Pensie întreţinere. Sentința nr. 431/2014. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 431/2014 pronunțată de Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ la data de 29-04-2014 în dosarul nr. 890/216/2013
Dosar nr._ majorare pensie întreținere
Operator de date cu caracter personal nr. 5012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 431
COMPLET SPECIALIZAT MINORI ȘI FAMILIE
Ședința publică din 29 aprilie 2014
Completul constituit din:
Președinte: M. - M. B.
Grefier: V. R. I.
Pe rol judecarea cauzei de minori și familie având ca obiect majorare pensie întreținere, privind pe reclamantele E. C. - M., E. A. - F., legal reprezentate de tatăl său E. F.-D., și pe pârâta T. M. - E..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat M. R., pentru reclamante și avocat I. C., pentru pârâtă, lipsă fiind părțile.
Procedura îndeplinită în mod legal, conform art. 153 alin. 1 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, la data de 28 aprilie 2014, apărătoarea pârâtei a depus la dosarul cauzei un opis cu acte, aspecte pe care instanța le constată, după care;
Avocat I. C., pentru pârâtă, menționează că a întreprins unele demersuri prin cabinetul de avocat, iar înscrisurile respective au fost depuse la dosarul cauzei la data de 28 aprilie 2014. De asemenea, depune în ședința publică un set de înscrisuri traduse în limba română și comunică și apărătoarei reclamantelor un exemplar de pe aceste înscrisuri.
Avocat M. R., pentru reclamate, solicită ca partea adversă să dea explicații cu privire la înscrisurile comunicate.
Avocat I. C., pentru pârâtă, menționează că în opisul depus odată cu înscrisurile, este menționat în parte ce reprezintă fiecare înscris, respectiv adeverințele de salariu pe lunile august, septembrie, octombrie 3013, plus dovezi privind plata unor utilități: contravaloare gaz, energie electrică, apă, taxă pe deșeuri toxice, așa cum rezultă din înscrisuri. În aceste înscrisuri se face mențiunea că pârâtei i s-a diminuat programul de lucru și implicit și venitul.
Întrebată fiind, avocat M. R., pentru reclamate, menționează că nu dorește termen pentru studiul înscrisurilor depuse de pârâtă. Precizează că facturile pe care pârâta pretinde că le plătește sunt de fapt achitate de T. M., care nu are nicio calitate în acest dosar.
Instanța întreabă părțile dacă mai au cereri de formulat sau probe de solicitat.
Avocat I. C., pentru pârâtă, solicită încuviințarea înscrisurilor depuse la acest termen.
Avocat M. R., pentru reclamate, menționează că nu mai are cereri de formulat, nici probe de solicitat. Nu se opune probei cu înscrisuri suplimentare solicitată de pârâtă
Instanța, în baza art. 254 alin. 2 punctul 4 Cod procedură civilă, încuviințează proba suplimentară cu înscrisurile depuse la acest termen de judecată, aceste înscrisuri fiind cele solicitate suplimentar din Italia, precum și altele care atestă încadrarea în muncă și drepturile salariale obținute de pârâtă. Socotindu-se lămurită, declară încheiată cercetarea procesului, conform dispozițiilor art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat M. R., pentru reclamate, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și majorarea pensiei de întreținere la care a fost obligată pârâta prin sentința civilă din 2006 și în consecință să se dispună majorarea pensiei de întreținere în funcție de veniturile realizate de pârâtă, ținându-se cont de nevoile minorelor, care au crescut. Precizează că majorarea pensiei de întreținere o solicită în funcție de ultimele relații furnizate de pârâtă și care priveau acea diferență de venit pe luna iunie 2013 privind al 14-lea salariu. Apreciază că pârâta datorează o pensie de întreținere majorată, în favoarea minorelor, începând cu data de 8 aprilie 2013 – data formulării cererii – în cuantum de 337,8 euro lunar, echivalentul în lei, câte 168,9 euro pentru fiecare minoră, până la majoratul fiecăreia, cu obligarea pârâtei și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 962 lei, conform înscrisurilor de la dosar (onorariu avocat, cheltuielile pentru traducerile și legalizările făcute pe parcursul procesului). Solicită să se observe că deși pârâta a încercat pe parcursul procesului să diminueze cuantumul venitului în funcție de care urmează să se stabilească pensia de întreținere pentru cele două minore, în niciuna