Pretenţii. Sentința nr. 5998/2015. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 5998/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 06-05-2015 în dosarul nr. 44705/215/2014

ROMÂNIA - pretenții-

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Sentința civilă nr. 5998

Ședința publică de la 06 mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE R.-M. T.

Grefier L. V.

Pe rol soluționarea acțiunii formulată de reclamantul S. C. Județean de Urgență C., în contradictoriu cu pârâtul B. D., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâtul asistat de av. M. Gătejescu, lipsind reclamanta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, care învederează instanței că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 223, pct. 3 Noul cod de procedură civilă.

Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului, invocată prin întâmpinare.

Av. M. Gătejescu pentru pârât solicită admiterea excepției, întrucât pârâtul a fost victima accidentului rutier, nefiindu-i aplicabile disp. art. 998-999 Cciv, precum și ale art.313 din Legea 95/2006.

Instanța pune în discuție excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârât prin întâmpinare.

Av. M. Gătejescu pentru pârât solicită admiterea excepției, având în vedere că accidentul a avut loc la data de 30.09.2011, spitalizarea fiind din data de 30.09.2011 până în data de 14.10.2011, acțiunea in pretenții înscriindu-se în termenul general de prescripție de 3 ani de la data când a cunoscut cuantumul despăgubirilor. Solicită obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Instanța retine cauza in pronuntare asupra exceptiilor invocate.

INSTANȚA

Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 19.12.2014 sub nr._, reclamantul S. C. Județean de Urgență C., a chemat în judecată pe pârâtul B. D. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 7 795,85 lei, reprezentând contravaloarea zilelor de spitalizare ocazionate de spital cu serviciile medicale.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că, în fapt, numitul B. D. a fost internat în Neurochirurgie a Spitalului C. Județean de Urgență C. în perioada 30.09-14.10.2011, iar contravaloarea zilelor de spitalizare a fost în cuantum de 7 795,85 lei, sumă ce nu a fost achitată până în prezent, fiind întrunite astfel condițiile generale ale răspunderii civile delictuale prevăzute de 998 și 999 C.civ. precum și condițiile prevăzute de art. 313 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Reclamantul a mai arătat că spitalul, în calitate de furnizor de servicii medicale, are obligația de a recupera prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale de la persoanele care datorează debitul reprezentând cheltuieli efective ocazionate de asistența medicală acordată, întrucât pârâtul a fost victima unei agresiuni, iar sumele ocazionate de spital cu tratamentul acordat acestuia nu sunt suportate din Fondul național de asigurări de sănătate și are obligația de a le restitui către C.A.S. D..

Mai arată că, având în vedere dispozițiile art.313 din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, reprezentând cheltuieli efective ocazionate de asistență medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale .

Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora., iar spitalul în calitate de furnizor de servicii medicale are obligația de a recupera prejudiciul ce i-a fost cauzat, de la persoanele care datorează debitul reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată, întrucât pârâtul/a a fost victima unei agresiuni, iar sumele ocazionate de spital cu tratamentul acestuia nu sunt suportate din Fondul național de asigurări de sănătate și are obligația de a le restitui către Casa de Asigurări de Sănătate D..

De asemenea, arată că angajarea răspunderii civile a autorului faptei presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: existența prejudiciului cauzat Spitalului C. de Urgență C. reprezentat de contravaloarea zilelor de spitalizare: existența unor fapte ilicite prin încălcarea prevederilor art. 184 alin. 1 și 3 C.p., existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu (contravaloarea zilelor de spitalizare), precum și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul constând în neglijența sau imprudența cu care a acționat .

În drept, au fost invocate prevederile art. 998 și 999 C.civ., art. 112 C.p.civ. și art. 313 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

În susținerea acțiunii a fost depus la dosar, în xerocopie, decont de cheltuieli.

La data de 06.01.2015 s-a dispus comunicarea cererii de chemare in judecata si a inscrisurilor catre pârât in temeiul art.201 alin 1 ncpc cu mentiunea ca are obligatia de a depune intâmpinare conf.art.165 ncpc sub sanctiunea prevazuta de art.208 alin 2 ncpc.

La data de 06.02.2015 pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

A invocat excepția lipsei calității procesual pasive arătând că, a fost victima accidentului rutier, nefiindu-i aplicabile disp. art. 998-999 Cciv, precum și ale art.313 din Legea 95/2006.

