Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 887/2014. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 887/2014 pronunțată de Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ la data de 21-08-2014 în dosarul nr. 828/216/2014
Dosar nr._ stabilire program vizitare
minor
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ
Complet specializat în cauze de minori și familie
Operator de date cu caracter personal nr. 5012
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 887/2014
Ședința publică de la 21 august 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. U.
Grefier E. P.
Pe rol judecarea cauzei de minori și familie privind pe reclamanta D. C. și pe pârâtul S. I.-V., având ca obiect stabilire program vizitare minor.
Fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 19 august 2014, iar susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, constată:
Sub nr._ /10 martie 2014 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș cererea formulată de reclamanta D. C. împotriva pârâtului S. I. V., prin care s-a solicitat să se dispună obligarea pârâtului să-i permită reclamantei să păstreze legăturile personale cu minora S. M. V., cu posibilitatea deplasării minorei la domiciliul reclamantei, încuviințarea ca legăturile personale cu minora S. M. V., să se desfășoare după următorul program: în prima și a treia săptămână din lună, de Vineri orele 18 până Duminica orele 18; o săptămână în perioada sărbătorii de Paști, în anii pari să cuprindă prima și a doua zi de Paști, iar în anii impari să cuprindă a treia zi; două săptămâni în vacanța de C., în anii pari să cuprindă Crăciunul iar în anii impari să cuprindă ziua de Revelion; o lună în vacanța de vară, de la 1 iulie până la 31 iulie; petrecerea zilei de naștere a minorei, alternativ cu ambii părinți (la mamă în anii cu soț, la tată în anii fără soț); petrecerea zilei internaționale a copilului alternativ cu ambii părinți (la mamă în anii pari, la tată în anii impari).
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între ea și pârâtul S. I. V. a existat o relație de concubinaj din care a rezultat minora S. M. V., născută la data de 14.10.2011. S-a mai arătat că relația de concubinaj a durat aproximativ 3 ani, destrămându-se în anul 2013, din cauza comportamentului agresiv al pârâtului și a lipsei de implicare în obținerea resurselor financiare necesare susținerii familie, iar pe durata relației de concubinaj au locuit împreună o vreme (respectiv 6 luni) la locuința părinților pârâtului din satul Bădești, ., iar din 1 august 2011 au locuit efectiv în domiciliul reclamantei din B., până a data de 01.03.2012. Reclamanta a mai susținut că din cauza problemelor financiare (datorate faptului că pârâtul nu avea un loc de muncă), au hotărât împreună să plece împreună la muncă în Italia, dar neputând pleca toți odată, au decis ca la scurt timp să vină și pârâtul cu minora, astfel făcând o procură specială pentru a putea face pașaportul minorei și pentru a putea părăsi țara cu aceasta. Întrucât pârâtul a refuzat să mai vină în Italia, după o perioadă de 3 luni reclamanta a revenit în țară, iar apoi a reluat vechiul loc de muncă din B., minora rămânând o perioadă împreună cu pârâtul la locuința părinților lui din satul Bădești, . nu i-a permis reclamantei să ia minora cu ea la B. să se ocupe de ea. Reclamanta a mai menționat că, dată fiind reluarea raporturilor de muncă, ea stătea cu minora în fiecare week-end, de vineri seara până luni dimineața, când se deplasa de la S. la Bădești, situați care a durat până la data de 17.03.2013, când în urma deplasării sale în ., reclamantei i s-a interzis să o mai vadă pe minoră, fiind agresată verbal și fizic în fața minorei și a părinților pârâtului. În urma acestor agresiuni fizice reclamantei i-a fost eliberat certificatul medico-legal nr. 662/E/20.03.2013, pentru vindecarea leziunilor suferite fiind necesare 6-7 zile de îngrijiri medicale. Reclamanta a mai arătat că, în urma refuzului pârâtului de a mai avea legături personale cu minora S. M. V., a formulat cererea înregistrată sub nr._ la Judecătoria Curtea de Argeș, prin care a solicitat pe calea ordonanței președințiale stabilirea locuinței minorei la mamă, exercitarea în . și obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare de întreținere în cuantum de ¼ din venitul minim pe economie, iar prin sentința civilă nr. 465/24.04.2013 Judecătoria Curtea de Argeș a admis acțiunea și a stabilit în mod provizoriu domiciliul minorei la locuința reclamantei din în