din apărările formulate prin întâmpinare nu menționează că ar avea un program mai scurt decât cel normal stabilit, nici că ar avea datorii la bănci. Menționează că pârâta s-a preocupat foarte mult, prin depunerea diverselor înscrisuri, să demonstreze că ar avea venituri mai mici. Apreciază că ceea ce primează este interesul superior al minorelor. Pârâta nu este interesată de nevoile fiicelor sale, de cheltuielile privind întreținerea și educarea acestora. De asemenea, solicită să se aibă în vedere faptul că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei la acest termen de judecată rezultă că facturile sunt pe numele numitei T. M. și nu pe numele pârâtei. Cu privire la veniturile diminuate pe care le primește pârâta, din înscrisuri rezultă că acestea s-au micșorat la cererea pârâtei. Are cunoștință de faptul că aceasta, pe lângă programul normal de lucru mai lucrează și ore suplimentare, acest lucru comunicându-l fiicelor ei de fiecare dată când vorbesc la telefon. Menționează că, pe lângă dreptul la muncă, pârâta are și o obligație de a munci, pentru că la dosar nu există vreo dovadă că s-ar afla în incapacitate de muncă. Solicită admiterea acțiunii, majorarea pensiei de întreținere la 337,8 euro, respectiv 168,0 euro pentru fiecare dintre minore până la majoratul acestora, cu cheltuieli de judecată.
Avocat I. C., pentru pârâtă, solicită ca în ceea ce privește cel de-al 14-lea salariu, despre care se face vorbire în înscrisurile depuse la dosar, acesta să fie înlăturat atunci când se va stabili pensia de întreținere, pentru că acesta nu este un venit cu caracter permanent, acesta fiind un venit sporadic. De asemenea, după cum se cunoaște din practica și doctrina de specialitate, se știe că este necesar a se avea în vedere nu numai nevoile celui care solicită acest lucru, ci și nevoile debitorului, astfel că la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere solicită să se țină cont de faptul că pârâta trebuie să își asigure existența. Neavându-se în vedere acest calcul – al 14-lea salariu – la stabilirea posibilităților materiale solicită să se ține seama nu numai de veniturile permanente pe care pârâta le realizează, ci și de sarcinile cărora trebuie să le facă față, astfel că trebuie să se țină seama și de cheltuielile debitorului, respectiv chiria, cheltuielile privind utilitățile, apreciind că nu este posibil să se dea satisfacție unei persoane împovărând peste măsură o alta, periclitându-i astfel posibilitatea de a-și asigura un trai decent. Este necesar să se țină seama și de mijloacele celui care dă, nu numai – în mod exclusive – de nevoile celui care primește. Solicită să se observe că pârâta nu este de rea-credință, s-a depus dovada că aceasta plătește o chirie lunară; într-adevăr, apartamentul fiind pe numele verișoarei sale, numita T. M., cu care aceasta locuiește. S-a făcut dovada cu aceste înscrisuri că pârâta plătește și utilitățile necesare întreținerii sale, pe lângă cheltuielile de chirie adăugându-se și cele de întreținere, rata lunară plătită la bancă, ceea ce înseamnă că pârâta are și alte obligații. Referitor la cheltuielile pe care reclamantele le-ar fi făcut de-a lungul procesului cu traducerile, menționează că la primele termene de judecată pârâta a achitat aceste cheltuieli, deși acestea nu erau în sarcina sa. Solicită ca aceste cheltuieli de judecată să se compenseze, cel puțin cele privitoare la traducerile efectuate. Astfel, având în vedere că pârâtei i s-a modificat programul de lucru, implicit i s-au diminuat și veniturile. Menționează că este cunoscută criza economică pe care o traversează Uniunea Europeană, implicit și Italia, acest lucru afectând și veniturile pârâtei. Solicită să se calculeze pensia de întreținere în funcție de veniturile pe care aceasta le realizează, așa cum sunt ele depuse la dosarul cauzei; o perioadă, referitor la suma pe care o încasa înainte și după micșorarea programului de lucru, conform acelor venituri. De asemenea, solicită în principal respingerea cererii privind cheltuielile de judecată și în subsidiar, diminuarea cuantumului acestora. Solicită să se aibă în vedere veniturile nete realizate de pârâtă și să se calculeze pensia de întreținere separate pentru fiecare lună, pentru că, așa cum se observă și din înscrisurile depuse la dosar, aceste venituri nu sunt constante.
