Ordin de protecţie. Sentința nr. 938/2014. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 938/2014 pronunțată de Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ la data de 09-09-2014 în dosarul nr. 2251/216/2014
Dosar nr._ ordin de protecție
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ
Complet specializat în cauze de minori și familie
Operator de date cu caracter personal nr. 5012
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 938/2014
Ședința camerei de consiliu de la 09 septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. U.
Grefier E. P.
Ministerul Public, P. de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș, reprezentat prin procuror C. M.
Pe rol judecarea cauzei de minori și familie privind pe reclamanta M. V. și pe pârâtul M. N., având ca obiect ordin de protecție.
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu au răspuns: reclamanta, personal, pârâtul, personal și asistat din oficiu de avocat T. B., în baza împuternicirii avocațiale din oficiu nr. 184 (fila 17), martorii M. E. I. și Altinyaprak T., lipsă fiind martorul P. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile, conform art. 153 alin. 1 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează obiectul cauzei și stadiul soluționării acesteia. În continuare, adaugă că au sosit relațiile solicitate de la Postul de Poliție Nucșoara.
Reclamanta, personal, precizează că nu a formulat un interogatoriu în scris pentru că dorește să-l întrebe pe pârât doar ce are cu ea de nu o lasă în pace.
Pârâtul, personal, arată că nu are nimic cu reclamanta și dorește ca aceasta să-l lase în pace pe bunicul său, P. C., întrucât acesta i-a făcut acte reclamantei și nu mai are nimic pe numele lui, fără a se stabili o clauză să îl întrețină.
S-au audiat martorii M. E. I. și Altinyaprak T., declarațiile acestora fiind atașate la dosarul cauzei.
Pârâtul, personal, a adresat martorului M. E. I. următoarea întrebare: „Câte datorii ai, câte femei și de câte ori ai divorțat?”, iar martorei Altinyaprak T.: „Cu câți bărbați ai trăit și când îmi restitui banii pe care-i datorezi pentru facturile de curent?”.
Întrebat fiind de instanță de ce nu a prezentat martorul încuviințat pentru a fi audiat, pârâtul, personal, arată că martorul nu a venit pentru că i-a fost rău, deoarece în după amiaza zilei anterioare reclamanta „a sărit” la martor pentru că era pană de curent.
Reclamanta, personal, menționează că nu știe de ce nu a venit martorul la acest termen. În continuare, confirmă că în ziua anterioară martorul nu a avut curent în casa lui.
Avocat T. B., pentru pârât, depune la dosar un set de înscrisuri, respectiv: un memoriu, copia procurii autentificate sub nr. 886/27 august 2014, copia cărții de identitate a martorului P. C., copia cărții de identitate a pârâtului și copia procesului-verbal de contravenție . nr._. Solicită acordarea unui ultim termen de judecată pentru a se prezenta martorul P. C., întrucât dată fiind vârsta acestuia este posibil să se fi simțit rău și astfel să nu poată să se prezinte pentru a fi audiat.
Instanța pune în discuție cererea pârâtului.
Reclamanta, personal, precizează că se va prezenta la un alt termen de judecată dacă pârâtul nu o omoară până atunci.
Reprezentantul Ministerului Public menționează că nu se opune la cererea formulată de pârât.
Instanța, având în vedere că pârâtul s-a obligat să prezinte martorul necitat, iar martorul nu a fost prezentat pentru a fi audiat, apreciază că nu se mai impune amânarea judecății cauzei dată fiind procedura specială a unei astfel de cereri. Constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Reclamanta, personal, solicită admiterea cererii și să se dispună evacuarea pârâtului din locuința familiei din ., județul Argeș, să i se interzică să se deplaseze în ., județul Argeș, să aibă orice contact cu reclamanta și să predea arma deținută, respectiv drujba.
Pârâtul, personal, dorește ca reclamanta să menționeze de ce nu a prezentat martori dintre vecini ci doar „jigodii”. Solicită respingerea cererii până când va veni cu taică-su-mare, căruia reclamanta nu vrea să-i facă buletin, deși i l-a făcut el pe „barbă”. În continuare, adaugă că reclamanta vrea să vândă tot pentru că „jigodia” are datorii.
Avocat T. B., pentru pârât, precizează că reclamanta a solicitat să i se interzică pârâtului a se afla în . că nu se impune admiterea acestui capăt de cerere întrucât reclamanta nu se află în pericol dacă pârâtul se află în localitatea respectivă. De asemenea, reclamanta nu a făcut dovada că ar fi existat vreo armă. Solicită ca instanța să aprecieze temeinicia cererii prin prisma probelor administrate în cauză și să aibă în vedere că mărturiile celor doi martori nu concordă una cu alta și nici cu susținerile reclamantei. Reclamanta nu a menționat că a vorbit la telefon în același timp cu două persoane. Atitudinea agresivă dintre părți este reciprocă și reclamanta având o atitudine care îl provoacă pe pârât.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a cererii așa cum a fost formulată de către reclamantă.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Sub nr._ /13 august 2014 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș cererea formulată de reclamanta M. V. împotriva pârâtului M. N., prin care s-a solicitat emiterea unui ordin de protecție, respectiv interdicția pentru agresor de a se afla în localitatea . reclamanta acum, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima, obligarea agresorului să predea armele deținute – obiect tăietor de dimensiune mare - tip drujbă cu care acesta amenință că o taie pe reclamantă.