mun. S. ., ., ., sentință care a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 117/13.07.2013 prin care s-a respins apelul pârâtului împotriva sentinței civile nr. 465/24.04.2013 a Judecătoriei Curtea de Argeș. S-a mai arătat că prin cererea înregistrată sub nr._ la Judecătoria Curtea de Argeș, pârâtul S. I. V. a chemat-o în judecată pe reclamantă, solicitând ca domiciliul minorei să fie stabilit la acesta, cererea a fost respinsă la fond, instanța admițând cererea reconvențională a reclamantei și stabilind domiciliul minorei la locuința acesteia. Reclamanta a arătat că în toate cele trei hotărâi judecătorești menționate instanțele și-au motivat soluția pe considerentul că pârâtul nu are o locuință stabilă, căci are calitate doar de persoană tolerată, nu a dovedit că are venituri cu caracter de permanență și nu prezintă garanții morale, fiind o persoană agresivă fizic și verbal, precum și că, în baza probatoriului administrat, s-a constatat că pe perioada cât minora a locuit cu pârâtul, aceasta s-a aflat fie în grija bunicilor paterni (persoane cu vârsta de peste 70 de ani), fie în grija unei terțe persoane (care nu are o pregătire în creșterea și educarea copiilor, nici d.p.d.v. personal, neavând copii, și nefiind remunerată pentru această activitate), angajată ca și vânzătoare la societatea la care a fost asociat pârâtul. Cât o privește pe reclamantă, a susținut că instanțele au constatat că deține o locuință proprietate personală adecvată, cu două camere, utilată și confortabilă, că obține venituri cu caracter de permanență, având un loc de muncă stabil, că minora este bine îngrijită, iar prezența mamei la această vârstă fragedă este un element fundamental pozitiv, care va asigura dezvoltarea armonioasă a minorei atât din punct de vedere fizic cât și psihic. S-a mai menționat că împotriva sentinței civile nr. 658/25.06.2013 pronunțată în dosarul nr._ a declarat apel pârâtul iar instanța de apel a modificat această sentință în sensul stabilirii domiciliului minorei la tată și obligarea reclamantei la plata unei pensii de întreținere de 16,5 % din venitul lunar net, hotărârea instanței de apel nefiind încă redactată. Reclamanta a susținut că pârâtul a împiedicat-o întotdeauna să aibă relații personale cu minora (aspect ce rezultă și din cuprinsul hotărârilor judecătorești anterior menționate), astfel că se impune obligarea acestuia la respectarea dreptului reclamantei de a avea legături cu minora prin stabilirea unui program de vizitare a minorei, cu posibilitatea de a deplasa minora la domiciliu din B.. A invocat disp. art. 400 din Codul civil, conform cărora ,,în lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic, și disp. art. 401 conform cărora ,,în cazurile prevăzute de art. 400, părintele sau, după caz părinții separași de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta. În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept.” Reclamanta a mai arătat că dispoziția menționată este în concordanță și cu disp. art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, potrivit căreia orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale. Deși prin deciziile sale Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a definit ce este aceea viață de familie, în cuprinsul deciziei Lebbnil c. Iolandei, noțiunea de viață de familie este înțeleasă ca fiind o legătură biologică și/sau juridică (rudenie, căsătorie, adopție etc.), peste care se suprapune o relație personală reală, efectivă. Dacă așa este văzută noțiunea de viață de familie, nu este mai puțin adevărat că prin dispozițiile art. 8 paragraful 2 sunt consacrate obligațiile statului, respectiv aceea de a face toarte demersurile pentru a proteja viața de familie, dar în același timp nu este admisă nicio ingerință în această viață de familie. Așadar, prin măsurile pe care statul le ia trebuie respectată viața de familie a unei persoane, iar pentru un părinte și copilul său a fi împreună (cauza Ticli și Mancuso c. Italia, hotărârea din 23.03.1999), ca și exercițiul drepturilor părintești (cauza R.c. Marii Britanii, hotărârea fin 08.07.1987), sunt elemente esențiale al vieții de familie. Reclamanta a solicitat admiterea acțiunii și obligarea pârâtului să-i permită păstrarea legăturilor persoane cu minora S. M. V., prin respectarea programului de vizitare solicitat, cu cheltuieli de judecată. În drept, s-au invocat disp. art. 401 Cod civil, iar ca probe: înscrisuri, interogatoriul pârâtului, anchetele sociale efectuate în dosarul nr._ al Judecătoriei Curtea de Argeș.