Avocat M. R., pentru reclamate, menționează că raportat la cheltuielile de judecată, cazul de față este unul în care debitorul este de drept în întârziere, fiind vorba despre o pensie de întreținere. Pârâta nu și-a îndeplinit de bună-voie această obligație. Învederează că pârâta solicită ca din data de 1 septembrie 2013 să se calculeze pensia de întreținere din venitul diminuat, respectiv 220 euro lunar, câte 110 euro pentru fiecare minoră. Având în vedere faptul că a plătit 8 ani câte 50 lei pensie pentru minore, aceasta este de rea-credință.
Avocat I. C., pentru pârâtă, menționează faptul că pârâta a contribuit și cu diverse sume de bani și pachete, în afara pensiei stabilite de instanță.
INSTANȚA:
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr._ /8 aprilie 2013, reclamantele minore E. C. M., născută la data de 23 iulie 1999 și E. A. F., născută la data de 26 mai 2000, prin reprezentantul lor legal E. F. D., au chemat-o în judecată pe pârâta T. M. E. pentru a se dispune majorarea pensiei de întreținere pe care pârâta o plătește lunar pentru cele 2 fiice minore. S-au solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, s-a arătat că reclamantele sunt fiicele numiților E. F. D. și T. M. E., în prezent ele fiind încredințate tatălui prin sentința civilă de divorț pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș la data de 5 aprilie 2006 în dosarul nr. 442/2006. Pârâta a fost obligată la plata unei pensii de întreținere lunară pentru fiicele sale, în cuantum de 110 lei, câte 55 lei pentru fiecare, până la majoratul lor. Pârâta a locuit în ultimii 9 ani numai în străinătate, iar din luna decembrie 2012 ea nu a mai plătit pensia de întreținere pentru minore, deși obținea venituri nete de peste 1.000 euro. S-a mai precizat că aceasta lucrează în Italia, la S.R.L. Dogise, indicându-se adresa exactă a angajatorului ei.
Reclamantele au depus la dosar sentința civilă nr. 347/MF/5 aprilie 2006 a Judecătoriei Cutea de Argeș, certificatele de naștere ale lor, mandate poștale cu sumele expediate de pârâtă din Italia.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a arătat că susținerile reclamantelor, prin reprezentantul lor legal, nu sunt întemeiate și că ea a trimis pentru fetițe, periodic, sume mai de bani și pachete cu tot ceea ce aveau nevoie, le-a cumpărat și îmbrăcăminte și rechizite școlare. Tatăl fetelor este în prezent recăsătorit și încearcă să obțină bani mai mulți de la pârâtă pentru a nu mai contribui el cu nimic la întreținerea minorelor. Reprezentantul reclamantelor locuiește tot în Italia și are grijă de copiii actualei soții, care provin dintr-o relație anterioară acesteia. Pârâta a susținut că pe rolul instanței a promovat o acțiune privind exercitarea autorității părintești asupra minorelor și a solicitat suspendarea judecării cauzei de față până la soluționarea celuilalt dosar. Ea nu a negat că lucrează în Italia și obține acum unele venituri mai mari, fiind de acord să achite pensia de întreținere raportat la nivelul veniturilor sale.
