Pretenţii. Sentința nr. 4048/2013. Judecătoria DEVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4048/2013 pronunțată de Judecătoria DEVA la data de 07-10-2013 în dosarul nr. 9907/221/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA D., JUDEȚUL HUNEDOARA
D., . nr. 35
Tel: 0254_/ Fax: 0254_, e-mail:_
operator de date cu caracter personal nr. 4259
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DOSAR nr._
Sentința civilă nr. 4048/2013
Ședința publică din data de 07 octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: U. G. M. – judecător
GREFIER: M. G.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de reclamantul D. S. în contradictoriu cu pârâtul U. A. M., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează: că la dosar prin serviciul registratură în data de 01.10.2013 pârâtul a depus note de ședință, tot prin serviciul registratură în data de 07.10.2013 reclamantul a depus chitanța prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 240 lei și timbru judiciar de 1,5 lei, de asemenea a fost depus răspuns de la Cabinet de Avocat M. M..
Verificându-și competența conform art. 1591 alin.3 Cod procedură civilă, instanța având în vedere actele și lucrările dosarului, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă, instanța reține cauza spre soluționare pe exceptie.
INSTANȚA
Deliberând constată:
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea formulată și înregistrată la această instanță, astfel cum a fost precizata, sub nr._ din data de 26 octombrie 2012, reclamantul D. S. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul U. A. M., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei totale de 4.000,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariile de avocat ocazionate in dosarul penal nr._ .
În motivarea cererii, în esență, reclamantul a arătat că in dosarul penal nr._ al Judecatoriei D. s-a admis plangerea formulata de reclamantul din prezenta cauza impotriva Rezolutiei procurorului de neincepere a urmaririi penale impotriva faptuitorului U. A. M. si pe cale de consecinta s-a dispus trimiterea cauzei la procuror in vederea inceperii urmaririi penale, solutie definitiva prin respingerea recursului declarat de faptuitor. A mai aratat ca ambele instante, de fond si de recurs, nu s-au pronuntat asupra cheltuielilor de judecata.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 998 Cod civil.
Reclamantul a anexat cererii înscrisuri.
În temeiul art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, reclamantul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Pârâtul U. A. M. a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia de necompetență teritorială a Judecătoriei D., iar pe fond a solicitat respingerea actiunii formulate ca netemeinica si nelegala.
În motivarea intampinarii, în esență, paratul a arătat că raportat la dispozitiile art.5 coroborat cu art.10 pct.8 din Codul de procedura civila competenta de solutionare a prezentei cauze revine Judecatoriei Hunedoara, in raza careia s-ar fi comis faptele ilicite, Filiala ,,Poiana Rusca” S.A. Teliuc avand sediul social in Teliuc, ., judetul Hunedoara. De asemenea a precizat ca reclamantul nu a fost prejudiciat material si moral in cadrul dosarului penal nr._, acesta neavand calitatea de parte vatamata, astfel incat nu are calitate procesuala activa in prezenta cauza. Totodata a arata ca prin Rezolutia nr. 227/P/2007 din data de 17.04.2012 a Parchetului de pe langa Tribunalul Hunedoara s-a dispus incetarea urmaririi penale fata de parat, fiind implinit termenul de prescriptie al raspunderii penale.
În temeiul art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, paratul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Paratul a depus in copie Rezolutia nr. 227/P/2007 din data de 17.04.2012 a Parchetului de pe langa Tribunalul Hunedoara.