Reclamanta depus odată cu cererea de chemare în judecată și înscrisuri (procură specială autentificată sub nr. 315/24 februarie 2012, dovadă comunicare hotărâre, decizia civilă nr. 117/13 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, dovadă comunicare hotărâre, sentința civilă nr. 658/25 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, certificat medico-legal nr. 662/E din 20 martie 2013).
La data de 27 martie 2014 s-au înregistrat la dosar înscrisurile depuse de reclamantă ca urmare a regularizării cererii de chemare în judecată (copie cerere de chemare în judecată, proces-verbal de informare gratuită privind avantajele medierii nr. 3/20 martie 2014, certificat de naștere minoră, dovadă comunicare hotărâre, sentința civilă nr. 456/24 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, decizia civilă nr. 117/13 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul_, procură specială autentificată sub nr. 315/24 februarie 2012, sentința civilă nr. 658/25 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, certificat medico-legal nr. 662/E din 20 martie 2013).
La data de 14 aprilie 2014 s-a înregistrat la dosar întâmpinarea formulată de pârâtul S. I. V., prin s-a arătat că din actele depuse de reclamantă nu și anume decizia nr. 117/213/dosar_, rezultă că domiciliul s-a stabilit la mamă, cea care cere program de vizitare. Pârâtul a precizat că cele menționate de reclamantă în cerere nu sunt în conformitate cu realitatea, ba din contră el sunt cel care este împiedicat să aibă legături cu minora. A mai menționat că în conformitate cu art. 114 NCC, 107 NCC și art. 92 NCC, în care instanța de tutelă este Judecătoria B. și poate să stabilească un program în acest sens. Pârâtul a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată și fără fond, menționând și că nu s-au respectat pași medierii conform art. 2 Legea 192/2006, în care el nu a fost informat asupra medierii în nici un mod. În drept, a invocat dispozițiile art. 114/NCPC rap. la art. 92 NCC, art. 107 NCC și art. 996 NCPC, iar ca probe a solicitat înscrisuri, interogatoriul reclamantei, ancheta socială la domiciliul reclamantei, expertiza psihologică a reclamantei, martori.
Pârâtul a depus la dosar și înscrisuri (rezoluție de neîncepere a urmăririi penale din 15 octombrie 2013 dată de P. de pe lângă Judecătoria B. în dosarul nr. 4578/P/2013, referat cu propunere de a nu se începere urmărirea penală, cerere de înscriere an școlar 2012/2013 la Grădinița particulară My Kids din B., acord cadru de parteneriat pentru educație nr. 87/17 mai 2013, regulament Grădinița My Kids, rezoluție de neîncepere a urmăririi penale din 30 decembrie 2013 dată de P. de pe lângă Judecătoria B. în dosarul nr._/P/2013, cerere director al Spitalului de pediatrie B., cerere către Serviciul public de administrate creșe B., cerere director CAS B., transcriere mesaje tip sms de pe telefon mobil).