Pârâta a depus la dosar procura specială autentificată sub nr. 745/25 aprilie 2013 de către Biroul Notarului Public Ș. D. F., actul său de identitate, o adresă de la Casa Județeană de Pensii Argeș, dovada că pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș s-a înregistrat cealaltă acțiune formulată împotriva lui E. F. D..
Reclamantele, prin reprezentantul lor legal, au formulat răspuns la întâmpinare prin care au susținut că ceea ce a declarat pârâta nu este legal, reluând argumentele din cererea de chemare în judecată. Pârâta nu a plătit pensia de întreținere pentru minore de bunăvoie, deși a recunoscut că în ultimii 2 ani a realizat venituri mai mari de la locul său de muncă din Italia. Reclamantele au solicitat respingerea cererii de suspendare a judecării prezentei cauze până la soluționarea cauzei având ca obiect exercitarea autorității părintești, pentru că soluția din pricina de față nu depinde în niciun mod de soluția din celălalt dosar.
Reclamantele au mai depus la dosar și o plângere penală înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș, plângere formulată de E. F. D. împotriva pârâtei, pentru săvârșirea de către aceasta a infracțiunii de abandon de familie.
În cursul judecății s-a efectuat ancheta psihosocială la domiciliul reclamantelor minore și s-au solicitat, prin comisie rogatorie în Italia, veniturile nete lunare realizate de pârâtă de la locul său de muncă. Au fost ascultate și minorele în camera de consiliu de către instanță.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Pârâta T. M. E. a fost căsătorită cu E. F. D., din această căsătorie rezultând minorele E. C. M., născută la data de 23 iulie 1999 și E. A. F., născută la data de 26 mai 2000. cei doi soți au divorțat prin hotărâre judecătorească, iar minorele au fost încredințate tatălui spre creștere și educare, cu obligarea mamei de a plăti pentru ele o pensie de întreținere lunară de 110 lei, câte 55 lei pentru fiecare, începând cu data de 8 martie 2006 și până la majoratul lor.
Pârâta locuiește de ani buni în Italia, unde și lucrează cu contract de muncă. Ea nu s-a opus în prezenta cauză la majorarea pensiei de întreținere, susținând că va plăti această pensie raportat la veniturile sale nete lunare actuale obținute de la angajatorul din Italia.
Potrivit art. 499 alin. 1 și 2 Cod civil, tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională. Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinții au obligație de a-i asigura condițiile necesare pentru educarea, creșterea și pregătirea sa profesională.
Alineatul 4 al aceluiași text de lege prevede că, în caz de neînțelegere, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.
Art. 525 alin. 1 cod civil prevede că minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.
Potrivit art. 529 Cod civil, întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la ¼ din venitul său lunar net pentru un copil, 1/3 pentru 2 copii și ½ pentru 3 sau mai mulți copii. Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.
Art. 530 alin. 1 Cod civil stabilește că obligația de întreținere se execută în natură. Dacă această obligație nu se execută de bunăvoie, instanța de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilită sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală.
Pensia de întreținere se plătește, conform art. 532 alin. 1 Cod civil, de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
În speță, nevoile reclamantelor au crescut față de cele din anul 2006, la fel ca și veniturile populației, cele două fete fiind acum eleve în clasa a VIII-a și având mai multe necesități decât în urmă cu câțiva ani.
Din referatul de anchetă psihosocială efectuată la domiciliul reclamantelor rezultă că acestea locuiesc în Curtea de Argeș, cu tatăl lor, care nu are un loc de muncă stabil, dar minorele sunt bine îngrijite și dezvoltate corespunzător. Acolo mai locuiește și bunica paternă, iar pârâta le-a mai trimis minorelor din Italia, cel mult de două ori pe an, pachete cu dulciuri și unele haine cam nepotrivite.