În motivarea cererii s-a arătat că reclamanta este mama pârâtului, fiind proprietara unui imobil teren și construcții în suprafață de 6.149 mp cu o casă de locuit, grajd, în . de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 385/27 aprilie 2010. Reclamanta a arătat că în cursul anului 2014 a fost victima agresiunilor realizate de pârât, în mai multe rânduri, acesta pe fondul consumului de alcool devenind o persoană violentă. A mai precizat că a depus numeroase sesizări la postul de poliție, pârâtul fiind cercetat în două dosare și sancționat și contravențional, fiind anterior condamnat la trei ani închisoare. Reclamanta a arătat că ultimul incident a fost de o gravitate excepțională, în iunie 2014 pârâtul încercând să o taie cu drujba, ocazie cu care a sunat la 112, iar pârâtul a fost luat de ambulanță și dus la spitalul de psihiatrie din Pitești, de unde s-a întors continuând să profereze amenințări cu moartea la dresa reclamantei. Reclamanta a depus și formularul tip anexă la Legea nr. 217/2003, completat corespunzător cu aceleași mențiuni ca și în cerere.
Reclamanta a depus odată cu cererea și înscrisuri (copie CI reclamantă, adresa nr._/22 iulie 2014 a IPJ Argeș, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 385/27 aprilie 2010, copie BI pârât, adeverința nr. 2824/1 iulie 2014 eliberată de .> Prin rezoluția judecătorului din data de 13 august 2014 s-a fixat primul termen de judecată și s-a dispus citarea părților.
S-au mai depus înscrisuri, s-au solicitat relații de la Postul de Poliție Nucșoara și s-au audiat martorii M. E. I. și Altinyaprak T..
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanta M. V. este mama pârâtului M. N., ambii locuind în gospodăria din ., județul Argeș, deși reclamanta figurează în evidențele oficial cu domiciliul în ., județul Argeș, iar pârâtul cu domiciliul în municipiul Câmpulung, . nr. 2, ., ..
Reclamanta a solicitat emiterea ordinului de protecție împotriva pârâtului, potrivit formularului tip completat, invocând acte de violență constând în „amenințări cu moartea”, precum și „leziuni fizice sau maltratări psihologice”, iar ca măsuri solicitate: „evacuarea temporară a pârâtului din locuință, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate”, „interdicția pentru pârât de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care victima le frecventează ori le vizitează periodic –. contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima” și „obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute”.
Potrivit disp. art. 23 din Legea nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții: a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei; c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima; g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute; h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora. Se mai prevede că prin aceeași hotărâre, instanța poate dispune și suportarea de către agresor a chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară unde victima, copiii minori sau alți membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilității de a rămâne în locuința familială, iar, pe lângă oricare dintre măsurile dispuse potrivit alin. (1), instanța poate dispune și obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.
Art. 3 din aceeași lege definește violența în familie ca reprezentând orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate, precum și împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile și libertățile fundamentale. În art. 4 se prevede că violența în familie se manifestă și sub următoarele forme: a) violența verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare; b) violența psihologică - impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar; c) violența fizică - vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar. Art. 5 al aceleiași legi, prevede că prin membru de familie se înțelege și: a) ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude; b) soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție.
Din textele de lege care reglementează emiterea ordinului de protecție rezultă că aceasta este o măsură excepțională, are un domeniu restrâns și strict de aplicare și este admisibilă în materia raporturilor de familie, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui act de violență din partea unui membru al familiei și existența unei stări de pericol a vieții, integrității fizice sau psihice ori libertății victimei actului de violență. Existența stării de pericol generată de actul de violență este o chestiune relativă, care nu poate fi stabilită în abstract, ci doar prin raportare la situația concretă și la persoanele implicate.
În cazul de față, din coroborarea probelor administrate și raportat la susținerile părților, rezultă că au existat acte de violență verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, utilizarea de insulte, amenințări cu moartea, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare, de mult timp, ultimul astfel de act fiind petrecut în urmă cu cca. trei luni de zile. Aceste acte de violență verbală s-au realizat în mod direct asupra reclamantei, la domiciliul acesteia din ., de către pârâtul care locuiește în aceeași gospodărie dar într-o construcție distinctă de cea a reclamantei, iar referitor la conținutul și caracterul limbajului, cuvintelor și expresiilor respective, dar și la drujba folosită de pârât la amenințarea reclamantei, aprecierile sunt ale reclamantei și ale martorilor audiați, rudele părților, respectiv fratele pârâtului și verișoara pârâtului, persoane care au declarata că au perceput în mod direct aspectele relatate, deoarece reclamanta i-a sunat chiar în timpul derulării ultimei agresiuni asupra sa.
