Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 660/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 660/2013 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 02-12-2013 în dosarul nr. 6926/225/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
Sentința minori și familie Nr. 660/2013
Ședința publică de la 02 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. - G. U.
Grefier ședință M. - C. B.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant M. I. A. și pe pârât V. S., având ca obiect exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul asistat de avocat M. L. și pârâta asistată de avocat C. R..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la data de 12.11.2013, prin serviciul registratură s-a depus la dosar adeverința nr 227/10.11.2013 eliberată de . cu privire la veniturile nete realizate pe ultimele 6 luni de către pârâtă.
Avocat M. L. depune la dosar înscrisuri cu privire la situația școlară a minorului M. C. C..
Avocat C. R. arată că a observat înscrisurile depuse la dosar și depune la dosar foaia matricolă nr. 2490/27.11.2013 și un set de diplome obținute de minor.
Instanța constată cercetarea procesului finalizată (art. 244 Cod proc. civilă.
La interpelarea instanței, apărătorii părților arată că nu mai au de formulat alte cereri.
Întrucât nu mai sunt alte cereri de formulat ori incidente procedurale de soluționat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea fondului cauzei conform art. 392 Cod proc. civilă.
Apărătorul reclamatului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, respectiv, stabilirea locuinței minorului M. C. C., la reclamant, exercitarea autorității părintești în comun, obligarea pârâtei la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului, fără cheltuilei de judecată.
Arată, în esență că, prin sentința civila nr. 5945/17.12.2009 a Judecătoriei Dr. Tr. S., rămasa definitiva si irevocabila la data de 26.02.2010 s-a dispus desfacerea căsătoriei acestora încheiata la data de 13.10.2001, încredințarea minorului spre creștere si educare mamei sale si obligarea acestuia la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 198 lei, încuviințându-i-se program de vizita și că în această perioadă reclamantul și minorul și-au creat o relație destul de apropiată, iar minorul dorește să locuiască cu acesta.
Apărătorul pârâtei solicită că solicită respingerea cererii de chemare în judecată cu privire la stabilirea locuinței minorului la reclamant întrucât nu exista niciun motiv care să justifice modificarea situației stabilite prin sentința civila nr.5945/17.12.2009, arătând că starea de fapt reținuta prin aceea sentința nu s-a modificat, iar motivele pentru care i-a fost încredințat minorul spre creștere si educare subzistă și în prezent, precizând faptul că minorul este bine îngrijit, merge la scoală si are rezultate bune, beneficiind de toate condițiile necesare pentru o buna creștere si educare.
De asemenea, arată faptul că a respectat programul de vizita al reclamantului, acceptând și ca minorul să stea peste program la locuința reclamantului, daca ambii si-au dorit acest lucru, având de la început o atitudine deschisa în legătura cu acest program pentru ca minorul să poată beneficia necondiționat de prezenta tatălui si nu a interzis niciodată legătura dintre cei doi chiar și în afara programului.
Tot prin această cerere arată faptul că reclamantul dorește a profita de bunăvoința si grija acesteia cu privire la situația minorului, încercând mereu sa-1 îndepărteze de aceasta promițându-i diverse lucruri.
Instanța, în baza art. 394 alin. 1 Cod proc. civilă declară închise dezbaterile asupra fondului cauzei și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.05.2013 sub nr._, reclamant M. I. A. a chemat în judecată pe pârâta V. S. solicitând ca prin hotărâre judecătorească ce se va pronunța să se dispună stabilirea locuinței minorului M. C. C., la reclamant, exercitarea autorității părintești în comun, obligarea pârâtei la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului.
În motivare s-a arătat din relația de căsătorie pe care a avut-o cu pârâta Viasu S. (fosta Tica), s-a născut la data de 26.07.2002, minorul M. C. C..
Prin sentința civila nr. 5945/17.12.2009 a Judecătoriei Dr. Tr. S., rămasa definitiva si irevocabila la data de 26.02.2010 s-a dispus desfacerea căsătoriei acestora încheiata la data de 13.10.2001, încredințarea minorului spre creștere si educare mamei sale si obligarea acestuia la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 198 lei, încuviințându-i-se program de vizita.
Arată faptul că în această perioadă reclamantul și minorul și-au creat o relație destul de apropiată, iar minorul dorește să locuiască cu acesta.
Menționează de asemenea faptul ca pârâta are în prezent venituri, fiind angajata la . SRL. În situația în care acesta nu poate face dovada locului de munca, solicită stabilirea pensiei de întreținere la salariul minim pe economie, respectiv 1/4 din acesta.
