Contestaţie la executare. Sentința nr. 1016/2016. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1016/2016 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 27-01-2016 în dosarul nr. 1016/2016
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1016/2016
Ședința publică de la 27.01.2016
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. D. M.
GREFIER J. A.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 13.01.2016, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care fac parte integrantă din prezenta hotărâre, privind privind pe contestator D. V. și pe intimat A. D., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
La data de 21.10.2015, contestatoarea D. V. a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimata A. D., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea formelor de executare silită care este titlul executoriu_/29.09.2015 și somația_/29.09.2015 privind suma de 731 lei, primite prin poștă la data de 04.10.2015.
Contestatoarea a precizat că nu are datorii către A., mai mult i s-au reținut din pensie mai multe sume fără nicio justificare.
A precizat că decizia de impunere_/15.07.2015 cu termen de plată la 20.08.2015 pentru suma de 22 lei, s-a reținut anterior emiterii titlului de creanță. A arătat că i-a fost comunicat doar titlul de creanță privind impozitul și CAS anticipate pe anul 2015, imputate inițial prin decizia_/09.03.2015, respectiv plăți anticipate, care au fost contestate conform art. 7 din Legea 554/2004 și 571/2003, precizând că au fost calculate greșit debitele, contestația admisă și s-a emis o nouă decizie la care se referă titlul executoriu la poziția 1, ce are nr. deciziei de impunere_/17.06.2012.
A arătat că până la emiterea acestui titlu de creanță nou, A. a pus în executare decizia de impunere din 09.03.2015 și i-a reținut sumele considerate ulterior a fi greșit stabilite.
La punctul 3, titlul executoriu face referire directă la decizia_/09.03.2015 pentru suma de 240 lei, titlul de creanță a fost anulat de A..
A mai precizat că debitul de 84 lei se consideră a fi datorat din decizia_/09.03.2015. Sumele de 42 lei, 12 lei și 292 lei au fost stabilite în baza deciziei_/15.07.2015, titlul de creanță a fost executat înainte de emiterea deciziei.
În drept a invocat dispozițiile art. 172 – 173 alin.1 lit.a din OG 92/203 privind C.pr.fiscală și disp. Art. 711 și 712 C..
La data de 11.11.2015, intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare.
În motivare, intimata a arătat că prin acțiunea introdusă de către contestatoarea D. V. s-au contestat somația nr._/29.09.2015 emisă de AJFP D. și a titlului executoriu nr._/29.09.2015 emis de AJFP D., solicitând anularea acestora.
Intimata a invocat excepția inadmisibilității contestației la titlul executoriu în temeiul art. 172 alin. 3 Cod pr.fiscală "contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu est o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege".
A precizat că potrivit art. 141 alin. 2 "titlul de creanță devine executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege".
Pentru a se putea introduce contestație la titlu, acesta trebuie să îndeplinească două condiții cumulativ: să nu fie o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional, respectiv pentru contestarea lui sa nu existe o altă procedură prevăzută de lege.
Posibilitatea contestării titlului executoriu fiscal pe calea contestației la executare subzistă numai în măsura în care actul ce constituie titlu de creanță nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ fiscal, așa cum de altfel prevede art. 205 din OG nr. 92/2003 republicată.
Potrivit art. 205 din OG 92/2003 privind Codul de pr.fiscală "1) Împotriva titlului de creanță precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se considera lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia în condițiile legii".
A arătat că întrucât contestatoarea nu a urma procedura contestației prevăzută de art. 205 alin.1 Cod pr.fiscală, intimata consideră că nu mai pot fi puse în discuție apărări de fond împotriva titlului executoriu pe calea contestației la executare, astfel cum s-a stabilit și prin Decizia nr. XIV/05.02.2007 pronunțată în recurs în interesul legii de către Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Potrivit art. 141 din OG nr. 92/2003 privind codul de pr.fiscală, cu modificările și completările ulterioare: "1) Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlul executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. 1*1) În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin.1 se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, nici un titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii".
Potrivit art. 110 alin.3 lit.a și c din OG 92/2003 privind codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare:" Titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi: a) decizia de impunere, c) decizia referitoare la obligația de plată accesorie".
Astfel, a precizat intimat că titlurile de creanță care au stat la baza emiteri titlului executoriu nr._/29.09.2015 sunt reprezentate de Decizia de impunere nr._ din data de 09.03.2015, privind plăți anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuții de asigurări sociale de sănătate, precum și obligațiile de plată cu titlu de contribuții de asigurări sociale pentru anul 2015 și Decizia nr._ din 15.07.2015 referitoare la obligațiile de plată accesorii, decizii care constituie titluri de creanță și care sunt acte administrative fiscale, pentru care este prevăzută o procedură prealabilă și una judiciară la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă.