Cu privire la manifestările verbale ale pârâtului față de reclamantă, chiar și instanța a putut constata în mod direct și nemijlocit în timpul ședințelor de judecată modul de adresare și limbajul total necorespunzătore pe care pârâtul le are față de reclamantă, chiar și în contextul judecății cauzei de față (pârâtul i s-a adresat reclamantei constant cu apelativul „jigodie”, i-a reproșat continuu reclamantei că a trăit și trăiește cu diverși bărbați, etc.).
Despre manifestările din gospodăria reclamantei, care reprezintă în prezent și locuința pârâtului (deși acesta locuiește și în Câmpulung la adresa lui de domiciliu), inclusiv incidentul violent din iunie 2014 în care pârâtul a amenințat-o cu drujba pe reclamantă, rezultă și din mențiunile înscrisurilor depuse la dosar, pârâtul fiind cercetat în dosare penale având ca obiect infracțiunile de lovire, amenințare și violență în familie.
De altfel, reclamanta a precizat în mod expres că temerea și preocuparea ei este legată strict de faptul că pârâtul își va duce la îndeplinire amenințările că o omoară, amenințări pe care le face de mult timp în prezența mai multor persoane (așa cum a relatat martora Altinyaprak T.).
O astfel de temere, mai ales în condițiile în care istoricul pârâtului este unul bogat în ceea ce privește manifestările violente, susținută de probele administrate, reprezintă un argument pentru emiterea unui ordin de protecție, stare de pericol generată de prezența pârâtului în locuința din ..
Textul legal se referă în mod expres la necesitatea înlăturării stării de pericol în care este pusă viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea victimei actului de violență, or în cazul concret se reține că s-a dovedit existența stării de pericol, relația tensionată dintre mamă și fiul dar și dintre pârât și restul rudelor sale, chiar comportamentul părților în sala de judecată, atât față de proces cât și una față de cealaltă, confirmând ipoteza existenței unei stări reale de pericol.
Față de toate acestea, se apreciază că situația de fapt se încadrează în ipotezele prevăzute de art. 23 din Legea nr. 217/2003 și sunt întrunite condițiile de admisibilitate a cererii de emitere a ordinului de protecție, astfel că cererea privind emiterea ordinului de protecție formulată de reclamanta M. V. împotriva pârâtului M. N. este întemeiată, urmând a fi admisă.
Se va dispune emiterea ordinului de protecție prin care se vor dispune următoarele măsuri de protecție a reclamantei față de pârât: evacuarea temporară a pârâtului din locuința familiei din ., județul Argeș; interdicția pentru pârât de a se deplasa în ., județul Argeș; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, a pârâtului cu reclamanta.
Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecție se stabilește la 6 luni de la data emiterii ordinului, ordinul de protecție fiind executoriu.
În ceea ce privește obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute, se apreciază că această măsură nu se poate dispune, drujba la care a făcut referire reclamanta în cerere nefiind armă în sensul legii, chiar dacă a fost folosită de pârât la agresiune, astfel că nu se va dispune și o astfel de măsură.
Față de admiterea cererii, potrivit disp. art. 27 alin. 4 din Legea nr. 217/2003, conform cărora asistența juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de protecție este obligatorie, rap. la art. 18 și art. 22 din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, cheltuielile judiciare avansate de stat, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, avocat B. T., în cuantum de 100 lei, vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta M. V., CNP:_, domiciliată în ., județul Argeș, împotriva pârâtului M. N., CNP:_, domiciliat în municipiul Câmpulung, . nr. 2, ., ., cu reședință în ., județul Argeș.
Emite ordinul de protecție prin care dispune următoarele măsuri de protecție a reclamantei față de pârât:
- evacuarea temporară a pârâtului din locuința familiei din ., județul Argeș;
- interdicția pentru pârât de a se deplasa în ., județul Argeș;
- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, a pârâtului cu reclamanta.
Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecție se stabilește la 6 luni de la data emiterii ordinului.
Ordinul de protecție este executoriu.
Cheltuielile judiciare avansate de stat, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, avocat B. T., în cuantum de 100 lei, rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs în termen de 3 zile de la pronunțare. Recursul se depune la Judecătoria Curtea de Argeș.
Președinte, M. U. | ||
Grefier, E. P. |
EP/UM/4ex/12.09.2014
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 556/2014. Judecătoria... | Ordin de protecţie. Sentința nr. 1054/2014. Judecătoria... → |
|---|