Totodată a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune având în vedere că accidentul a avut loc la data de 30.09.2011, spitalizarea fiind din data de 30.09.2011 până în data de 14.10.2011, acțiunea in pretenții înscriindu-se în termenul general de prescripție de 3 ani de la data când a cunoscut cuantumul despăgubirilor, adică data decontului și nu termen de 5 ani fiscali așa cum eronat a susținut reclamanta.

Analizând cauza dedusă judecății, cu prioritate, potrivit art. 248 din N.codul de procedură civilă, cu privire la calitatea procesual pasivă, instanța reține că aceasta presupune identitatea între persoana chemată în judecată (pârâtul) și persoana celui obligat în raportul juridic de drept substanțial dedus judecății.

Conform art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicala acordata. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată”.

Textul citat conferă calitate procesuală pasivă în acțiunile introduse de furnizorii de servicii medicale, pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate de asistența medicală acordată victimelor agresiunilor, persoanelor care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane.

Reclamantul justifică formularea cererii de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul B. D. prin faptul că acesta nu a formulat plângere prealabilă împotriva făptuitorului L. L., aspect ce reiese din rezoluția din 06.02.2012 pronunțată în dosarul nr._/P/2011.

Prin urmare excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. D., va fi respinsă, ca neîntemeiată.

Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, instanța apreciază ca fiind întemeiată această excepție și o va admite, din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958, „dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege”, termen care în acțiunile personal patrimoniale este de 3 ani conform art. 3 din același decret.

Conform prevederilor art. 7 alin. 3 din Decretul nr. 167/1958 dacă dreptul este cu termen suspensiv, prescripția începe să curgă de la data când a expirat termenul, iar potrivit art. 12 din același decret, „în cazul în care un debitor este obligat la prestațiuni succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste prestațiuni se stinge printr-o prescripție deosebită”.

Prin urmare, dreptul material la acțiunea având ca obiect plata contravalorii zilelor de spitalizare din perioada a început la data de 30.09.2011.

Rezultă că termenul de prescripție pentru cheltuielile de spitalizare s-a împlinit în luna octombrie 2011.

Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost comunicata Judecatoriei C. la data de 19.12.2014, instanța constată că s-a împlinit termenul de prescripție pentru plata sumei reprezentând contravaloarea zilelor de spitalizare din perioada 30.09-14.10.2011 .

Instanța are in vedere si faptul ca in cauza nu este vorba de o creanța bugetara pentru care termenul de prescripție este de 5 ani.

Astfel, creanțele fiscale reprezintă dreptul patrimonial care, potrivit legii, rezultă din raportul de drept material fiscal constând în dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat precum și dreptul la perceperea majorărilor de întârziere denumite creanțe fiscale accesorii, în sensul art.21 din Codul de procedură fiscală.

Potrivit art.209 din Legea nr.95/2006 privind reforma în sănătate, fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este un fond special care se constituie din contribuția pentru asigurări sociale de sănătate, suportată de asigurați, de persoane fizice și juridice care angajează personal salariat, din subvenții de la bugetul de stat și alte surse. Gestionarea fondului se face prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate și prin casele de asigurări sociale de sănătate județene și a Mun.București.

Este de necontestat că, în considerarea dispozițiilor art.313 din Legea nr.95/2006 spitalul, în calitate de furnizor de servicii medicale, are obligația de a repara prejudiciul cauzat de la persoanele care datorează debitul reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată.

Împrejurarea că veniturile fondului se utilizează pentru plata serviciilor medicale și că acest fond este componentă a bugetului de stat nu e de natură a asimila cheltuielile de spitalizare unei creanțe bugetare pentru care termenul de prescripție este de 5 ani.

Nu trebuie să se facă o confuzie între contribuția datorată fondului de asigurări și cheltuielile de spitalizare, cu atat mai mult cu cat reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe răspunderea civilă delictuală, prev. de art.998, 999 Cod civil..

Față de aceste considerente, instanța urmează a admite excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată din oficiu.

In temeiul art.453 c.p.c., va obliga paratul către reclamanta la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calitatii procesuale pasive a paratului B. D., ca neintemeiata.

Admite excepția prescripției dreptului la acțiune, urmând a respinge prezenta acțiune formulată de reclamantul S. C. Județean de Urgență C., cu sediul în C., ., jud. D., în contradictoriu cu pârâtul B. D., cu domiciliul în C., ., ., ., ca fiind prescrisă.

Obliga reclamanta catre parat la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce va fi depus la sediul Judecătoriei C..

Pronunțata in ședința publica, 06.05.2015.

P., GREFIER

R.-M. T. L. V.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 5998/2015. Judecătoria CRAIOVA