Pretenţii. Sentința nr. 188/2016. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 188/2016 pronunțată de Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ la data de 09-02-2016 în dosarul nr. 188/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDCDA:2016:001._
Dosar nr._ acțiune în constatare
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 188/2016
Ședința publică din data de 9 februarie 2016
Completul constituit din:
Președinte: M. - M. B.
Grefier: V. – R. C.
Pe rol fiind soluționarea cererii având ca obiect acțiune în constatare. Părțile în proces sunt: reclamanții R. C. și R. I. și pârâta S.C. V. R. S.A. - SUCURSALA CURTEA DE ARGEȘ legal reprezentată prin director A. C. și administrator cont M. Bocioaca.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns reclamanții, apărătorul acestora și nici reprezentanții pârâtei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză a fost repusă pe rol din oficiu, pentru constatarea perimării și că procedura de citare este legal îndeplinită, conform prevederilor art. 153 alin. 1 Cod procedură civilă.
Instanța, din oficiu, ridică excepția perimării cererii ce formează obiectul cauzei de față și, socotindu-se lămurită, rămâne în pronunțare asupra acesteia.
INSTANȚA
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /16 octombrie 2014, reclamanții R. C. și R. I. au chemat-o în judecată pe pârâta S.C. V. R. S.A. - SUCURSALA CURTEA DE ARGEȘ solicitând următoarele:
- constatarea ineficacității clauzei cu caracter abuziv înscrisă la punctul 5 litera a din „Condițiile speciale ale Convenției de credit nr._ din 26 iunie 2007” privind aplicarea comisionului de risc;
- înlăturarea aceleiași clauze, cu consecința derulării raporturilor contractuale în continuare, cu excluderea clauzei respective;
- obligarea pârâtei la plata către reclamanți a sumei de 3795 Eur., în echivalent în lei la data plății, reprezentând contravaloarea comisionului de risc perceput în perioada 26 iunie 2007 – 17 noiembrie 2014, precum și la restituirea comisionului de riscperceput și după data promovării cererii de chemare în judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii;
- convertirea în lei a creditului, la cursul de schimb CHF/RON de la data acordării acestuia, respectiv 26 iunie 2007;
- cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că între părți s-a încheiat contractul de credit menționat mai sus și s-a stabilit ca, printre alte dobânzi și comisioane, reclamanții să plătească și un comision de risc de 0,15% aplicat la soldul creditului, plătibil lunar la scadență, pe toată durata de derulare a convenției. Această clauză este abuzivă fiindcă nu a fost negociată între părți, fiind impusă în mod unilateral de bancă și creând astfel un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în detrimentul consumatorilor.
În drept, s-au invocat dispozițiile Legii nr. 193/2000 și Directiva nr. 93/13.
Reclamanții au depus la dosar convenția de credit în litigiu.
Pârâta a depus întâmpinare, prin care, în principal, a ridicat excepția de necompetență materială a Judecătoriei Curtea de Argeș, susținând că tribunalul este competent să judece cererea reclamanților, prin coroborarea art. 94, 95, 99 și 101 Cod procedură civilă. Capătul de cerere evaluabil în bani este de competența judecătoriei, însă cel neevaluabil, privind convertirea în lei a creditului, este de competența tribunalului.
Pe fondul cauzei pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. S-a susținut că reclamanții au semnat contractul de credit, însușindu-și și clauza cu privire la comisionul de risc, care a fost astfel negociată sub aspectul existenței și al cuantumului. Creditul a fost contractat în franci elvețieni și tot astfel trebuie să fie rambursat, ținând seama de principiul nominalismului cristalizat în art. 1578 cod civil de la 1864.
Pârâta a depus și aceasta la dosar înscrisuri în dovedirea susținerilor sale.
La data de 24 noiembrie 2014 reclamanții au formulat o cerere precizatoare la acțiune și răspuns la întâmpinare. S-a solicitat respingerea excepției de necompetență materială a Judecătoriei Curtea de Argeș, cu precizarea că este vorba de o cerere de chemare în judecată evaluabilă în bani, competența fiind determinată după valoarea obiectului acestuia. Acesta este capătul de cerere principal care atrage competența judecătoriei, ca instanță de fond.
La data de 16 ianuarie 2015 pârâta a depus, după ce s-a fixat primul termen de judecată, o completare la întâmpinare, prin care a solicitat ca reclamanții să facă dovada modului de calcul al valorii indicate în acțiune și în precizarea la acțiune.
În cursul judecății s-a dispus efectuarea unei expertize contabile, cu obiectivele stabilite prin încheierea de ședință din 27 ianuarie 2015. prin aceeași încheiere a fost respinsă ca neîntemeiată excepția de necompetență materială a Judecătoriei Curtea de Argeș, cu motivarea acolo arătată.
Prin încheierea din 21 aprilie 2015, pentru lipsa nejustificată a părților de la acel termen, s-a dispus suspendarea judecății și astfel nu s-a mai efectuat lucrarea de expertiză, pentru care nu s-a achitat nici onorariul.
La data de 11 ianuarie 2016 s-a înregistrat de la biroul Arhivă al instanței referatul cu propunerea de repunere pe rol a cauzei în vederea constatării perimării.
Examinând actele și lucrările dosarului pentru pronunțarea asupra excepției de perimare ridicate din oficiu, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 416 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de șase luni. Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță.
Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termenul de judecată.
Cum în cauză nu s-a mai efectuat vreun act de procedură din vina părților după data de 21 aprilie 2015 și cum nu există vreun caz de întrerupere ori de suspendare a cursului perimării la care se referă ar. 417 și 418 Cod procedură civilă, instanța, în baza art. 420 și 421 alin. 2 Cod procedură civilă, va admite excepția ridicată din oficiu și va constata perimată cererea reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de perimare ridicată din oficiu.
Constată perimată cererea formulată de reclamanții R. C., CNP_ și R. I., CNP_, ambii domiciliați în municipiul Curtea de Argeș, .. A10, ., ., împotriva pârâtei V. R. SA – SUCURSALA CURTEA DE ARGEȘ, legal reprezentată prin director A. C., cu sediul în municipiul Curtea de Argeș, ., județul Argeș.
Cu recurs în 5 zile de la pronunțare. Recursul se depune la Judecătoria Curtea de Argeș.
Pronunțată în ședință publică, azi, 9 februarie 2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. - M. B. V. – R. C.
Red.jud.M.M.B.
Tehnored.V.R.I.
5 ex./18.02.2016
Operator de date cu caracter personal: 5012
3 comunicări:
- reclamanții R. C. și R. I.
- pârâta V. R. SA – SUCURSALA CURTEA DE ARGEȘ
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 177/2016.... | Cerere de ajutor public judiciar. Sentința nr. 65/2016.... → |
|---|