La data de 12 mai 2014 s-a înregistrat la dosar răspunsul la întâmpinare, prin care reclamanta a solicitat respingerea apărărilor formulate și argumentelor invocate prin întâmpinare de pârât. Reclamanta a arătat că în urma refuzului pârâtului de a mai avea legături personale cu minora S. M. V., a formulat cererea înregistrată sub nr._ la Judecătoria Curtea de Argeș, solicitând pe calea ordonanței președințiale stabilirea locuinței minorei la mamă, iar prin sentința civilă nr. 465/24.04.2013, Judecătoria Curtea de Argeș a admis acțiunea și a stabilit în mod provizoriu domiciliul minorei la mamă. A mai precizat că împotriva acestei sentințe reclamantul a făcut apel, dar prin decizia civilă nr. 117/13.07._, din dosarul_, pronunțată de Tribunalul Argeș, s-a respins apelul și s-a menținut dispoziția instanței de fond ca în mod provizoriu locuința minorei Saftescu M. V. să fie adresa de domiciliu a mamei respectiv, județul B. Mun. S.. A mai arătat că, prin cererea înregistrată cu nr._ la Judecătoria Curtea de Argeș, pârâtul a solicitat, pe calea dreptului comun, ca domiciliul minorei să fie stabilit la acesta, respectiv în județul Argeș, comuna Pietroșani, . de fond a stabilit și de aceasta dată ca locuința minorei să fie la mamă, așa cum au menționat și celelalte instanțe, care au soluționat cererea în procedura ordonanței președințiale. Și împotriva acestei sentințe pârâtul a formulat apel, la Tribunalul Argeș, iar instanța de apel a modificat sentința în sensul stabilirii domiciliului minorei la tată. Reclamanta a mai susținut că se poate observa și din cuprinsul motivărilor soluțiilor date de instanțele de judecată că pârâtul întotdeauna a împiedicat-o să aibă relații personale cu minora, fapt ce impune obligarea acestuia la respectarea dreptului reclamantei de a avea legături persoanele cu minora, prin stabilirea unui program de vizitare a minorei, cu posibilitatea de a deplasa minora la domiciliul ei din B.. Referitor la excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei Curtea de Argeș, invocată de pârât prin întâmpinarea depusă, reclamanta a precizat că este neîntemeiată și se impune a fi respinsă, întrucât potrivit art. 114 N.C.Pr.civ. și art. 107 N.C.pr.civ., instanța competentă în judecarea cauzei fiind Judecătoria Curtea de Argeș, deoarece prin decizia nr. 150/26.02.2014 a Tribunalului Argeș minora are stabilită în mod definitiv locuința la tata, care își are domiciliul cu viza de reședința în comuna Pietroșani, . mai arătat că în mod greșit și total neîntemeiat pârâtul a invocat faptul că nu s-au respectat pașii medierii, deoarece pârâtul a fost informat cu privire la avantajele medierii, refuzând soluționarea litigiului în această manieră, chiar prin întâmpinarea depusă arată că nu este de acord cu acțiunea, respectiv cu stabilirea unui program de vizitare care să-i permită și reclamantei a avea legături cu minora.
S-a stabilit primul termen de judecată și s-au citat părțile.
S-au efectuat anchete sociale la domiciliile părților, s-a interogat pârâtul, pârâtul a mai depus la data de 8 iulie 2014 înscrisuri la dosar (decizia civilă nr. 150/26 februarie 2014 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, înștiințare din 24 iunie 2014 în dosarul nr. 647/2014, somație din 24 iunie 2014 în dosarul nr. 647/2014, încheiere din 4 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._/197/2014, proces-verbal din 4 iulie 2014 în dosarul nr. 647/2014, întâmpinarea pârâtei D. C. din dosarul nr._/197/2014 al Judecătoriei B.).
Pârâtul a depus la dosar și concluzii scrise.
În cursul judecății, pârâtul a precizat că domiciliul său actual este în județul Argeș, ., la părinții săi.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanta D. C. și pârâtul S. I.-V. au avut o relație de concubinaj, locuind împreună atât în domiciliul reclamantei din S., județul B., cât și în domiciliul părinților pârâtului din județul Argeș satul Bădești, . în .. Din relația părților a rezultat minora S. M.-V., născută la data de 14 octombrie 2011, filiația față de ambii părinți fiind stabilită încă de la nașterea minorei.
În prezent, reclamanta și pârâtul au domicilii diferite, reclamanta locuind în municipiul S., ., ., ., iar pârâtul în ., nr. 31 A, județul Argeș.
Între părți s-au declanșat mai multe litigii. Astfel, prin sentința civilă nr. 465/24 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, menținută prin decizia civilă nr. 117/13.07._ pronunțată de Tribunalul Argeș, s-a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta D. C. împotriva pârâtului S. I.-V. și s-a ordonat, în mod provizoriu și executoriu ca autoritatea părintească asupra minorei S. M.-V., născută la data de 14 octombrie 2011, să se exercite în comun de către ambii părinți, ca locuința minorei să fie la domiciliul mamei reclamante și s-a stabilit în sarcina ambilor părinți obligația de a contribui la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a minorei, cu obligarea tatălui pârât la plata către mama reclamantă a unei pensii lunare de întreținere pentru minoră în cotă de 25% din venitul net lunar al pârâtului, începând cu data de 24 aprilie 2013 și până la majoratul acesteia.
