Plângere contravenţională. Sentința nr. 34/2016. Judecătoria DETA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 34/2016 pronunțată de Judecătoria DETA la data de 14-01-2016 în dosarul nr. 34/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:JDDET:2016:001._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA D., JUDEȚUL T.
.
operator de date cu caracter personal nr. 5271
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2007
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 34
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2016
Completul compus din
Președinte A. P. M.
Grefier F. V.
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulată de reclamanta S.C. „B. A.” S.R.L., în contradictoriu cu pârâta P. C. Liebling, împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor nr. 5063 emis la data de 20.11.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat R. V., în reprezentarea reclamantei, martora C. L., lipsește pârâta.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța procedează la audierea martorei C. L., declarația acesteia fiind consemnată separat în scris și atașată la dosar.
Avocat R. V., în reprezentarea reclamantei solicită ca instanța să aibă în vedere și motivul de nulitate al procesului verbal datorat lipsei datei săvârșirii faptei pentru că procesul verbal de constatare a contravenției nr. 5063 apare ca fiind întocmit la data de 20.11.2014 pentru o faptă comisă la o dată ulterioară – 20.11.2015, acest lucru echivalând cu lipsa datei.
Instanța văzând că nu s-au solicitat probe noi, nu s-au invocat excepții, constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Avocat R. V., în reprezentarea reclamantei, solicită admiterea plângerii contravenționale, așa cum a fost ea formulată și precizată, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei D. sub nr._ la data de 04.12.2014, reclamanta S.C. „B. A.” S.R.L., în contradictoriu cu pârâta P. C. Liebling, a solicitat, admiterea plângerii contravenționale, nulitatea procesului-verbal atacat și exonerarea de orice răspundere.
În motivare reclamanta a arătat că, după cum rezultă din conținutul procesului-verbal atacat, în data de 20.11.2014, la sediul reclamantei, s-a constat executarea unui gard din tablă zincată, placat parțial cu BCA, ca rezultat al mutării unui perete al magazinului alipit imobilului învecinat.
Cum această lucrare s-a efectuat fără autorizație de construcție, s-a considerat incidentă dispoziția art. 26 aliniat 1 litera „a” din Legea nr. 51/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și s-a aplicat sancțiune amenzii în cuantum de 1.000 lei, a menționat reclamanta.
S-a mai precizat faptul că lecturând procesul-verbal se relevă un aspect deosebit de important și anume identificarea agentului constatator, în condițiile în care, pe prima pagină se indică numele, prenumele și calitatea respectivului, agent în persoana numitei A. A.-N., arhitect, această persoană semnând apoi în calitate de agent constatator, după aplicarea amenzii, ca pe pagina a doua a procesului-verbal, la punctul 7, să se menționeze că numitul I. G. M., în calitate de primar, aplică aceiași sancțiune pecuniară în cuantum de 1.000 lei, semnând în josul paginii în calitate de agent constatator, reclamanta considerând că în mod ilegal două persoane și-au atribuit aceeași calitate și au aplicat aceeași sancțiune contravențională, precum și faptul că este de reținut că-n pagina a doua a procesului-verbal atacat nu se mai regăsesc dispozițiile legale potrivit cărora contravenientul are dreptul să refuze semnarea, să facă obiecțiuni la cele consemnate, să formuleze plângere în termen de 15 zile de la comunicare.
Alătura cererii de chemare în judecată au fost atașate, taxa judiciară de timbru în cuantum de 50,00 lei, împuternicire avocațială, și un set de înscrisuri.
La data de 24.02.2015 numiții C. C. și C. S. au depus la dosar o cerere de intervenție, prin care au solicitat admiterea în principiu a cererii de intervenție, respingerea plângerii contravenționale formulată de către reclamantă și obligarea reclamantei la suportarea cheltuielilor de judecată.
În fapt au arătat că procesul-verbal contestat a fost încheiat în urma sesizării înaintate de ei la Inspectoratul Teritorial în Construcții, Consiliului Județean și Primăriei C. Liebling.
