Plângere contravenţională. Sentința nr. 1326/2015. Judecătoria DETA
Comentarii |
|
Sentința nr. 1326/2015 pronunțată de Judecătoria DETA la data de 24-09-2015 în dosarul nr. 1326/2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA D., JUDEȚUL T.
.
operator de date cu caracter personal nr. 5271
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2007
Dosar nr._
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1326
Ședința publică de la 24 septembrie 2015
Completul compus din
Președinte A. P. M.
Grefier F. V.
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulată de reclamantul V. I. F. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean T., împotriva procesului-verbal ., nr._ din data de 07.04.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns avocat N. A., în reprezentarea reclamantului, martorul S. S.-O., lipsește pârâtul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că la dosar s-a depus prin serviciul registratură, la data de 22.09.2015, de către avocat N. A., în reprezentarea reclamantului, o cerere de apelare a cauzei după ora 1130 întrucât în data de 24.09.2015 mai are de susținut o cauză aflată pe rolul Judecătoriei Timișoara cu termen în 24.09.2015.
Instanța procedează la audierea martorului S. S.-O., declarația acestuia fiind consemnată separat în scris și atașată la dosar.
Instanța văzând că nu s-au solicitat probe noi, nu s-au invocat excepții, instanța
constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Avocat N. A., în reprezentarea reclamantului, a solicitat admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost ea formulată, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 10.04.2015, reclamantul V. I. F., a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal ., nr._ din data de 07.04.2015 prin care a fost sancționat contravențional cu avertisment precum și cu măsura complementară a reținerii permisului de circulație, solicitând anularea acestuia.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în fapt, la data de 07.04._, în timp ce conducea autoturismul. cu nr. de înmatriculare BM-177-XQ, a fost oprit de către un echipaj al Poliției Orașului D., în raza localității D., . cu avertisment, precum și aplicarea măsurii de reținere a permisului de conducere, motivul sancțiunii fiind depășirea unui autovehicul aflat pe sectorul de drum marcat cu trecere de pietoni.
A menționat faptul că autoturismul pe care l-a depășit staționa sau era oprit voluntar înainte de sectorul de drum marcat cu trecere de pietoni, și se afla foarte aproape de marginea din dreapta a părții carosabile.
Reclamantul a arătat că prin manevra de depășire nu a depășit marcajul continuu, care desparte sensurile de mers, de asemenea s-am asigurat ca pe trecerea respectivă de pietoni nu se afla pietoni aflați în traversare sau care intenționau să facă acest lucru.
A solicitat instanței să observe faptul că intimata nu a adus dovezi în susținerea celor menționate în procesul verbal de constatare a contravenției.
Cu privire la mijlocul tehnic de constatare a faptei, cinemometru de control rutier de tip, a solicitat instanței să oblige intimata să depună la dosar verificarea metrologica conform buletinului de verificare metrologică București, pentru a putea constata dacă această verificare a fost dată în urma calibrării acestui aparat tehnic pe autoturismul Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ .
În drept plângerea contravențională a fost întemeiată pe OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002 și HG nr. 1391/2006.
Reclamantul a solicitat judecarea și în lipsă.
Alăturat plângerii contravenționale a atașat taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, procesul-verbal ., nr._ din data de 07.04.2015, dovada de circulație și cartea de identitate.
Deșii pârâtului i-a fost comunicată plângerea contravențională, acesta nu a formulat întâmpinare.
La data de 06.05.2015, la solicitarea instanței, Poliția Orașului D. a depus la dosar întreaga documentație ce a stat la baza sancționării contravenționale a reclamantului.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba cu martorii S. S.-O. șiBogdan C. M..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._ din data de 07.04.2015, s-a dispus sancționarea petentului cu sancțiunea avertisment și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.100 alin.3 lit. e din OUG nr195/2002.
S-a reținut în sarcina petentului ca în data de 07.04.2015 la ora 13:44 în D. ..17 a condus auto marca Chrysler cu nr BM 177 XQ efectuând o menevră neregulamentară de depășire a auto cu marca VW cu nr._ pe trecerea de pietoni semnalizată cu indicator și marcaje rutiere,fapta contravențională reținută în sarcina petentului fiind prevăzută de art.100 alin.3 lit.e .
Împotriva procesului verbal de contravenție petentul a formulat, în termen legal, plângere.
Procesul verbal contestat a fost încheiat în prezența petentului, fiind semnat de către acesta și de către mertorul S. S.-O. .obiecțiunile petentului, consemnate în procesul verbal au fost că a efectuat manevra de depășire fiind nevoit pentru a nu lovi autoturismul pe care l-a depășit.
Verificând potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16 din Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, fiind indicat actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția reținută în sarcina petentului, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța a constatat că prin raportare la jurisprudența CEDO, trebuie analizat, în fiecarea caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o acuzație în materie penală în sensul art. 6 din Convenția Europeană. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii: 1) dacă textul ce definește contravenția aparține, conform legii naționale, dreptului penal; 2) natura faptei;3) natura și gradul de severitate a sancțiunii aplicate.
În cauză, nerespectarea regulilor privind depășirea reprezintă o faptă contravențională și nu penală. Deasemenea, tratamentul sancționator s-a realizat prin aplicarea sancțiunii avertisment ,dar și prin suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile . Pe de altă parte rațiunea urmărită de către legiuitor în încriminarea acestei fapte o reprezintă protejarea siguranței pe drumurile publice. Totodată nerespectarea regulilor privind depășirea poate genera o stare de pericol pentru siguranța pe drumurile publice, cât și consecințe deosebit de grave.