Prin sentința civilă nr. 658/25 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._ s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul S. I. V. împotriva pârâtei D. C., s-a admis cererea reconvențională formulată de pârâta D. C. în contradictoriu cu reclamantul S. I. V., s-a dispus ca autoritatea părintească asupra minorei S. M. V., născută la data de 14.10.2011, să fie exercitată în comun, de către ambii părinți, s-a stabilit locuința minorei S. M. V., la domiciliul mamei pârâte, din mun. S., ., ., s-a stabilit în sarcina ambilor părinți obligația de a contribui la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a minorei S. M. V. și a fost obligat reclamantul la plata în favoarea minorei S. M. V. a unei pensii lunare de întreținere în cuantum de 187,5 lei, începând cu data de 25.03.2013 și până la majoratul minorei. Prin decizia civilă nr. 150/26 februarie 2014 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._ s-a admis apelul declarat de reclamantul S. I.-V. împotriva sentinței civile nr. 658/25 06 2013 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._ intimată fiind pârâta D. C., s-a schimbat sentința în sensul că s-a admis acțiunea și s-a respins cererea reconvențională, s-a stabilit locuința minorei în domiciliul apelantului-reclamant, a fost obligată pârâta la plata pensiei de întreținere către minor în cuantum de 16,5% din venitul net realizat și s-a menținut în rest sentința.
De asemenea, pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș se află dosarul nr. 1750/216/17 iunie 2014 având ca obiect modificare măsuri privind copilul, reclamantă fiind darie C., iar pârât S. I.-V..
Față de soluțiile pronunțate prin hotărârile judecătorești menționate, se reține că în prezent măsurile dispuse cu privire la minoră sunt următoarele: autoritatea părintească asupra minorei S. M. V., născută la data de 14.10.2011, se exercită în comun, de către ambii părinți, locuința minorei este stabilită în domiciliul tatălui, iar mama a fost obligată pârâta la plata pensiei de întreținere către minoră în cuantum de 16,5% din venitul net realizat.
În fapt, ca urmare a executării hotărârii pronunțate în cererea de ordonanță președințială, minora se află la mama reclamantă, în condițiile în care tatăl pârât a demarat procedura executării silite a hotărârii judecătorești prin care s-a stabilit locuința minorei la domiciliul lui, formându-se dosarul de executare silită nr. 647/2014 al B. Filofie L. – executor judecătoresc de pe lângă Curtea de Apel B..
Față de măsurile stabilite de instanțe în cauza de fond, respectiv stabilirea locuinței minorei în domiciliul tatălui, reclamanta D. C. a solicitat prin cererea de față să se dispună obligarea pârâtului să-i permită reclamantei să păstreze legăturile personale cu minora S. M. V., cu posibilitatea deplasării minorei la domiciliul reclamantei, iar încuviințarea ca legăturile personale cu minora S. M. V. să se desfășoare după următorul program: în prima și a treia săptămână din lună, de Vineri orele 18 până Duminica orele 18; o săptămână în perioada sărbătorii de Paști, în anii pari să cuprindă prima și a doua zi de Paști, iar în anii impari să cuprindă a treia zi; două săptămâni în vacanța de C., în anii pari să cuprindă Crăciunul iar în anii impari să cuprindă ziua de Revelion; o lună în vacanța de vară, de la 1 iulie până la 31 iulie; petrecerea zilei de naștere a minorei, alternativ cu ambii părinți (la mamă în anii cu soț, la tată în anii fără soț); petrecerea zilei internaționale a copilului alternativ cu ambii părinți (la mamă în anii pari, la tată în anii impari).
Potrivit disp. art. 260 cod civil se instituie principiul egalității în fața legii a copiilor din afara căsătoriei cu cei din căsătorie, astfel că sunt aplicabile în cauză disp. art. 401 Cod civil, conform cărora în cazurile prevăzute la art. 400 (în lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic), părintele sau, după caz, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta.