Reclamanta în data de 16.07.2014 a apelat la SCPEJ M. & Asociații, solicitând trecerea la executarea silită parțială a sentinței civile nr. 203/15.02.2012 pronunțată în dosar nr._, doar strict la marcarea liniei de hotar dintre imobilul lor și imobilul reclamantei, adică s-au bătut țărușii, iar, din nefericire, reclamanta, în termen de 7 zile de la materializarea liniei de hotar, a trecut la realizarea unui gard din panouri metalice, pe postament de beton, a demolat peretele magazinului și a ridicat un nou zid, lucrări care s-au realizat prin încălcarea prevederilor art. 612 cod civil cât și a normelor legale impuse de Legea nr. 50/1995, s-a mai menționat de către intervenienți.
În drept cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 61 și următoarele Cod procedură civilă.
Alăturat cererii de intervenție au fost atașat un set de înscrisuri.
La data de 03.03.2015 P. C. Liebling a depus la dosar adresa nr. 889/26.02.2015, precum și un set de înscrisuri, prin care a comunicat faptul că între cele două proprietăți a fost construit, conform procesului-verbal de constatare nr. 584/16.07.2014, prin care s-a stabilit linia de hotar între cele două proprietăți pe coordonatele 29-41-23, conform raportului de expertiză topografică întocmit în cauză; gardul a fost executat cu CU 16/16.09.2014 și AC nr. 18/21.10.2014; deoarece pe lungimea de 17,75 m, în documentația prezentată a lipsit planșa cu plan, vedere, secțiune gard, s-a eliberat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 5063/20.11.2014.
La data de 11.03.2015 reclamanta a depus la dosar note de ședință prin care a solicitat admiterea plângerii formulate, exonerarea de orice răspundere, fără cheltuieli de judecată.
Reclamanta a arătat că a fost sancționată contravențional pentru că ar fi realizat o construcție fără autorizație de construcție, dar după depunerea plângerii a reușit să intre în posesia unui înscris deosebit de important în soluționarea prezentei cauze, anume adresa nr. 4935/12.11.2014 a Primăriei C. Liebling, comunicată Consiliului Județean T., în care se menționează „gardul pentru delimitarea proprietății…a fost executat în urma Certificatului de Urbanism nr. 26 din 16.09.2014 și a Autorizației de Construire nr. 18 din 21.10.2014”.
Prin încheierea de ședință din data de 26.03.2015 a fost respinsă atât cererea în interes propriu cât și cererea de intervenție în interesul pârâtei, formulate de către numiții C. C. și C. S., ca fiind inadmisibile.
Împotriva încheierii de ședință din data de 26.03.2015, prin care a fost respinsă atât cererea în interes propriu cât și cererea de intervenție în interesul pârâtei, formulate de către numiții C. C. și C. S., ca fiind inadmisibile, numiții C. C. și C. S. au formulat apel la data de 03.04.2015, formându-se dosarul cu nr._ /a1 care a fost înaintat Tribunalului T., în vederea soluționării apelului.
La data de 22.04.2015 dosarul cu nr._ /a1 a fost înregistrat la Tribunalul T., iar prin decizia nr. 1178/19.06.2015 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ /a1, a fost respins apelul formulat de către numiții C. C. și C. S. împotriva încheierii de ședință din data de 26.03.2015 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._, prin care a fost respinsă atât cererea în interes propriu cât și cererea de intervenție în interesul pârâtei, formulate de către numiții C. C. și C. S., ca fiind inadmisibile.
La termenul din data de 30.04.2015, în temeiul art. 64 punctul 4 din codul de procedură civilă s-a dispus suspendarea judecării plângerii contravenționale formulată de reclamanta S.C. „B. A.” S.R.L., în contradictoriu cu pârâta P. C. Liebling și cererea de intervenție formulată de numiții C. C. și C. S..
În data de 04.09.2015 dosarul a fost restituit, de către Tribunalul T., care prin decizia nr. 1178/2015 a respins apelul formulat de apelanții C. C. și C. S., fiind menținută încheierea de ședință din data de 26.03.2015 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._ prin care a fost respinsă atât cererea de intervenție a acestora.
La data de 09.09.2015 reclamanta a depus la dosar o cerere de repunere pe rol a cauzei, cerere formulată de către reclamanta S.C. „B. A.” S.R.L.
Cauza a fost repusă pe rol prin încheierea de ședință din 10.12.2015.