Veniturile pârâtei din Italia nu au fost constante pe toată perioada de la promovarea acțiunii judiciare de față și până acum, ea fiind inițial angajată cu normă întreagă în perioada aprilie – august 2013, iar începând cu această din urmă lună, contractul său de muncă a fost unul cu timp parțial. Astfel veniturile ei din perioada martie – august 2013 au fost, în medie, de 1.047 euro lunar, iar ultimul venit net comunicat de angajatorul acesteia a fost de 688 euro, pentru luna octombrie 2013 (fila 99 și filele 148-149).
Acea sumă de 959 euro primită de pârâtă suplimentar pentru luna iulie 2013 și care reprezintă cel de-al 14-lea salariu nu poate fi luată în calcul pentru stabilirea noii pensii de întreținere pentru reclamante, deoarece suma respectivă nu are caracter de venit lunar permanent, având regimul juridic al unui premiu anual similar din România (premiu care se plătește sau care se plătea pentru activitatea prestată de un salariat într-un an calendaristic).
În raport de cele ce precedă, pârâta va fi obligată să plătească pentru reclamante o pensie de întreținere lunară majorată, și anume: echivalentul în lei a 349 euro (1/3 din 1.047 euro) pentru perioada 8 aprilie – 31 august 2013 și apoi echivalentul în lei a 229 euro (1/3 din 688 euro) începând cu 1 septembrie 2013 și până la majoratul fiecărei minore.
În baza art. 451-455 Cod procedură civilă, pârâta fiind în culpă procesuală pentru neplata de bunăvoie a pensiei de întreținere, va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată făcute de reclamante cu acest proces, cheltuieli ce reprezintă onorariul de avocat și cele efectuate cu traducerea unor înscrisuri din dosar. Nu se pot compensa aceste cheltuieli cu traducerea sau cele privind onorariul de avocat așa cum a solicitat pârâta, deoarece aceasta este în culpă. Faptul că ea a suportat unele cheltuieli cu traducerea unor înscrisuri, nu a făcut decât să se diminueze cheltuielile suplimentare pe care trebuia să le facă tot reclamantele și pentru traducerea acelor înscrisuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamantele minore E. C. M., CNP_, născută la data de 23 iulie 1999 și E. A. F., CNP_, născută la data de 26 mai 2000, reprezentate legal de tatăl E. F. D., CNP_, toți domiciliați în municipiul Curtea de Argeș, ., județul Argeș, împotriva pârâtei T. M. E., CNP_, cu domiciliul ales în . 140 B, județul Argeș, la numitul T. L. P..
Obligă pe pârâtă să plătească pentru reclamante o pensie lunară majorată de întreținere de la 110 lei lunar, cât s-a stabilit prin sentința civilă nr. 347/MF/5 aprilie 2006 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr. 442/2006 la echivalentul în lei a 349 euro (câte ½ din acest cuantum pentru fiecare minoră) pentru perioada 8 aprilie – 31 august 2013 și apoi la echivalentul în lei a 229 euro (câte ½ din acest cuantum pentru fiecare minoră) începând cu 1 septembrie 2013 și până la majoratul fiecărei minore.
Obligă pe pârâtă la 962 lei cheltuieli de judecată către reprezentantul legal al reclamantelor.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Curtea de Argeș.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 aprilie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. - M. B. V. R. I.
Red. Jud. M.M.B.
Tehnored. V.R.I.
4 ex./29 mai 2014
2 comunicări:
- reclamantele minore E. C. M. și E. A. F., reprezentate legal de tatăl E. F. D., toți domiciliați în municipiul Curtea de Argeș, ., județul Argeș
- pârâta T. M. E., cu domiciliul ales în . 140 B, județul Argeș, la numitul T. L. P.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 294/2014. Judecătoria... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 556/2014. Judecătoria... → |
|---|