Stabilindu-se locuința minorei la tatăl pârât, prin hotărâre judecătorească definitivă, se poate dispune cu privire la dreptul mamei reclamante de a avea legături personale cu minora.
Din înscrisurile depuse la dosar, răspunsurile la interogatoriul luat pârâtului, precum și raportata la susținerile părților din cuprinsul cererilor și apărărilor formulate în cauză, rezultă în mod clar că cei doi părinți sunt într-o stare conflictuală acută, au locuințe diferite situate în județe diferite, la o distanță apreciabilă, de peste 100 km, și nu se înțeleg cu privire la locuința minorei și modalitatea de contact dintre mamă și minoră. Mai mult decât simplele afirmații, părțile și-au materializat pretențiile, prin formularea de plângeri penale, reclamanta pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe (rezoluție de neîncepere a urmăririi penale din 15 octombrie 2013 dată de P. de pe lângă Judecătoria B. în dosarul nr. 4578/P/2013) și pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie (rezoluție de neîncepere a urmăririi penale din 30 decembrie 2013 dată de P. de pe lângă Judecătoria B. în dosarul nr._/P/2013), iar pârâtul prin declanșarea executării silite (înștiințare din 24 iunie 2014 în dosarul nr. 647/2014, somație din 24 iunie 2014 în dosarul nr. 647/2014, încheiere din 4 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._/197/2014, proces-verbal din 4 iulie 2014 în dosarul nr. 647/2014) și prin numeroase demersuri la autorități și instituții în legătură cu minora (cerere de înscriere an școlar 2012/2013 la Grădinița particulară My Kids din B., acord cadru de parteneriat pentru educație nr. 87/17 mai 2013, regulament Grădinița My Kids, cerere director al Spitalului de pediatrie B., cerere către Serviciul public de administrate creșe B., cerere director CAS B.).
Din coroborarea probelor administrate rezultă că susținerile părților din cuprinsul cererilor formulate în cauză nu sunt tocmai reale, ambele părți exagerând împrejurările relatate tocmai pentru a-și susține punctul de vedere, dar sunt întrunite condițiile prevăzute de Codul civil pentru a se dispune cu privire la dreptul mamei reclamante de a avea legături personale cu minora, fiind iminentă executarea hotărârii judecătorești prin care s-a stabilit locuința minorei la tatăl pârât. Legiuitorul, prin textele de lege, a dorit tocmai echilibrarea raporturilor dintre părinții despărțiți și copilul lor, tinzând spre păstrarea relațiilor normale, fără producerea unei rupturi consecință a stabilirii locuinței copilului la unul dintre părinți, mai ales în situația în care părinții nu pot comunica și nu se înțeleg.
Având în vedere comportamentul celor doi părinți cu privire la situația minorei, lipsa oricărei comunicări între aceștia, numeroasele demersuri judiciare promovate unul împotriva celuilalt, așa cum au fost dovedite de probele administrate, precum și poziția părților exprimată în fața instanței (reclamanta prin cereri, iar pârâtul personal), se apreciază că există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, pentru ca instanța să dispună încuviințarea ca mama reclamantă să aibă legături personale cu minora S. M. V., prin luare la domiciliul mamei, astfel: în prima și a treia săptămână din lună, de vineri orele 1800 și până duminică orele 1800 ; o săptămână în perioada sărbătorilor de Paști, în anii pari să cuprindă prima și a doua zi de Paști, iar în anii impari să cuprindă a trei azi; două săptămâni în vacanța de C., în anii pari să cuprindă Crăciunul, iar în anii impari să cuprindă ziua de Revelion; o lună în vacanța de vară, de la 1 iulie până la 31 iulie; petrecerea zilei de naștere a minorei, alternativ cu ambii părinți: la mamă în anii pari, la tată în anii impari; petrecerea zilei internaționale a copilului alternativ cu ambii părinți: la mamă în anii pari, la tată în anii impari.