În prezenta cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar precum și proba cu martora C. L..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele :
În fapt, instanța reține că, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 5063 întocmit la data de 20.11.2014, reclamanta S.C. „B. A.” S.R.L a fost sancționată contravențional, cu suma de 1000 lei, pentru săvârșirea la data de 20.11.2015 a contravenției prevăzută de art. 26 alin. 1 lit. a din Legea 50/1991 reținându-se că s-a executat fără autorizație de construire un gard din tablă zincată cu suprafața de 17,75 m și un gard placat cu BCA pe lungimea de 6,34m (pe această lungime rezultând prin mutarea peretelui anexă magazin conform titlului nr. 584/2014) realizat fără autorizație.
Procesul-verbal sus-menționat este semnat de către administratorul reclamantei contravenient, este semnat de către un martor asistent, respectiv C. L., și conține obiecțiunile formulate de contravenient, anume că a respectat o hotărâre judecătorească și se opune.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația legală de a analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și de a hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Ca act administrativ, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție de validitate și temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenindu-i, în condițiile art.249 C.proc civ, reclamantului. Aplicabilitatea acestei prezumții presupune cu necesitate existența prealabilă a unui proces-verbal de constatare a contravenției încheiat cu stricta respectare a prevederilor legale și cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 și art .17 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța va analiza conținutul procesului-verbal sub aspectul legalității întocmirii acestuia, și va stabili dacă acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, sub sancțiunea nulității, respectiv dacă a fost încheiat cu respectarea acestor prevederi legale.
Instanța constatând că acest proces-verbal este întocmit de către un agent constatator din cadrul Consiliului Local Liebling ,respectiv de către o persoană având calitatea de arhitect, iar sancțiunea este aplicată de către Primarul Consiliului Județean Liebling, va reține că constatarea contravenției s-a realizat cu respectarea normelor de competență stabilite de art.27 din Legea Nr. 50 din 29 iulie 1991, republicată,privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, conform cărora:
(3) Contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1), cu excepția celor de la lit. h) - l), se constată și se sancționează de către compartimentele de specialitate cu atribuții de control ale autorităților administrației publice locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor, pentru faptele săvârșite în unitatea lor administrativ-teritorială sau, după caz, în teritoriul administrativ al sectoarelor municipiului București, potrivit competențelor de emitere a autorizațiilor de construire/desființare.
(4) Contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. h), i) și j) se constată și se sancționează de către organele de control ale Inspectoratului de Stat în Construcții.
(5) Procesele-verbale de constatare a contravențiilor, încheiate de organele de control ale administrației publice locale, se înaintează, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui consiliului județean ori primarului unității administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului București în a cărui rază s-a săvârșit contravenția.
Față de aceste dispoziții legale, instanța constată că legiuitorul a înțeles să atribuie competența materială de a constata contravențiile prevăzute de art. 26 din Legea 50/1991 mai multor organe constatatoare, respectiv, pe de o parte, organele de control ale consiliilor locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor, iar, pe de altă parte, organele de control ale consiliului județean, precizând în mod expres în textul legal contravențiile ce pot fi constatate și sancționate de fiecare dintre aceste organe, iar, în ceea ce privește competența teritorială, același legiuitor, a introdus un criteriu de determinare, în sensul acordării competenței teritoriale organului ce are ca atribuție emiterea autorizațiilor de construire/desființare în respectiva unitate administrativă.
Având în vedere împrejurarea că fapta contravențională, încadrată în dispozițiile art. 26 alin. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991, a fost constatată de către un agent constatator din cadrul Consiliul Local Liebling și sancțiunea a fost aplicată de către Primarul Consiliul Local Liebling, instanța constată că aceste organe au constatat și sancționat fapta în cauză cu respectarea competenței materiale și teritoriale strict determinate de lege.
Dispozițiile art. 17 din OG 2/2001 prevăd situațiile în care un proces verbal de constatare a contravențiilor este nul absolut, printre acestea fiind și situația în care din actul de constatare lipsește data comiterii contravenției. În mod evident, prin dată a comiterii contravenției se înțelege data la care fapta sancționabilă contravențional a fost efectiv comisă, orice altă dată fiind exclusă (cu excepția contravențiilor continue, nefiind cazul în speță). Este adevărat că fapta de construire este prin natura sa o faptă în formă continuă, nefiind de admis că ar putea fi executate lucrările dintr-o dată, presupune o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp în care lucrările specifice sunt finalizate și în acest interval de timp data săvârșirii faptei contravenționale este considerată data constatării. Momentul finalizării nu poate fi însă legat de cel al recepției lucrărilor de către reprezentanții administrației locale o astfel de interpretare ar lipsi practic de efecte dispozițiile art. 31 din Legea nr.50/1991 întrucât recepția lucrărilor nu poate avea loc în lipsa autorizației de construire, ceea ce ar însemna ca săvârșirea faptei contravenționale ar putea fi constată oricând până la . obținerea autorizației în mod corespunzător.