Având in vedere cele precizate, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulata, respectiv stabilirea locuinței minorului M. C. C. la acesta, exercitarea autorității părintești in comun si obligarea paratei la plata pensiei de întreținere, cu cheltuieli de judecata.
În drept: cererea fost întemeiată pe dispozițiile art. 496, 499, 529 si urm. Cod Civil.
În dovedirea acțiunii a solicitat dovada cu înscrisuri, ancheta socială, audierea minorului, interogatoriul pârâtei, proba cu martori și tot ce mai este nevoie.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 201, alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă a comunicat pârâtei un exemplar al cererii de chemare în judecată și înscrisurilor anexate, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine public.
La data de 27.06.2013, pârâta a depus întâmpinare, prin care a arătat că solicită respingerea cererii de chemare în judecată cu privire la stabilirea locuinței minorului la reclamant întrucât nu exista niciun motiv care să justifice modificarea situației stabilite prin sentința civila nr.5945/17.12.2009.
Arătând că starea de fapt reținuta prin aceea sentința nu s-a modificat, iar motivele pentru care i-a fost încredințat minorul spre creștere si educare subzistă și în prezent, precizând faptul că minorul este bine îngrijit, merge la scoală si are rezultate bune, beneficiind de toate condițiile necesare pentru o buna creștere si educare.
De asemenea, arată faptul că a respectat programul de vizita al reclamantului, acceptând și ca minorul să stea peste program la locuința reclamantului, daca ambii si-au dorit acest lucru, având de la început o atitudine deschisa în legătura cu acest program pentru ca minorul să poată beneficia necondiționat de prezenta tatălui si nu a interzis niciodată legătura dintre cei doi chiar și în afara programului.
Tot prin această cerere arată faptul că reclamantul dorește a profita de bunăvoința si grija acesteia cu privire la situația minorului, încercând mereu sa-1 îndepărteze de aceasta promițându-i diverse lucruri.
În drept, prezenta a fost întemeiată pe disp art.210 Noul Cod de proc. civ..
Prin încheierea din data de 23.09.2013 s-a încuviințat probatoriul propus de părți, prin apărători.
S-a pus în vedere apărătorului reclamatului să asigure prezenta martorilor B. C. și P. C., în vederea audierii și să depună la dosar dovada că a fost la ședința de informare cu privire la avantajele medierii.
S-a emis adresă către Primăria Dr Tr S., în vederea efectuării unei anchete psihosocială la domiciliile ambelor părți, cu privire creșterea educarea minorului M. C. C. născut la data de 26.07.2002.
S-a pus în vedere apărătorului pârâtei să indice sediul angajatorului pârâtei în vederea emiterii unei adrese pentru a comunica veniturile nete realizate de către acesta.
S-a pus în vedere reclamantului să asigure prezența minorului M. C. C. în vederea audierii în camera de consiliu oara 8:30 la data de 28.10.2013.
La data de 21.10.2013 au fost depuse anchetele sociale dispuse în cauză.
Prin încheierea din data de 28.10.2013 s-a constatat că în adeverința depusă la dosarul cauzei nu au fost precizate datele de identificare ale angajatorului pârâtei, motiv pentru care instanța a dispus amânarea cauzei, punând în vedere apărătorului pârâtei să induce sediul angajatorului acesteia, în vederea emiterii unei adrese pentru a comunica veniturile nete realizate de către aceasta.
Prin încheierea din data de 04.11.2013 s-a pus în vedere apărătorului reclamantului să depună înscrisuri cu privire la situația școlară a minorului M. C. C. atât pentru anul școlar 2012 -2013, cât și pentru anul școlar 2013-2014.
S-a emis adresă către ., firma angajatoare a paratei, pentru a comunica veniturile nete (inclusiv premiile, sporurile și orice alte beneficii bănești, ce vor fi evidențiate distinct) pe ultimele 6 luni ale pârâtei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține că:
Prin sentința civilă nr. 5945/17.12.2009 pronunțată de Judecătoria DR.TR. S. în dosarul nr._ s-a dispus desfacerea căsătoriei părților prin divort din culpă comună și încredințarea paratei spre crestere si educare a minorului Mîrtea C. C. ns. la 26.07.2002.
