Pretenţii. Sentința nr. 6699/2015. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 6699/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 20-05-2015 în dosarul nr. 44697/215/2014

Dosar nr._ /2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

SENTINTA CIVILĂ Nr. 6699/2015

Ședința publică de la 20.05. 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. I.-judecător

Grefier G. D.

Pe rol judecarea cauzei civil privind pe reclamanta S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C. și pe pârâtul F. O. F., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat C. V. pentru pârât, lipsind reclamanta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Instanța, în temeiul art. 131 C. nou, pune în discuție competența instanței pentru soluționarea prezentei cauze.

Avocat C. V. pentru pârât, arata ca instanța este competenta sa soluționeze cauza.

Verificând competența, în conformitate cu prevederile art. 131 alin. 1 N.C.p.civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea cauzei.

În temeiul art. 237 C., instanța a declarat deschisă cercetarea judecătorească.

Instanța pune in discuție durata estimativa a procesului.

Avocat C. V. pentru pârât, estimează durata necesara pentru judecarea cauzei 6 luni.

În temeiul art. 238 alin. 1 N.C.P.C, având în vedere obiectul cauzei raportat la probatoriul ce se impune a fi administrat, instanța estimează la 2 luni durata necesara pentru cercetarea procesului.

Instanța invoca din oficiu excepția prescripției dreptului la acțiune și o pune în discuție.

Avocat C. V. pentru pârât, solicită admiterea excepției invocate, iar pe fondul cauzei solicită respingerea acțiuni, ca prescrisă, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Instanța reține cauza în pronunțare pe excepție.

INSTANȚA

Prin acțiunea înregistrată la data de 19.12.2014, reclamantul S. C. Județean de Urgență C. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul F. O. F. ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ca pârâtul să fie obligată la plata sumei de 5221,61 lei reactualizată cu indicele de inflație până la data plății efective a debitului.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta arată că pârâtul a fost internată în unitatea lor in secția ortopedie în perioada 27.07- 09.08.2011, contravaloarea zilelor de spitalizare fiind în cuantum de 5221,61 lei, sumă ce nu a fost achitată până în prezent.

Astfel, sunt întrunite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale pentru numitul F. O. F., prevăzute de art 998 și 999 Cod civil, precum și condițiile prevăzute de art. 313 (1) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății: „persoanele cure prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, reprezentând cheltuielile efective ocazionale de asistența medicală acordată".

Prin întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:

- existența prejudiciului cauzat Spitalului C. Județean de Urgență C.. reprezentat de contravaloarea zilelor de spitalizare;

- existența unei fapte ilicite prin încălcarea prevederilor art. 184 alin.1 și 3, Cod penal:

- existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită (vătămarea corporală) și prejudiciu (contravaloarea zilelor de spitalizare):

- existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită (vătămarea corporală) și prejudiciu contravaloarea zilelor de spitalizare); /

- existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul constând în neglijența sau imprudența cu care a acționat,

S. C. Județean de Urgență C. solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța să o oblige la plata sumei de 5221,61 lei reactualizată cu indicele de inflație până la data plății efective a debitului, pe numitul F. O. F. .

In drept, își întemeiază acțiunea pe disp. art. 998 și 999 C.Civil și art. 14 raportat la art. 346 alin. 1 din C.p.p. și art. 313 (1) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Menționează că, în baza art.17 din Legea 146/1997, cu modificările și completările ulterioare, sunt scutiți de obligația achitării taxei de timbru, S. C. Județean de Urgență fiind instituție publică, iar suma solicitată constituind venit public.

Solicită, de asemenea, să se facă aplicare dispoz. art. 242 alin.2, din Codul de procedură civilă, judecând cauza în lipsa .

Pentru dovedirea celor enunțate anexează prezentei: decontul de cheltuieli pentru F. O. F., ordinul nr.611/26.05.2014, foaia de observație clinică generală .

La termenul de judecată din data de 20.05.2015, instanța a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune.

Analizând cauza dedusă judecății, cu prioritate, potrivit art. 248 din N.codul de procedură civilă, prin prisma excepției invocate din oficiu, instanța apreciază ca fiind întemeiată această excepție și o va admite, din considerentele ce urmează:

Potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958, „dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege”, termen care în acțiunile personal patrimoniale este de 3 ani conform art. 3 din același decret.

Conform prevederilor art. 7 alin. 3 din Decretul nr. 167/1958 dacă dreptul este cu termen suspensiv, prescripția începe să curgă de la data când a expirat termenul, iar potrivit art. 12 din același decret, „în cazul în care un debitor este obligat la prestațiuni succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste prestațiuni se stinge printr-o prescripție deosebită”.

Prin urmare, pentru dreptul material la acțiunea având ca obiect plata contravalorii zilelor de spitalizare din perioada 27.07-.09.08.2011, rezultă că termenul de prescripție pentru cheltuielile de spitalizare s-a împlinit în luna august 2014 .

Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost comunicata Judecatoriei C. la data de 16.12.2014 si înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.12.2014, instanța constată că s-a împlinit termenul de prescripție pentru plata sumei reprezentând contravaloarea zilelor de spitalizare din perioada 27.07-.09.08.2011.

Instanța are in vedere si faptul ca in cauza nu este vorba de o creanța bugetara pentru care termenul de prescripție este de 5 ani.

Astfel, creanțele fiscale reprezintă dreptul patrimonial care, potrivit legii, rezultă din raportul de drept material fiscal constând în dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat precum și dreptul la perceperea majorărilor de întârziere denumite creanțe fiscale accesorii, în sensul art.21 din Codul de procedură fiscală.

Potrivit art.209 din Legea nr.95/2006 privind reforma în sănătate, fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este un fond special care se constituie din contribuția pentru asigurări sociale de sănătate, suportată de asigurați, de persoane fizice și juridice care angajează personal salariat, din subvenții de la bugetul de stat și alte surse. Gestionarea fondului se face prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate și prin casele de asigurări sociale de sănătate județene și a Mun.București.

Este de necontestat că, în considerarea dispozițiilor art.313 din Legea nr.95/2006 spitalul, în calitate de furnizor de servicii medicale, are obligația de a repara prejudiciul cauzat de la persoanele care datorează debitul reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată.

Împrejurarea că veniturile fondului se utilizează pentru plata serviciilor medicale și că acest fond este componentă a bugetului de stat nu e de natură a asimila cheltuielile de spitalizare unei creanțe bugetare pentru care termenul de prescripție este de 5 ani.

Nu trebuie să se facă o confuzie între contribuția datorată fondului de asigurări și cheltuielile de spitalizare, cu atat mai mult cu cat reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe răspunderea civilă delictuală, prev. de art.998, 999 Cod civil..

Față de aceste considerente, instanța urmează a admite excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată din oficiu și a respinge acțiunea reclamantei ca prescrisă .

În temeiul art 453 C., va obliga pe reclamantă către pârât la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocațial, dovedit cu chitanța depusă la dosar..

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată din oficiu

Respinge prezenta acțiunea formulată de reclamantul S. C. Județean de Urgență C., cu sediul în C., ., jud. D., în contradictoriu cu pârâtul F. O. F., domiciliat în comuna Sadova ., județul D., ca fiind prescrisă.

Obligă pe reclamantă către pârât la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce va fi depus la sediul Judecătoriei C..

Pronunțata in ședința publica, de la 20.05.2015

Președinte Grefier

M. I. G. D.

Redactat MI/Tehnored GD

4 ex/25.05.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 6699/2015. Judecătoria CRAIOVA