Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 451/2013. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 451/2013 pronunțată de Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 1651/216/2012
Dosar nr._ acțiune în răspundere contractuală
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 451/2013
Ședința publică de la 19 aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. T.
Grefier E. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul P. A. D. și pe pârâtul Z. N., având ca obiect acțiune în răspundere contractuală și cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant Z. N. împotriva reclamantului-pârât P. A. D., având ca obiect constatare nulitate contract vânzare-cumpărare.
Fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 10 aprilie 2013, iar susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ /01.06.2012, reclamantul P. A. D. a chemat în judecată pe pârâtul Z. N. solicitând ca acesta să fie obligat la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând prețul de vânzare al autoturismului pentru care s-a încheiat contractul din 30.04.2012. A mai solicitat ca pârâtul să fie obligat la plata dobânzii legale asupra prețului până la achitarea efectivă a acestuia și a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că prin contractul susmenționat pârâtul s-a obligat să-i achite reclamantului, în două tranșe, suma de 10.000 lei reprezentând prețul autoturismului marca F. PUNTIO cu nr. de înmatriculare_ . Deși a predat cumpărătorului cheile mașinii, acesta nu s-a conformat obligației contractuale refuzând plata prețului.
La data de 07.09.2012, pârâtul a depus întâmpinare și a formulat o cerere reconvențională prin care a solicitat să se constate nulitatea contractului de vânzare-cumpărare cu motivarea că această convenție a fost încheiată sub imperiul unei temeri indusă reclamant, care a produs un accident la volanul autoturismului intrând cu acesta într-un gard din beton. Dându-și seama de consecințele faptelor sale, acesta a constituit în favoarea sa o situație de fapt diferită de cea reală, și anume că la volanul autoturismul s-ar fi aflat fiul pârâtului, Z. N. V., și l-a amenințat că va merge să declare la poliție această împrejurare. În subsidiar, a solicitat să se constate că acest contract este fundamentat pe o cauză care nu există, nu este licită și nici morală, autoturismul aparținând unei alte persoane, respectiv numitului Tirc N., așa cum rezultă din certificatul de înmatriculare al autovehiculului.
S-au depus acte în legătură cu obiectul cauzei, întâmpinare la cererea reconvențională din partea reclamantului în care s-a arătat că pentru autoturism s-a încheiat un contract de vânzare valabil la un birou specializat și că inițiativa a aparținut pârâtului, în condițiile în care fiul său a condus sub influența băuturilor alcoolice și fără a poseda permis de conducere. A mai arătat că la data încheierii contractului erau îndeplinite toate condițiile de valabilitate ale actului juridic, iar faptul că în certificatul de înmatriculare este trecut proprietarul inițial al autovehiculului nu afectează valabilitatea convenției.
Au fost interogate părțile și s-au audiat martorii Mătănie A. A.. G. E. L., Bidan B. L., A. T. T. și Surpețeanu M..
Examinând lucrările dosarului, instanța în fapt reține următoarele:
La data de 30.04.2012, între reclamantul P. A. D. și pârâtul Z. N. s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare ce a avut ca obiect autoturismul marca F. PUNTO cu nr. de înmatriculare_ proprietatea reclamantului.
Prin acest contract pârâtul s-a angajat să achite reclamantului, în două rate, suma de 10.000 lei reprezentând prețul vânzării, prima rată fiind scadentă la data de 15.05.2012, iar cea de-a doua la data de 30.07.2012.
Din ansamblul probelor administrate în cauză a rezultat că acest contract a fost încheiat între părți la cererea pârâtului Z. N., tatăl numitului Z. N. V., care în momentul accidentului se afla la volanul autoturismului în stare de ebrietate, fără acordul reclamantului și fără a poseda permis de conducere.
Astfel, Surpețeanu M., singurul martor care s-a aflat în autoturism în momentul accidentului, a relatat cum în noaptea de 27.04.2012 reclamantul P. A. D. a plecat de la discotecă împreună cu Z. N. V., fiul pârâtului Z. N., luând cu ei în autoturismul marca F. PUNTO cu nr. de înmatriculare_ pe martor și o fată pe care au condus-o până la locuința ei, în satul Poienari din ., reclamantul a oprit și s-a dat jos pentru a-și face necesitățile. În acel moment, Z. N. V. a trecut de pe scaunul din dreapta șoferului la valonul mașinii. Când a revenit la mașină, reclamantul i-a cerut lui Z. N. V. să treacă la locul lui, însă acesta a refuzat. Atunci, a deschis portiera din dreapta și a încercat să ia cheile mașinii, însă Z. N. V. a pus mâna pe ele și a demarat, astfel că P. A. D. nu a reușit decât să se arunce pe scaunul din dreapta și, la nici 200 metri, autoturismul a intrat într-un cap de pod și apoi într-un gard fiind în proporție de 70-80 % avariat. În momentul impactului, șoferului i s-a deschis airbag-ul, însă nu același lucru s-a întâmplat și cu persona din dreapta acestuia, astfel că P. A. D. a dat de două ori cu capul de parbriz, ceea ce explică leziunile suferite de acesta.