Conform art. 483 C. civ autotitatea parintească este ansamblul de drepturi si îndatoriri care privesc atât persoana cât si bunurile copilului si aparțin în mod egal ambilor parinti. Părintii exercită autoritatea parintească numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia și îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ținând cont de cont de vârsta si gradul de maturitate al acestuia
Conform art. 397 C. civ. după divorț exercitarea autorității parintești revine in comun ambilor parinți, afara de cazul în care instanța decide altfel.
Conform art. 400 C civ . în lipsa înțelegerii dintre parinti sau dacă acesta este contrară interesului superior al minorului, instanta de tutela stabileste odata cu pronunțarea divorțului locuința copilului minor la parintele cu care acesta locuieste in mod statornic
Conform art.403 Cod civil, în cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituție de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
Instanța de tutelă urmează a analiza, potrivit interesului superior al copilului, posibilitatea exercitării în comun a autorității părintești de către ambii părinți.
În speță, din probatoriul administrat se reține că în urma divorțului părților minorul Mîrtea C. C. ns la 26.07.2002 a locuit împreună cu mama sa pana în primavara anului 2013, cand după ce si-a vizitat tatăl cu ocazia sărbătorilor pascale si-a manifestat dorinta să locuiască cu acesta, între reclamant si minor dezvoltându-se o relatie puternică de atasament si comunicare, în condițiile în care parata nu a demarat pana în prezent nici un demers legal pentru a păstra o legatura afectivă sau de întrevedere cu minorul, acest aspect determinand la o degradare a relatiei afective dintre mama parată si minor.
Raportat la probatoriul administrat în cauză, respectiv concluziile anchetei socială și înscrisurile existente la dosar, precum si declaratiile martorilor în temeiul art.398 Noul Cod Civil, instanța va dispune ca exercitarea autorității părintești asupra minorei să se facă in comun de către ambii părinți, neexistând motive întemeiate pentru ca aceasta să fie exercitata de către un singur părinte, parata manifestând disponibilitate pentru creșterea si îngrijirea minorului
La luarea acestei măsuri, instanța are în vedere și dispozițiile art. 2 alin. 1 și 3 din Legea 272/2004, potrivit cărora orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al acestuia., iar in speța interesul superior al copilului este acela de a beneficia de implicarea in viața sa a ambilor părinți cu privire la deciziile ce trebuie luate in legătura cu creșterea si îngrijirea acestuia. Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
În ce privește domiciliul minorului, instanța, apreciind asupra vârstei acesteia, faptul că a se află în prezent în îngrijirea tatălui și locuiește împreună cu aceasta de mai bine de 6 luni, și este integrat in familia acestuia, minora fiind puternic atașat sufletește tată si sora sa vitrega, aspect ce rezultă din ancheta psihosociala si declarația minorului din Camera de Consiliu, condițiile materiale și morale optime oferite de reclamant, instanța va stabili locuința minorului la tată.
Potrivit art.529 alin 1 din cod civil întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, iar conform art. 529 alin 2 Cod civil, întreținerea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar pentru un copil și 1/3 pentru doi copii.
Față de dispozițiile legale menționate și având în vedere dispozițiile art. 30 alin 2 din Legea nr.272/2004 care prevede obligația părinților de a asigura de o manieră corespunzătoare dezvoltarea minorului, instanța urmează să oblige pârâta la plata în beneficiul minorului a unei pensii de întreținere în cuantum de 40 lei începând cu data pronunțării prezentei sentințe, 02.12.2013 pana la majoratul minorului, sau pana la intervenirea altei cauze de modificare sau stingere a obligației.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de către reclamantul M. I. A., domiciliat in Dr. Tr. S., .. 5, .. 2, ., chem in judecata pe parata VIASU S., domiciliata in Dr. Tr. S., ., .. 2, . și pe pârâta V. S. având CNP_, cu domiciliul in Drobeta Turnu Severin, ., ., . .
Dispune ca exercitarea autorității părintește cu privire la minorul Mîrtea C. C. să se facă în comun de către ambii părinți.
Stabilește domiciliul minorei la domiciliul tatălui.
Obligă pârâta la plata în beneficiul minorului a unei pensii de întreținere în cuantum de 40 lei începând cu data pronunțării prezentei sentințe, 02.12.2013 pana la majoratul minorului, sau pana la intervenirea altei cauze de modificare sau stingere a obligației.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare care se va depune la Judecătoria Dr.Tr.S..
Pronunțată în ședință publică azi 02.12.2013.
P. GREFIER
Red. UG /Tehn. ȘAM. /08.01.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 302/2013.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 173/2013. Judecătoria... → |
|---|
