Pretenţii. Sentința nr. 75/2016. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 75/2016 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 11-01-2016 în dosarul nr. 75/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința Civilă Nr. 75/2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. Birță
Grefier L. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C. și pe pârât M. B. I., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a fost lipsă reclamanta, pentru pârât prezentându-se tatăl acestuia..
Având în vedere că acesta nu a prezentat un mandat din partea pârâtului, instanța nu a putut să îl lase pe acesta să depună concluzii, să invoce excepții sau să formuleze cereri.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, care învederează instanței că prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 N.c.p.c.
Instanța, verificându-și din oficiu competența conform articolului 131 alin 1 NCPC, constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cauze, în baza art 94 alin 1 lit k NCPC și la art 107 NCPC
În temeiul art. 248 NCPC, instanța invocă și rămâne în pronunțare asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 08.10.2015 și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub numărul_, reclamantul S. C. Județean de Urgență C. a chemat în judecată pe pârâtul M. B. I., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să fie obligat la plata sumei de 2061,19 lei, reactualizată cu indicele de inflație pana la data plătii efective a debitului, reprezentând contravaloarea zilelor de spitalizare ocazionate de spital cu serviciile medicale in perioada 08.03.02._13.
În motivare, reclamantul a arătat că, în perioada arătată mai sus., pârâtul, victima unui accident de circulație sau a unei agresiuni, a fost internat la S. C. Județean de Urgență C., iar contravaloarea zilelor de spitalizare în cuantum de 2061,19 lei nu a fost achitată nici până în prezent, fiind întrunite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale prev. de art. 1357 si 1358 Cod Civil, precum și condițiile prevăzute de art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Acesta a mai învederat că, spitalul, în calitate de furnizor de servicii medicale, are obligația de a recupera prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale de la persoanele care datorează debitul reprezentând cheltuieli efective ocazionate de asistența medicală acordată, întrucât pârâtul a fost victima unei agresiuni iar sumele ocazionate de spital cu tratamentul acordat acestuia nu sunt suportate din Fondul Național de Asigurări de Sănătate și are obligația de a le restitui către Casa de Asigurări de Sănătate D..
Totodata, reclamanta apreciază că și o persoană spitalizată poate avea calitate procesuală pasivă, atunci când nu depune minimul de diligențe pentru a identifica autorul faptei ilicite, iar în situația în care din culpa beneficiarului îngrijirilor serviciilor medicale acordate, nu a fost stabilită persoana a cărei faptă proprie să fi produs o vătămare, cel obligat la repararea prejudiciului este chiar beneficiarul, în caz contrar în situația în care instanțele naționale ar accepta ideea că doar persoana vinovată de vătămarea sănătății altei persoane, trebuie obligată la repararea prejudiciului, ar presupune imposibilitatea reparării efective și integrale a prejudiciului și în condițiile în care lipsesc orice demersuri judiciare ale celui vătămat, nu se poate vorbi de vinovăția celui presupus a fi produs această vătămare.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1357, 1358 Cod civil, art. 112 Cod procedură civilă și art. 313 din Legea nr. 95/2006.
Cererea este scutită de la plata taxei de timbru, potrivit art. 30 din OUG 80/2013.
In dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei decont de cheltuieli. (f.5)
Pârâtul, deși legal citat, nu a depus întâmpinare si nu s-a prezentat în fața instanței.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, în perioada 03.02._13, pârâtul M. B. I. a fost internat de urgență la S. C. Județean de Urgență C., secția chirurgie toracică, ca urmare a unui accident, beneficiind de asistenta medicala de specialitate. Contravaloarea cheltuielilor de spitalizare a fost în cuantum de 2061,19 lei, potrivit decontului de cheltuieli depus în copie la dosar (fila 5).
În drept, în baza art. 248 alin. 1 C.proc.civ., instanța va analiza cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. G., invocată din oficiu de către instanță.
Excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepție de fond, absolută și peremptorie. Datorită caracterului absolut, excepția poate fi invocată din oficiu, de către instanță în orice stare a pricinii, astfel cum prevede și art. 247 alin. 1 C.proc.civ.
În concordanță cu conținutul art. 36 teza 1 C.proc.civ., calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății. Pentru a stabili cine este subiectul pasiv în raportul juridic din prezenta speță, instanța va da eficiență dispozițiilor art. 313 din Legea nr. 95/2006 actualizată, potrivit cărora persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată.
În cauza de față, instanța constată că pârâtul nu este cel care a adus daune sănătății altuia, ci din contră, acesta este victima unui accident de circulație sau agresiuni, astfel cum atestă însuși reclamantul în cuprinsul cererii de chemare în judecată. În consecință, pârâtul, beneficiar al serviciilor medicale, nu poate fi obligat să repare prejudiciul, această obligație incumbându-i celui care a săvârși o faptă ilicită ce a condus la vătămarea sănătății pârâtului, respectiv autorul agresiunii.
De asemenea, instanța reține că potrivit art. 218 alin 1 din legea 95/2006 „asigurații beneficiază de pachetul de servicii de bază în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului și până la vindecare, în condițiile stabilite de prezenta lege”. În aceste condiții, persoana care are calitatea de asigurat beneficiază de pachetul de servicii medicale prevăzut de lege, iar persoanele care nu au calitatea de asigurat nu beneficiază de acest pachet cu titlu gratuit, cu excepția situațiilor de urgență prevăzute de art. 220 din legea 95/2006.
Referitor la susținerea reclamantului în sensul că pârâtul avea obligația să efectueze demersurile legale pentru a stabili vinovăția agresorului autorului accidentului,instanța constată că nu există nicio prevedere legală care sa îi impună victimei să identifice persoana culpabilă, pentru a putea beneficia de servicii medicale. Totodată, legea penală conferă facultatea, iar nu obligația persoanei vătămate de a formula plângere prealabilă împotriva făptuitorului faptei ilicite pentru a se realiza tragerea la răspundere penală.
În plus, reclamanta, fiind cea care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât ș calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată.
În raport cu întemeierea cererii reclamantului pe îmbogățirea fără justă cauză, instanța consideră că acest temei juridic nu este incident în speță, în contextul în care actele normative care reglementează sistemul de asigurări de sănătate, stabilesc că pentru recuperarea diminuării patrimoniale generate de suportarea costurilor de spitalizare, spitalul, în calitate de furnizor de servicii medicale, poate formula acțiune împotriva persoanei care a săvârșit fapta ce a generat o daună sănătății unei alte persoane . Având în vedere că potrivit art. 1348 C.civ., acțiunea întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză prezintă un caracter subsidiar, instanța constată că această susținere a reclamantului nu poate fi reținută.
În speță, instanța constată că reclamantul nu și-a îndeplinit obligația de justificare a calității procesuale pasive a pârâtului .
Față de considerente expuse, instanța constată că nu există identitate între pârâtul din proces și subiectul raportului juridic litigios, astfel cum a fost dedus judecății.
Devine aplicabil în speță art. 40 alin. 1 C.proc.civ. care statuează că dacă instanța constată lipsa calității procesuale pasive, va respinge cererea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate.
Pe cale de consecință, urmează să admită excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului M. B. I., invocată din oficiu și să respingă acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. B. I., domiciliat în C., ., județ D..
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C. cu sediul în Municipiul C., ., Jud D., în contradictoriu cu pârâtul M. B. I., ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria C. .
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE GREFIER
T. B. L. M.
Red Jud. T.B
Tehnored Gref L.M
13.01.2016, 4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 32/2016.... | Pretenţii. Sentința nr. 55/2016. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
