Pretenţii. Sentința nr. 2807/2013. Judecătoria DEVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2807/2013 pronunțată de Judecătoria DEVA la data de 31-05-2013 în dosarul nr. 702/221/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA D., JUDEȚUL HUNEDOARA
D., . nr. 35
Tel: 0254_/ Fax: 0254_ / e-mail_
operator de date cu caracter personal nr. 4259
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2807/2013
Ședința publică din data de 31.05.2013
Instanța constituită din:
Președinte: R. M.
Grefier: M. G. M.
Pe rol se află soluționarea cererii formulate de creditoarea S.C. C. E. HUNEDOARA S.A., în contradictoriu cu debitorul ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 86 D., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, părțile nu se prezintă.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere actele și lucrările dosarului, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra acțiunii de față constată:
Prin cererea formulată și înregistrată la această instanță sub nr._ din data de 30 ianuarie 2013, reclamanta S.C. C. E. HUNEDOARA S.A., cu sediul social în mun. V., ., județul Hunedoara, succesoarea în drepturi a S.C. ELECTROCENTRALE D. S.A., cu sediul în ., ., județul Hunedoara, a solicitat în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 53 D., cu sediul în municipiul D., ., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 95.494,30 lei reprezentând contravaloare energie termică furnizată pentru perioada 31 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2011 în cuantum de 67.870,33 lei și penalități contractuale de întârziere în cuantum de 27.623,97 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, în esență, reclamanta a arătat că în temeiul contractului de furnizare a energiei termice nr. 40/A/01 februarie 2008 a livrat pârâtei energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum – servicii pentru care a emis facturi fiscale către pârâtă. A mai precizat că pentru perioada 31 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2011 s-au emis facturi în valoare totală de 67.870,33 lei care nu au fost achitate de către pârâtă.
Totodată, a precizat că potrivit contractului încheiat – art. 21, alin. 3 pentru neplata în termen a serviciilor prestate, în perioada de referință s-au facturat și penalități contractuale de întârziere în cuantum de 28.185,14 lei din care s-a achitat 561,17 lei, rămânând un debit de 27.623,97 lei. Indicând temeiurile contractuale, a susținut că pentru întârzieri la plată pârâta datorează penalități de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor față de bugetul de stat.
De asemenea, a susținut că a încercat soluționarea litigiului prin conciliere directă însă reprezentanta pârâtei nu s-a prezentat deși a recepționat invitația și nici nu a achitat debitul restant.
În final, apreciind că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă, a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1270 alin. 1 Cod civil, art. 7201 Cod de procedură civilă.
Reclamanta a anexat cererii în fotocopii: certificatul de înmatriculare al S.C. C. E. HUNEDOARA S.A., adresa de conciliere nr. 1559/24.01.2013, contractul de furnizare a energiei termice nr. 40/A/01 februarie 2008, copia facturilor fiscale reprezentând contravaloarea energiei termice furnizate și neachitate, facturile fiscale emise pentru penalități de întârziere, situație facturi neîncasate la data de 16 ianuarie 2013, situația facturilor de penalități neîncasate la data de 16 ianuarie 2013, situația calculului detaliat al penalităților de întârziere pentru fiecare factură în parte, centralizatoare și borderouri cu evidența ajutoarelor de căldură, somații de plată și extras de cont.
În temeiul art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, reclamanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 3.421,90 lei taxă judiciară de timbru, conform dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. d din Legea 146/1997 și 5,00 lei timbru judiciar conform dispozițiilor art. 3 alin. 2 din OG 32/1995.
Pârâta nu a formulat întâmpinare.
La termenul din data de 17.05.2013, reclamanta a depus precizare la acțiune prin care a micșorat cuantumul pretențiilor cu suma de 5200 lei având în vedere faptul că pârâta a achitat contravaloarea energiei termice furnizate în perioada 31.01.2010 – 28.02.2010, depunând în fotocopii chitanțele nr._/13.02.2013, nr._/20.03.2013 și nr._/04.04.2013 și o nouă situație a facturilor neîncasate.
În probațiune, au fost încuviințate și s-au administrat probe cu înscrisuri.
Analizând cererea de față, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a apărărilor formulate, instanța reține următoarele:
La data de 01 februarie 2008 între S.C. ELECTROCENTRALE D. S.A. și ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 86 D. s-a încheiat contractul de furnizare a energiei termice nr. 71/A/01.02.2008 (filele 12-21 din dosar).
În baza H.G. nr. 1023/2011 privind unele măsuri de reorganizare a producătorilor de energie electrică de sub autoritatea Ministerului Economiei și Mediului de Afaceri, publicată în Monitorul Oficial nr. 750/25.10.2011 și a Sentinței nr. 3207/CA/2012, irevocabilă, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr._, s-a înființat S.C. C. E. HUNEDOARA S.A. prin fuziunea prin contopire a S.C. ELECTROCENTRALE D. S.A. și S.C. ELECTROCENTRALE PAROȘENI S.A. Astfel, S.C. C. E. HUNEDOARA S.A. a devenit succesoarea în drepturi și obligații a S.C. ELECTROCENTRALE D. S.A.