Tatăl pârât a precizat la interogatoriu că reclamanta nu poate avea legături personale cu minora în locuința lui din ., nr. 31 A, județul Argeș, datorită faptului că este recalcitrantă, iar la rândul său, reclamanta a dovedit că locuința ei din municipiul S., ., ., ., este corespunzătoare pentru ca minora să locuiască acolo pe perioada legăturilor personale solicitate (așa cum rezultă din referatul de anchetă psihosocială efectuat, apartamentul este format din două camere, bucătărie, hol și baie, este modern mobilat și curat întreținut, racordat la utilități, oferind condiții foarte bune de locuit, iar minora are camera proprie modern mobilată, amenajată corespunzător vârstei acesteia, oferindu-i condiții optime de creștere, joacă și relaxare).
Nici pârâtul nu a susținut și nici nu s-a dovedit în cauză că minora ar fi în vreun fel prejudiciată în perioada în care s-ar afla la locuința mamei reclamante, că exercitarea legăturilor dintre mamă și minoră prin luarea din domiciliul pârâtului ar reprezenta vreun motiv de îngrijorare sau că ar pune în pericol viața sănătatea sau dezvoltarea minorei, dimpotrivă menținerea unei relații firești între mamă și copil reprezintă un factor pozitiv în dezvoltarea acesteia astfel că programul solicitat, raportat la vârsta minorei și distanța dintre domiciliile părților respectă principiul interesului superior al copilului. Esențial pentru a se respecta principiul interesului superior al minorei este ca cei doi părinți să colaboreze, lucru care nu s-a întâmplat în speță, dintre cei doi, mama fiind cea care pare mai dispusă în a-i respecta drepturile tatălui.
Astfel, se apreciază că cererea formulată de reclamantă împotriva pârâtului este întemeiată, urmând ca, în baza art. 260 rap. la art. 401 și art. 400 Cod civil, să fie admisă și să se încuviințeze ca mama reclamantă să aibă legături personale cu minora S. M. V., prin luare la domiciliul mamei, astfel: în prima și a treia săptămână din lună, de vineri orele 1800 și până duminică orele 1800 ; o săptămână în perioada sărbătorilor de Paști, în anii pari să cuprindă prima și a doua zi de Paști, iar în anii impari să cuprindă a trei azi; două săptămâni în vacanța de C., în anii pari să cuprindă Crăciunul, iar în anii impari să cuprindă ziua de Revelion; o lună în vacanța de vară, de la 1 iulie până la 31 iulie; petrecerea zilei de naștere a minorei, alternativ cu ambii părinți: la mamă în anii pari, la tată în anii impari; petrecerea zilei internaționale a copilului alternativ cu ambii părinți: la mamă în anii pari, la tată în anii impari.
În baza art. 453 rap. la art. 451 Cod procedură civilă, la cererea reclamantei, pârâtul va fi obligat la plata sumei de 20 lei reprezentând cheltuieli de judecată către reclamantă, constând în taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta D. C., CNP:_, domiciliată în municipiul S., ., ., ., împotriva pârâtului S. I. V., CNP:_, domiciliat în ., nr. 31 A, județul Argeș.
Ordonă, în mod provizoriu și executoriu:
Încuviințează ca mama reclamantă să aibă legături personale cu minora S. M. V., prin luare la domiciliul mamei, astfel: în prima și a treia săptămână din lună, de vineri orele 1800 și până duminică orele 1800 ; o săptămână în perioada sărbătorilor de Paști, în anii pari să cuprindă prima și a doua zi de Paști, iar în anii impari să cuprindă a trei azi; două săptămâni în vacanța de C., în anii pari să cuprindă Crăciunul, iar în anii impari să cuprindă ziua de Revelion; o lună în vacanța de vară, de la 1 iulie până la 31 iulie; petrecerea zilei de naștere a minorei, alternativ cu ambii părinți: la mamă în anii pari, la tată în anii impari; petrecerea zilei internaționale a copilului alternativ cu ambii părinți: la mamă în anii pari, la tată în anii impari.
Obligă pe pârât la 20 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Executarea se va face fără somație sau trecerea unui termen.
Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare. Apelul se va depune la Judecătoria Curtea de Argeș.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 august 2014.
Președinte, M. U. | ||
Grefier, E. P. |
Red. Jud. M.U./Tehn. A.D/.5 ex/17.12.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 567/2014.... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 1350/2014.... → |
|---|