Potrivit art. 172 alin. 1 și 3 din OG nr. 92/2003 privind Codul de pr. fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare: "Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii" și "Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege".
Prin urmare, legiuitorul a condiționat posibilitatea utilizării apărărilor de fond pe calea contestației la executare de inexistența unor mijloace procedural speciale pentru realizarea dreptului, în cadrul cărora acestea să poată fi invocate.
În sensul celor precizate, intimata a arătat că a statuat și ÎCCJ pronunțând Decizia nr. XIV/05.02.2007 publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr. 733/30.10.2007: "În aplicarea dispozițiilor art. 169 alin.4 din Codul de pr.fiscală, republicat, cu completările și modificările ulterioare(în prezent art. 172 alin.4) stabilesc: Judecătoria în circumscripția căreia se face executarea este competentă să judece contestația, atât împotriva executării silite înseși, a unui act sau măsuri de executare, a refuzului organelor de executare fiscală de a îndeplini un act de executare în condițiile legii, cât și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional, dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege."
Pe fondul cauzei, intimata a precizat că:
La data de 29.09.2015, AJFP D. a emisă în baza art. 145 din OG nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, somația nr._ și titlul executoriu nr._. Conform somației contestatoarea D. V. figurează în evidențele fiscale cu suma de plată de 731 lei reprezentând impozit pe venituri din activități independente și contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente și persoane care nu realizează venituri. Somația nr._/29.09.2015 însoțită de titlul executoriu nr._/29.09.2015 au fost comunicate contestatoarei la data de 05.01.2015 conform dovezii de comunicare.
În baza art. 82 și art. 296 indice 24 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și a Declarației privind venitul estimat/norma de venit pe anul 2015, depusă de contestatoarea D. V. la AJFP D. cu nr._ a fost emisă Decizia de impunere nr._ privind plățile anticipate cu titlul de impozit pe venit/contribuții de asigurări sociale de sănătate, precum și obligațiile de plată cu titlu de contribuții de asigurări sociale pentru anul 2015.
Prin Decizia de impunere nr._/09.03.2015 privind plățile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuții de asigurări sociale pentru anul 2015 au fost stabilite de către AJFP D. în sarcina lui D. V. plăți anticipate cu titlul de impozit și contribuții de asigurări sociale de sănătate pe termene de plată. A făcut precizarea că Decizia de impunere nr._/09.03.2015 a fost comunicată contestatoarei D. V. la data de 18.03.2015 și nu a fost contestată de către aceasta la organul fiscal competent în termen de 30 de zile de la data comunicării.
În ceea ce privește Decizia de impunere nr._/09.03.2015 emisă de AJFP D. privind plățile anticipate cu titlu de impozit pe venituri/ contribuții de asigurări sociale de sănătate, precum și obligațiile de plata cu titlu de contribuții de asigurări sociale pentru anul 2015, cu precizarea că aceasta este aceeași cu Decizia de impunere nr._/09.03.2015 care este menționată în titlul executoriu nr._/29.09.2015, ultima cifră de pe decizia de impunere_ este o cifră de control prevăzută de sistemul informatic care se atribuie deciziilor de impunere conform plajei de numere.
În baza art. 88 lit.c și art. 119 di OG nr. 92/2003 privind Codul de pr. Fiscală cu modificările și completările ulterioare, pentru plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri ale bugetului general consolidat a fost emisă decizia nr._/15.07.2015 referitoare la obligațiile de plată accesorii prin care au fost calculate accesorii în cuantum de 407 lei.
Decizia nr._/15.07.2015 referitoare la obligațiile de plată accesorii reprezintă titlu de creanță conform art. 110 alin.3 lit.c din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare și a devenit titlu executoriu în condițiile art. 141 alin.2 din Codul de pr.fiscală ("Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală devine scadentă prin expirarea termenului prevăzut de lege ….").
S-a făcut precizarea că în baza art. 88 lit.c și art. 119 din OG nr. 92/2003 au fost stabilite obligații de plată accesorii, pentru plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri ale bugetului general consolidat.
La art. 119 OG nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare, se prevede ca: 1) Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere. Nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligații fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum și sumele reprezentând echivalentul în lei a bunurilor și sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei. 3)Dobânzile și penalitățile de întârziere se fac venit la bugetul căruia îi aparține creanța principală. 4) Dobânzile și penalitățile de întârziere se stabilesc prin decizii întocmite în condițiile aprobate prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu excepția situației prevăzute la art. 142 alin. 6.
