L., pentru reclamanta, solicită respingerea probei cu expertiză, ca nefiind utilă soluționării cauzei.
Instanța respinge proba cu expertiză solicitată de către reprezentanta pârâtei ca nefiind utilă soluționării cauzei, având în vedere teza probatorie și înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
C.j. T. L., pentru reclamanta, solicită încuviințarea probei cu interogatoriul pârâtei.
Av. B. A., pentru pârâtă, de asemenea, solicită încuviințarea probei cu interogatoriul reclamantului. Arată că nu se opune probei cu interogatoriul pârâtei solicitată de către reprezentanta reclamantului.
Instanța, având în vedere ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză până la acest moment procesual, respinge proba cu interogatoriu solicitată de către reprezentanta fiecărei părți, ca nefiind utilă soluționării cauzei.
C.j. T. L., pentru reclamanta, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat.
Av. B. A., pentru pârâtă, de asemenea, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat.
Nemaifiind alte excepții de invocat și cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
C.j. T. L., pentru reclamanta, având cuvântul a solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâtei la plata sumei precizată în adresa depusă la acest termen, respectiv a sumei de 25.550,73 lei.
Av. B. A., pentru pârâtă, având cuvântul, a solicitat admiterea în parte a acțiunii, obligarea pârâtei la plata chiriei până în momentul încheierii contractului dintre părți, iar în subsidiar, numai pentru suma menționată în acțiune, întrucât majorările de întârziere sunt calculate greșit, fiind luată în calcul și suma achitată, fără cheltuieli de judecată.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 25.01.2013 sub nr._, reclamantul M. C. PRIN PRIMAR a chemat în judecată pe pârâta F. I. A. Întreprindere Individuală, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 19.034 lei, reprezentând chirie aferentă semestrului II din 2011 (5.420 lei) și chiria aferentă anului 2012 (13.614 lei) și obligarea pârâtei la plata către reclamant a penalităților de întârziere calculate până la data de 01.02.2013, în cuantum de 3.004 lei precum și în continuare până la data plății efective.
În motivarea cererii, în fapt, reclamantul a arătat că între M. C. și F. I. A. Întreprindere Individuală s-a încheiat Contractul de închiriere nr. 20PR/2011, având ca obiect închirierea chioșcului nr. 12 situat în Parcul R., aparținând domeniului public al Municipiului C., iar la data de 22.11.2012 s-a încheiat procesul- verbal de predare a chioșcului.
A învederat că pârâta a fost notificată prin Adresa nr._/05.11.2012 pentru efectuarea plății sumelor datorate cu titlu de chirie aferentă anilor 2011- 2012, în sumă de 16.072 lei și a majorărilor de întârziere aferente acesteia.
De asemenea, arată că făcând aplicabilitatea pactului comisoriu de gradul IV stipulat în art. 14 din contractul de închiriere, din cauza nerespectării obligațiilor contractuale de către locator contractul a fost desființat de drept.
Potrivit art. 1270 cod civil contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Susține că este îndreptățit să pretindă chiria stabilită prin contractul de închiriere, iar întrucât parata nu și- a îndeplinit obligația de plata a chiriei, locatorul are dreptul să o oblige la plata majorărilor de întârziere calculate până la data plății efective.
A precizat că suma de 3.004 lei cu titlu de penalități de întârziere calculate până la data de 01.02.2013 este compusă din 751 lei majorări de întârziere pentru semestrul II al anului 2011 și suma de 2.253 lei majorări de întârziere pentru anul 2012.
Mai arată că, creanța este certă, lichidă și exigibilă.
În ceea ce privește taxa judiciară de timbru a învederat că M. C. este scutit de plata taxei de timbru potrivit dispozițiilor art. 17 din Legea privind taxele judiciare de timbru nr. 146/1997, întrucât despăgubirile primite de la unitățile administrativ teritoriale în urma hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată se constituie venituri la bugetele locale.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1270- 1272 C.civ. (art. 969 și urm. din fostul Cod civil), contractul de închiriere nr. 20PR/2011.
În dovedirea acțiunii au fost solicitate proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtei.
Anexat cererii a depus contractul de închiriere nr. 20PR/2011, notificarea nr._/05.11.2012 cu confirmare de primire, Adresa nr. 5029/2013 privind calculul chiriei și majorărilor de întârziere la contractul de închiriere.
La data de 27.03.2013, în ședință publică, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat scutirea sa de la plata chiriei în perioada iernii, decembrie - martie 2011- 2012 și anularea majorărilor de întârziere, ținând cont de faptul că acestea s-au produs independent de voința sa.
În motivare arată că debitul este calculat greșit, întrucât a achitat suma de 5.400 lei, lucru dovedit prin chitanțele depuse. Solicită în acest sens a se solicita Direcției de Taxe și Impozit o decizie cu soldul exact restant, ținându-se cont de data rezilierii contractului.
Mai arată că a primit cu întârziere contractul de închiriere nr. 20PR/2011, licitația având loc în data de 27.04.2011, comunicarea de atribuire în data de 26.05.2011, iar contractul ridicându-l efectiv în data de 08.07.2011.
De asemenea, învederează că a solicitat în două rânduri Primăriei C. micșorarea chiriei, mai ales în condițiile iernii 2012 când zăpada avea 70- 80 cm în Parcul N. R., însă nu a găsit nicio înțelegere din partea acesteia, motivat de lipsa unei legislații în acest sens.
Mai consideră că potrivit art. 22 Cap. XII din contractul de închiriere și Legii nr. 213/1998 se poate ajunge la o renegociere a contractului.