Astfel, prin raportare la sancțiunea aplicată și la natura faptei, instanța a concluzionat că fapta reținută în sarcina petentului nu reprezintă o acuzație în materie penală dar consecințele sunt următoare: petentul se bucură de prezumția de nevinovăție, iar sarcina probei incumbă autorităților statului. Însă niciuna din aceste garanții procesuale nu are caracter absolut, deoarece limitele până la care funcționează aceste garanții se raportează la specificul fiecărui caz în parte.
Jurisprudența Curții Europene nu impune statelor contractante să dea o anumită forță probantă procesului-verbal de contravenție și cu atât mai mult să-l lipsească de orice efect util, ci doar statuează asupra faptului că sarcina instanțelor naționale este de a respecta proporționalitatea dintre scopul urmărit de autoritățile statului de a sancționa faptele antisociale și mijloacele utilizate în proces pentru aflarea adevărului, cu respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționată contravențional.
Din această perspectivă, procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are prin el însuși forța probantă și poate constitui o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului. A conferi forță probantă unui înscris nu înseamnă a nega prezumția de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art.6 din Convențiea Europeană.
Astfel că, sub aspectul temeiniciei, instanța va reține că, deși OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt reținute și a încadrării în drept până la proba contrară, probă ce revine în condițiile art.1169 C.civ. contestatorului.
Instanța reține că în conformitate cu prevederile art. 100 alin. 3 lit.e din OUG 195/2002 este contravenție si se sanctioneaza cu amenda prevăzută înclasa a-II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce o perioadă de 30 zile, săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:
e) nerespectarea regulior privind depășirea.
Totodată, instanța va avea în vedere și dispozițiile art.120 lit. e) din H 1391/2006, conform cărora: se interzice depășirea vehiculelor pe trecerile pentru pietoni semnalizate cu indicatoare și marcaje.
Petentul a contestat în plângerea contravențională săvârșirea contravenției prevăzute de art.. 100 alin. 3 lit.e din OUG 195/2002, respectiv depășirea neregulamentară efectuată pe trecerea de pietoni motivând că a depășit un autoturism care staționa sau era oprit voluntar înainte de trecerea de pietoni, fără să depășească marcajul continuu care desparte sensurile de mers, asigurându-se că pe trecerea de pietoni nu se află pietoni .
La dosar intimatul a depus înregistrarea video de pe camera de supraveghere nr. 6 amplasată în fața Primăriei orașului D., probă din care rezultă fără putință de tăgadă că în data de 07.04.2015 la ora 13:44 în D. . Primăriei ,a condus auto marca Chrysler cu nr BM 177 XQ efectuând o menevră neregulamentară de depășire a auto cu marca VW cu nr._ pe trecerea de pietoni semnalizată cu indicator și marcaj rutier. Din înregistrare nerezultând nicidecum că petentul a efectuat manevra de depășire pentru că autoturismul din fața sa a frânat brusc și a semnalizat intenția de parcare, cum susține martorul B. C. M.. Astefl că ,instanța nu va da eficiență declarației martorului B. C. M. apreciind că aceasta nu corespunde realității.
În ceea ce privește declarația martorului S. S.-O., acesta arată că în data de 07.04.2015 se afla în D. la volanul auto cu nr._ căutându-și un loc de parcare în dreptul Primăriei D. când a fost depășit de un autoturism .
Instanța va avea în vedere faptul că procesul-verbal de constatare a contravenției, legal întocmit, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și poate constitui o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului. Totuși, conferirea forței probante procesului verbal de constatare a contravenției nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art. 6 din Convenția europeană. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale.
Întrucât situația de fapt expusă în procesul verbal de constatare a contravenției are valoare unei dovezi depline până la proba contrară, prin prisma autorității cu care agentul constatator a fost investit de către stat, petentul, care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal, are posibilitatea să administreze probe sub aspectul temeiniciei actului constatator, probe de natură a răsturna prezumția relativă de veridicitate a actului constatator.
Însă, din probele administrate, instanța apreciază că prezumția de veridicitate a procesului verbal de contravenție nu a fost răsturnată, petentul nereușind să dovedească instanței că starea de fapt consemnată în procesul verbal contestat nu corespunde realității .
În consecință, avându-se în vedere împrejurarea că petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul verbal de contravenție – deși, potrivit dispozițiilor art. 249 finală Cod procedură civilă, îi incumba sarcina acestei probe – și ținându-se seama și de faptul că în speță nu există vreo cauză de nulitate absolută a procesului verbal care să poată fi reținută din oficiu, instanța constată așadar că forța probantă a procesului verbal nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa, petentul se face vinovat de fapta contravențională reținută în sarcina sa .
În ceea ce privește sancțiunea aplicată –avertisment și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.100 alin.3 lit. e din OUG nr195/2002, instanța constată că sancțiunea aplicată este corect individualizată raportat la gravitatea faptei, urmând a fi menținută, agentul constatator întocmind procesul verbal contestat cu respectarea dispozițiilor legale
Fată de aceste considerente, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petent și va menține procesul verbal ca legal și temeinic întocmit.
Fără cheltuieli de judecată.
DISPUNE
Respinge plângerea contravenționale formulată de reclamantul V. I. F. având CNP_ cu domiciliul procedural ales în Timișoara, ., nr. 2, scara C, ., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean T. cu sediul în Timișoara, .. 44-46, județul T., împotriva procesului-verbal ., nr._ din data de 07.04.2015.
Menține procesul-verbal ., nr._ din data de 07.04.2015, ca fiind temeinic și legal.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria D..
Pronuntata în ședinta publica din 24.09.2015.
Președinte Grefier
A. P. M. F. V.
Redactat APM 9.10.2015.
Tehnoredactat FV 9.10.2015.
4 exemplare / 2 exemplare comunicate părților.
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1317/2015.... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
---|