Potrivit art. 120 alin. 1 din OG nr. 92/2003 republicată cu modificările și completările ulterioare " Dobânzile reprezintă echivalentul prejudiciului creat titularului creanței fiscale ca urmare a neachitării de către debitor a obligațiilor de plată la scadență și se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv".
Potrivit art. 121 indice 1 din OG nr. 92/2003 – "1) Penalitățile de întârziere reprezintă sancțiunea pentru neîndeplinirea obligațiilor de plată la scadență și se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv". 2) Nivelul penalității de întârziere este de 0,02 % pentru fiecare zi de întârziere. 3) Penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a dobânzilor. Dobânzile și penalitățile au fost calculate, conform anexei la Decizia nr._ din data de 15.07.2015 referitoare la obligațiile de plată accesorii, emisă de AJFP D..
În concluzie, intimata a arătat că având în vedere datoria contestatoarei D. V. față de bugetul general consolidat al statului decurgând din Decizia de impunere nr._ din data de 09.03.2015 privind plățile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuții de asigurări sociale de sănătate, precum și obligațiile de plată cu titlu de contribuții de asigurări de sociale pentru anul 2015 și Decizia nr._/15.07.2015 referitoare la obligațiile de plata accesorii, în mod corect, legal, autoritatea fiscală a emis, în baza art. 141 alin.1 și alin.1 indice 1 și a art. 145 din Codul de pr. Fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare, titlul executoriu și somația, contestatoarea nedovedind că actele mai sus indicate au fost întocmite cu nerespectarea prevederilor legale incidente.
În drept a invocat dispozițiile art. 205 și urm.Cod pr.civ.
În ședința publică din data de 18.11.2015, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de contestatoare.
Cu privire la excepția inadmisibilității contestației la titlul executoriu invocată de intimată instanța reține următoarele:
La data de 29.09.2015 intimata A. D. a emis pe numele contestatoarei somația nr._/29.09.2015 j și titlului executoriu nr._/29.09.2015 .
Titlurile de creanță care au stat la baza emiteri titlului executoriu nr._/29.09.2015 sunt reprezentate de Decizia de impunere nr._ din data de 09.03.2015, privind plăți anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuții de asigurări sociale de sănătate, precum și obligațiile de plată cu titlu de contribuții de asigurări sociale pentru anul 2015 și Decizia nr._ din 15.07.2015 referitoare la obligațiile de plată accesorii, decizii care constituie titluri de creanță și care sunt acte administrative fiscale, pentru care este prevăzută o procedură prealabilă și una judiciară la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă.
Potrivit art. 205 din OG 92/2003 privind Codul de pr.fiscală "1) Împotriva titlului de creanță precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se considera lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia în condițiile legii".
În cauză contestatoarea nu a urma procedura contestației prevăzută de art. 205 alin.1 Cod pr.fiscală, deoarece nu a contestat Decizia de impunere nr._ din data de 09.03.2015, privind plăți anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuții de asigurări sociale de sănătate, precum și obligațiile de plată cu titlu de contribuții de asigurări sociale pentru anul 2015 și Decizia nr._ din 15.07.2015 referitoare la obligațiile de plată accesorii, decizii care constituie titluri de creanță și care sunt acte administrative fiscale, pentru care este prevăzută o procedură prealabilă și una judiciară la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă.
Potrivit art. 172 alin. 1 și 3 din OG nr. 92/2003 privind Codul de pr. fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare: "Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii" și "Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege".
Posibilitatea contestării titlului executoriu fiscal pe calea contestației la executare subzistă numai în măsura în care actul ce constituie titlu de creanță nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ fiscal.
Ca atare nu mai pot fi puse în discuție apărări de fond împotriva titlului executoriu pe calea contestației la executare, astfel cum s-a stabilit și prin Decizia nr. XIV/05.02.2007 publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr. 733/30.10.2007 pronunțată în recurs în interesul legii de către Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a statuat că "În aplicarea dispozițiilor art. 169 alin.4 din Codul de pr.fiscală, republicat, cu completările și modificările ulterioare(în prezent art. 172 alin.4) stabilesc: Judecătoria în circumscripția căreia se face executarea este competentă să judece contestația, atât împotriva executării silite înseși, a unui act sau măsuri de executare, a refuzului organelor de executare fiscală de a îndeplini un act de executare în condițiile legii, cât și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional, dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege."
Ca urmare instanța va respinge contestația la executare ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare privind contestatoarea D. V. cu domiciliul în C., ..F6, ., jud.D., în contradictoriu cu intimatul A. D. cu sediul în C., .. 2, jud.D..
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi 27.01. 2016.
Președinte,Grefier,
M. D. M. J. A.
Red.MDM
Teh.JA
4ex/23.02.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 530/2016.... | Anulare act. Sentința nr. 1014/2016. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