Potrivit Deciziei nr. 7/20.11.2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 84/19.02.2001, pronunțată de fosta Curte Supremă de Justiție – Secțiile Unite, într-un recurs în interesul legii, "în cazul construcțiilor în curs de finalizare, data săvârșirii contravenției este data constatării acesteia, iar în cazul construcțiilor finalizate, data săvârșirii contravenției este data finalizării acesteia". Având în vedere că fapta contravențională continuă a edificării construcțiilor fără autorizație de construire are un moment de consumare, care coincide cu începerea executării lucrărilor de construcție, precum si un moment de epuizare, care consta in terminarea acestor lucrări, acesta fiind momentul săvârșirii faptei.
Nu se poate considera că săvârșirea faptei de efectuare a lucrărilor de construire fără a avea autorizație în acest sens, ori cu încălcarea autorizației se comite contiuu, până la finalizarea în sens juridic a construcției, respectiv pana la . obținerea autorizației sau prin respectarea prevederilor acesteia.
În realitate, din punct de vedere material și obiectiv fapta de construire fără autorizație are doua momente esențiale, unul de începere și unul de terminare, in funcție de care se determina și răspunderea contravențională.
Ori, procesul verbal de constatare a contravenției nr. 5063 apare ca fiind întocmit la data de 20.11.2014 pentru o faptă comisă la o dată ulterioară – 20.11.2015 ( data constatării executării unui gard fără autorizație de construcție, lucrare nefinalizată,conform celor menționate ), acest lucru fiind imposibil.
Instanța de judecată, examinând procesul verbal de contravenție trebuie să poată constata în mod clar și neechivoc care este data săvârșirii faptei și nu să deducă acest lucru examinând eventuala notă de constatare, sau ordinea în care au fost trecute ziua, luna și anul până ajunge la varianta plauzibilă. Nulitatea absolută se constată și din oficiu, ea nu trebuie invocată de părți, deși în speță este invocată de și de către petentă, netrebuind așadar să fie dovedită vreo vătămare deoarece vătămarea se presupune.
Ca atare, având în vedere că potrivit art.17 din O.G. nr. 2/2001 lipsa mențiunii privind data comiterii contravenției este sancționată cu nulitatea absolută și întrucât menționarea eronată a datei contravenției echivalează practic cu lipsa menționării acesteia, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție contestat în speță este lovit de nulitate absolută, eroarea în discuție provocându-i petentei o vătămare care nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin anularea actului, din moment ce face imposibilă stabilirea corectă a datei săvârșirii contravenției exclusiv pe baza procesului-verbal (știut fiind faptul că acesta nu poate fi completat cu probe extrinseci, cum ar fi nota de constatare întocmită de către agentul constatator).
F. de considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, apreciind că neindicarea datei săvârșirii contravenției atrage nulitatea procesului-verbal, nulitate care face de prisos cercetarea procesului-verbal sub aspectul temeiniciei, instanța admite plângerea și a anulează procesul-verbal de contravenție.
Ia act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de reclamanta S.C. „B. A.” S.R.L. înregistrată la ORC sub nr. J_, având C. RO_, cu sediul în Liebling, nr. 230, județul T., în contradictoriu cu pârâta P. C. Liebling cu sediul în Liebling, nr. 528, județul T., împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor nr. 5063 emis la data de 20.11.2014.
Anulează procesul-verbal nr. 5063/20.11.2014.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare Apelul se depune la Judecătoria D..
Pronunțată în ședința publica din 14 ianuarie 2016.
Președinte Grefier
A. P. M. F. V.
Redactat APM :5.02.2016.
Tehnoredactat FV 25.01.2016.
4 exemplare / 2 exemplare comunicate părților.
| ← Modificare măsuri privind copilul. Sentința nr. 182/2016.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 72/2016. Judecătoria DETA → |
|---|