Prin sentința civilă nr.3434/12.03.2014 pronunțată de Judecătoria C. a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul M. C. prin Primar, în contradictoriu cu pârâta F. I. A. Întreprindere Individuală.
A fost obligată pârâta către reclamant la plata sumei de 19.034,00 lei reprezentând: suma de 5.420 lei chiria aferentă sem. II/2011 și suma de 13.614 lei, chiria aferentă anului 2012.
A fost obligată pârâta către reclamantă la plata sumei de 3004 lei, reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 01.02.2013, și în continuare, până la data plății efective.
Prin decizia nr. 1193/24.11.2014, pronunțată de Tribunalul D. a fost casată sentința civilă nr. 3434/12.03.2014 pronunțată de Judecătoria C. și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, între reclamantul M. C. prin Primar în calitate de locator, pe de o parte și pârâta F. I. A. Întreprindere Individuală în calitate de locatar, pe de altă parte, s-a încheiat contractul de închiriere nr. 20PR/2011, având ca obiect închirierea chioșcului nr. 12, situat în Parcul R., aparținând domeniului public al Municipiului C..
Conform art. 6 din contractul de închiriere chiria corespunzătoare anului 2011 ( perioada 15.07.-31.12.2011) este de 6.620 lei, calculată în funcție de suma lunară prevăzută la art. 5 și numărul de luni de la data semnării contractului de închiriere și până la finalul anului calendaristic 2011 ; chiria aferentă perioadei 15.07.-31.12.2011 în sumă de 6.620 lei va fi achitată până la data de 30.11.2011, iar art. 7 prevede că, începând cu anul 2012 tariful de închiriere exprimat în lei/mp/lună prevăzut de art. 5, va fi actualizat anual, în funcție de indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de S..
În drept, instanța arată că, potrivit dispozițiilor 969 Cod civil contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Una din obligațiile asumate de pârât prin contractul de închiriere nr. 20PR/2011 este plata chiriei la termenele stipulate în contract, această obligație fiind de esența contractului de închiriere.
De asemenea, părțile au stabilit în cadrul contractului arătat, la art. 11 că, pentru neachitarea debitelor stabilite, locatarul va plăti majorări de întârziere conform legislației în vigoare la data plății.
Astfel, având în vedere prevederile contractuale instanța arată că chiria datorată de pârâtă reclamantei este în cuantum de 6620 lei pentru anul 2011 și în cuantum de 13.614 lei pentru anul 2012, din care pârâta a achitat suma de 5400 lei conform chitanțelor nr._-258-0061/15.09.2011- 900 lei, nr._-270-0052/27.09.2011- 300 lei, nr._/06.03.2012- 3000 lei, nr._/02.05.2012-1200 lei( filele 20, 22).
Prin urmare, instanța constată că pârâta F. I. A. Întreprindere Individuală datorează reclamatului suma de 14.734 lei reprezentând: suma de 1120 lei chiria aferentă sem. II/2011( 6620 lei -5400 lei) și suma de 13.614 lei, chiria aferentă anului 2012.
Potrivit adresei nr. 5029/12.01.2013 rezultă că reclamata a calculat majorări de întârziere până la data de 12.01.2013 în cuantum de 3004 lei conform prevederilor contractuale, având în vedere plățile efectuate de pârâtă la data de 15.09.2011- 900 lei, 27.09.2011- 300 lei, nr. /06.03.2012- 3000 lei,/02.05.2012-1200 lei.
De asemenea, instanța mai arată că nu poate dispune scutirea pârâtei de la plata chiriei aferentă lunilor de iarnă și a majorilor de întârziere datorate în temeiul contractului de închiriere nr. 20PR/2011 întrucât instanța nu poate modifica înțelegerea părților, la momentul încheierii contractului de închiriere pârâta fiind de acord cu toate clauzele acestuia.
Totodată, instanța mai arată că va avea în vedere cuantumul pretențiilor solicitate de reclamant prin cererea de chemare în judecată și nu cel solicitat prin concluziile orale întrucât până la acel moment procesual reclamantul nu a înțeles să procedeze la majorarea câtimii obiectului cererii în condițiile art. 138 Cod de procedură civilă, astfel că, o atare cerere formulată odată cu concluziile pe fondul cauzei nu poate fi analizată.
Pe care de consecință, având în vedere că reclamantul a făcut dovada dreptului său de creanță, iar pârâta nu a probat în totalitate liberarea de obligație, prin plată sau într-un alt mod admis de lege, instanța admite în parte cererea formulată de reclamantul M. C. prin Primar, în contradictoriu cu pârâta F. I. A. Întreprindere Individuală, va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 14.734 lei reprezentând: suma de 1120 lei chiria aferentă sem. II/2011 și suma de 13.614 lei, chiria aferentă anului 2012 precum și la plata sumei de 3004 lei, reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 01.02.2013, și în continuare, până la data plății efective.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamantul M. C. prin Primar, cu sediul în C., ., nr. 7, jud. D. în contradictoriu cu pârâta F. I. A. Întreprindere Individuală, cu sediul în C., ., jud. D..
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 14.734 lei reprezentând: suma de 1120 lei chiria aferentă sem. II/2011 și suma de 13.614 lei, chiria aferentă anului 2012.
Obligă pârâta către reclamantă la plata sumei de 3004 lei, reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 01.02.2013, și în continuare, până la data plății efective.
Cu recurs în termen de 15 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.04.2015.
Președinte,Grefier,
C.-F. D. D. G.
Red. CFD./Tehnored. D.G.
4 ex./
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5136/2015.... | Rectificare carte funciară. Sentința nr. 4369/2015.... → |
|---|