Potrivit contractului încheiat – art. 17 – contravaloarea facturilor emise de furnizor trebuiau achitate în termen de 15 zile de la data emiterii, iar neachitarea facturii în termen de 30 zile de la scadență atrăgea penalități de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor față de bugetul de stat – art. 21 al. 3 din contract.
În perioada 28 februarie 2010 – 31 decembrie 2011 (prestații), respectiv 31 martie 2010 – 31 decembrie 2011 (penalități), reclamanta a emis facturi fiscale pentru serviciile prestate și pentru penalitățile contractuale de întârziere calculate, din care suma de 62.670,33 lei reprezintă contravaloarea energiei termice iar 27.623,97 lei penalitățile de întârziere.
Fiind în prezența unei oblgații de a da – a pălti o sumă de bani – și făcându-se dovada raportului juridic obligațional prin depunerea de către reclamantă a contractului de prestări servicii și a facturilor fiscale emise (filele 34-58 din dosar), instanța va analiza în ce măsură creanța pretinsă de reclamantă este certă, lichidă și exigibilă.
Potrivit art. 379 alin. 3 Cod procedura civilă, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la pârâtă sau recunoscute de aceasta. În plus, alin. 4 al aceluiași articol dispune că o creanță este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la pârât, fie recunoscute de el, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală. Totodată, creața este exigibilă când este ajunsă la scadență.
Din analiza înscrisurilor depuse de reclamantă, instanța constată că aceste condiții sunt îndeplinite, dovadă în acest sens fiind atât contractul părților nr. 40/A/01.02.2008 cât și facturile fiscale – documente acceptate la plată de către pârâtă în mod expres, așa cum rezultă din plata lor parțială, dar și din faptul că existența debitului nu a fost contestată în prezenta procedură.
Astfel, în măsura în care reclamanta și-a executat obligația de furnizare a energiei termice, s-a născut în sarcina debitoarei și obligația de achita prețul stabilit în facturile emise în baza convenției dintre părți. Cum pârâta nu a înțeles să conteste pretențiile reclamantei, prin dovada pozitivă a faptului plății sau a caracterului lor neîntemeiat, instanța apreciază că, în cauză, reclamanta a făcut pe deplin dovada existentei în patrimoniul său a unei creanțe certe, lichide și exigibile în sumă totală de 62.670,33 lei reprezentând contravaloare debit restant în baza facturilor emise în perioada 28 februarie 2010 – 31 decembrie 2011. Pe de altă parte, întrucât pârâta nu a produs nici o dovadă din care să rezulte stingerea obligației de plată a creanței, în sarcina ei ia naștere, conform art.1082 C.civ., dubla prezumție, respectiv a neexecutării obligației de plată asumată contractual și a culpei sale în neexecutare. Mai mult, pârâta nu s-a prezentat nici pentru conciliere, în condițiile art. 7201 Cod procedură civilă, deși a recepționat invitația.
Cu privire la pretențiile constând în penalități convenționale, în cuantum de 27.623,97 lei aferente debitului principal, în baza facturilor emise în perioada 31 martie 2010 – 31 decembrie 2011, instanța constată că părțile au determinat anticipat echivalentul prejudiciului suferit de reclamantă ca urmare a executării cu întârziere a obligației de către pârâtă, acestea reprezentând o obligație accesorie celei principale de achitare a debitului, astfel că sunt datorate până la stingerea prin plată sau altă formă de stingere a obligației principale.
Existența acestei obligații decurge din cuprinsul art. 21 al.3 din contractul părților în care s-a stipulat obligația pentru pârâtă de a suporta penalități de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor față de bugetul de stat.
În aceste condiții, ținând seama că scadența debitului a fost stabilită în termen de 15 zile de la emiterea facturilor pentru debit, cum rezultă din contract și cuprinsul facturilor, instanța apreciază că este întemeiat și capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere atât cele solicitate, cât și pe viitor până la plata integrală a debitului restant.
Prin urmare, având în vedere că potrivit art. 969 cod civil (text în vigoare la data încheierii contractului și aplicabil în raport de art. 102 alin. 1 din Legea 71/2011) convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, instanța apreciază acțiunea de față ca fiind întemeiată, urmând a se dispune în consecință.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, față de culpa procesuală a pârâtei în declanșarea litigiului se va dispune și obligarea acesteia la plata sumei de 3.426,90 lei către reclamantă, cu titlul de cheltuieli de judecată justificată de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta S.C. C. E. HUNEDOARA S.A., cu sediul social în mun. V., ., județul Hunedoara, și cu sediul procesual ales în ., ., județul Hunedoara în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 53 D., cu sediul în municipiul D., ., județul Hunedoara și, în consecință:
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma totală de 90.294,30 lei reprezentând contravaloare energie termică furnizată pentru perioada 28 februarie 2010 – 31 decembrie 2011 în cuantum de 62.670,33 lei și penalități contractuale de întârziere calculate pentru achitarea cu întârziere a facturilor de energie termică emise în perioada 31.03.2010 – 31.12.2011 în cuantum de 27.623,97 lei.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 3.426,90 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 31 mai 2013.
Președinte, Grefier,
R. M. M. G. M.
Red. R.M./M.G.M.
4 ex. – 31.05.2013
| ← Investire cu formulă executorie. Încheierea nr. 494/2013.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 4631/2013. Judecătoria DEVA → |
|---|