Pentru termenul de judecata din data de 09.09.2013 reclamantul a depus, prin serviciul registratura, note de sedinta prin care, în esență, a aratat ca, competenta materiala in prezenta cauza apartine Judecatoriei D., conform dispozitiilor art.17 Cod pr.civ. potrivit carora cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala. Asadar a precizat ca intrucat cererea principala avand ca obiect plangere impotriva masurii dispuse de procuror a fost solutionata de Judecatoria D., si cererea sa accesorie prin care solicita obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata trebuie solutionata de aceeasi instanta. Totodata a aratat ca in cauza nu sunt aplicabile dispozitiile art.10 pct.8 Cod.pr.civ., ci disp.art.9 din acelasi act normativ, potrivit caruia cererea indreptata impotriva mai multor parati poate fi facuta la instanta competenta pentru oricare dintre acestia, iar in dosarul penal nr._ sunt doi faptuitori, paratul din prezenta cauza si A. H. C., cel din urma avand domiciliul in mun. D.. Referitor la sustinerea paratului potrivit careia s-a dispus incetarea urmaririi penale fata de acesta ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale, a arata ca aceasta prescrisptie nu se extinde si asupra raspunderii civile a paratului.
Instanta a dispus atasarea dosarului penal nr._ al Judecatoriei D..
Analizând acțiunea de față, prin prisma excepțiilor invocate și a motivelor formulate, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 1591 alin. 3 Cod procedură civilă – ,, necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfățișare”.
In prealabil, raportat la sustinerile reclamantului instanta retine ca, cererile prin care se solicită, pe cale separată, acordarea cheltuielilor de judecată sunt cereri principale supuse taxei judiciare de timbru, care se calculează la valoarea pretențiilor deduse judecății, chiar dacă cererile care au format obiectul litigiului din care aceste cheltuieli provin au fost scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.
Instanta reține că dispozițiile art. 5 Cod procedură civilă instituie regula potrivit căreia cererea de chemare în judecată se adresează instanței din circumscripția teritorială în care își are domiciliul pârâtul, conform principiului actor sequitur forum rei.
Reprezentând dreptul comun în materia competenței teritoriale, regula înscrisă în art. 5 Cod procedură civilă se aplică ori de câte ori nu există o dispoziție legală care să stabilească o altă instanță competentă din punct de vedere teritorial.
Potrivit art. 10 Cod procedură civilă, în afară de instanța domiciliului pârâtului mai sunt competente - „8.în cererile ce izvorăsc dintr-un fapt ilicit, instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit acel fapt”.
Prin urmare, instanța trebuie să verifice în primul rând, dacă în speță există mai multe instanțe deopotrivă competente să soluționeze litigiul și, în măsura în care răspunsul este afirmativ, să stabilească dacă vreuna dintre acestea este Judecătoria D..
Astfel, în aplicarea regulii de drept comun statornicită prin art. 5 Cod procedură civilă, se va reține că raportat la domiciliul pârâtului U. A. M., Judecătoriei Hunedoara îi revine, de principiu, competența de soluționare a prezentului litigiu. De asemenea sustinerea reclamantului potrivit careia competenta de solutionare a prezentei cauze revine Judecatoriei D., intrucat unul din cei doi faptuitori din cadrul dosarului penal nr._ al Judecatoriei D., respectiv numitul A. H. C., ar avea domiciliul pe raza localitatii D., este nefondata atata timp cat prin actiunea civila formulata a fost chemat in judecata numai unul din faptuitori in calitate de parat.
Mai departe, examinând posibila competență a altor instanțe, în funcție de norma de competență alternativă reglementată în art. 10 pct. 8 Cod procedură civilă, instanța constată că fapta ilicită producătoare de prejudicii a fost săvârșită pe raza localității Hunedoara, respectiv în raza teritorială de competență a Judecătoriei Hunedoara.
Prin urmare, în temeiul art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă, instanța va admite excepția invocată și va declina competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Hunedoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei D., invocată de către pârât prin întâmpinare și, în consecință:
Declină competența de soluționare a cererii formulată de reclamantul DIJMARESCU S., cu domiciliul în municipiul Hunedoara, ., ., ., județul Hunedoara în contradictoriu cu pârâtul U. A. M., domiciliat în Ghelar, ., județul Hunedoara, în favoarea Judecătoriei Hunedoara.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică, azi 07.10.2013.
Președinte,Grefier,
U. G. M. M. G.
UGM/MG
2 ex./25.11.2013
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1864/2013. Judecătoria DEVA | Pretenţii. Sentința nr. 2346/2013. Judecătoria DEVA → |
|---|