După accident, Z. N. V. era disperat și l-a rugat pe reclamant să nu anunțe poliția, întrucât nu are permis de conducere. L-a sunat pe tatăl său, pârâtul Z. N., care a sosit la locul accidentului și l-a asigurat pe reclamant că îl va despăgubi, numai să nu pățească copilul lui nimic. Tot pârâtul este cel care a avut inițiativa de a se încheia contractul de vânzare-cumpărare, reclamantul neexercitând nici un fel de amenințări asupra acestuia.
Și martorul T. A. a confirmat că în momentul accidentului autoturismul a fost condus de către Z. N. V., iar în acea seară, din proprie inițiativă, Z. N. a transportat autoturismul în gospodăria sa, unde se află și în prezent. În zilele următoare, s-a oferit să repare prejudiciul cauzat reclamantului de către fiul său prin achiziționarea autoturismului implicat în accident, încheindu-se astfel contractul de vânzare-cumpărare din 30.04.2012.
Așadar, nu se poate reține că la încheierea contractului pârâtul s-ar fi aflat sub imperiu unei temeri justificate, induse fără drept de către reclamant. Nici susținerea acestuia, în sensul că la momentul încheierii contractului reclamantul nu era proprietarul autoturismului nu poate fi reținută, din documentele de la dosar rezultând că P. A. N. a devenit proprietarul autoturismului F. PUNTO cu nr. de înmatriculare_ la data de 10.01.2012, când a încheiat contractul cu vânzătorul Tavă V. C. plătindu-i acestuia suma de 3500 EURO. Faptul că anterior acest autoturism a aparținut numitului Tirc N. nu are nici o relevanță, deoarece derularea în timp scurt al ultimelor două contracte de vânzare-cumpărare a făcut ca în certificatul de înmatriculare să apară numele penultimul proprietar.
Față de cele menționate, instanța apreciază că cererea reconvențională a pârâtului este neîntemeiată urmând a fi respinsă ca atare.
Constatând însă că, potrivit contractului de vânzare cumpărare pentru vehicul folosit încheiat valabil între reclamantul vânzător P. A. D. și pârâtul cumpărător Z. N., pârâtul avea obligația să achite reclamantului, la data de 15.05.2012, suma de 5.000 lei, reprezentând jumătate din valoarea autoturismului urmând ca, la data de 30 iulie 2012, acesta să plătească și diferența de 5.000 lei, obligații pe care pârâtul nu și le-a îndeplinit până în prezent, deși a fost notificat în acest scop la data de 17.05.2012, instanța va admite acțiunea reclamantului și, în temeiul art. 1719-1721 din Codul civil, îl va obliga pe pârât să plătească reclamantului suma de 10.000 lei, cu dobânda legală aferentă, reprezentând prețul autoturismului marca F. PUNTO cu numărul de înmatriculare_, ce a format obiectul convenției de vânzare-cumpărare încheiată între părți la data de 30.IV.2012.
Văzând și dispozițiile art. 274 din codul de procedură civilă în vigoare la data introducerii acțiunii;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâtul Z. N., domiciliat în municipiul Curtea de Argeș, .. 75 C, județul Argeș.
Admite acțiunea reclamantului P. A.-D., domiciliat în municipiul Curtea de Argeș, ., județul Argeș, așa cum a fost completată.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 10.000 lei, cu dobânda legală aferentă, reprezentând prețul autoturismului marca F. PUNTO cu numărul de înmatriculare_ ce a format obiectul convenției de vânzare-cumpărare încheiată între părți la data de 30.IV.2012.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului 2.328 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 19.IV.2013, în ședință publică.
Președinte, E. T. | ||
Grefier, E. P. |
E.T./D.A.
4 ex.
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 440/2013.... | Anulare act. Sentința nr. 439/2013. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ → |
|---|
