Fond funciar. Sentința nr. 2203/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2203/2013 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 25-04-2013 în dosarul nr. 943/225/2013
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S.
JUDEȚUL M.
Sentința Civilă nr. 2203
Ședința publică din data de 25.04.2013
Instanța constituită din:
Președinte: A. - M. B.
Grefier: C. C.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulate de petentul B. N. I. în contradictoriu cu intimații B. A. M., T. A., C. D., intimat Comisia Locală de Fond Funciar Drobeta Turnu Severin, Comisia Județeană de Fond Funciar M. având ca obiect fond funciar. .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18.04.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 25.04.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. - S. sub nr._ la data de 22.01.2013, petentul B. N. I. în contradictoriu cu intimații B. A. M., T. A., C. D., intimat Comisia Locală de Fond Funciar Drobeta Turnu Severin, Comisia Județeană de Fond Funciar M. a solicitat anularea cererii nr.l0041/07.09.2005, care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._ din data de 11.03.2009, cerere care este rodul unui fals material si încalcă dispozițiile imperative ale legii speciale in materie funciară, atât sub aspectul formulării si semnării acesteia cat si sub aspectul depunerii sale,fiind vorba despre nulitatea absoluta a acestui înscris.
A arătat faptul că cererea a cărei anulare o solicită, este o cerere .lei prevăzute de către dispozițiile art.ll (1) din HG nr.890/2005, teza a doua, a cărei cerința esențiala si imperativa este semnarea de „ fiecare dintre ei „ a acesteia (de către autorii cererii)„excluzând mandatul.
În motivarea acțiunii a arătat că la data de 29.09.2010,a formulat plângere penala împotriva numiților Bostină A. M., T. A. si C. D., plângere care a fost înregistrata la P. de pe lânga Judecătoria Drobeta- T.-S., sub numărul 4893/P/2010.
Prin plângerea penala amintita, a solicitat tragerea la răspundere penala a numiților Bostina A. M.,T. A. si C. D. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de către art.290 cp si art.291 cp .
Pe latură civila a solicitat ca in temeiul art.14 al.3 si art.245 al.l lit.c indice 1 cpr.p sa se dispună a fi anulate înscrisurile falsificate precum si toate actele subsecvente,constituirea de parte civila înțelegând sa o facă in fata instanței de judecata.
A precizat că a menționat că intimații apar ca au formulat o cerere . solicitat sa le fie atribuita„ suprafața de 3,1 ha sau contravaloarea acesteia si a construcțiilor ce s-au aflat pe aceasta(in temeiul L.247/2005) ce se cuvenea mamei noastre C. A. si noua ca urmași de la fratele ei B. D. „, si ca cererea a fost semnata in fals de către o alta persoana,că înscrisul sub semnătura privata -cererea- cuprinde contrafacerea semnăturii celor trei si a fost înregistrat la Prefectura Jud.Mehedinti CJFF sub numărul_/o7.09.2005, instituție care,1a data de 22.09.2005 a inaintat acest inscris către Primăria Drobeta -T.-S.- CLFF Drobeta-T.-S.,unde a fost înregistrata sub numărul_/26.09.2005,inscrisul producând efecte juridice ,fiind eliberat titlul de proprietate nr._/11.03.2008,titlu in care aceștia au fost inscrisi.
In cauza nr. 4893/P/2010, s-a efectuat o expertiza tehnico-stiintifica prin care s-a stabilit, ca, una dintre cele trei semnaturi de pe cerere este conțrafacuta,si in urma cercetărilor intreprinse,prin rezoluția 4893/P/2010 din data de 11.02.2011 P. de pe langa Judecătoria Drobeta-T.-S. a dispus,in baza art.228 alin.6 cp.p raportat la art.10 Litera d c.p.p,neinceperea urmăririi penale fata de cei trei.
Astfel s-a constatat falsul material, fals recunoscut de către autorii săvârșirii lui, soluția fiind una de neîncepere a urmăririi penale. Temeiul de drept al soluției poate avea relevanta doar din punct de vedere al dreptului penal,nu si sub aspectul răspunderii civile. Cererea nr.l0041/07.09.2005,este una cu caracter special,care trebuie sa urmeze dispozițiile imperative ale L. 18/1991 modificata si republicata, precum si pe cele ale HG nr.890/2005.
Astfel:a. prin dispozițiile art. 8 (3) din L.18/1991modificata si republicata, „stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere... „, o cerere legala din punct de vedere al cerințelor legii speciale.b). prin dipozițiile art.9 pct.4 din L.18/1991 modificata si republicata, „cererea va cuprinde: numele si prenumele persoanei solicitante si domiciliul acesteia ; calitatea de titular sau de moștenitor al dreptului de proprietate pentru care i s-a reconstituit sau urmează sa i se reconstituie acest drept, potrivit prezentei legi ; suprafața de teren care i s-a reconstituit si diferența pe care o solicita ;c). prin dispozițiile art.9 pct.3 din L.18/1991 modificata si republicata,
„cererea se depune la primăria localității ,sau dupa caz, la primăriile loca-
lităților in a căror raza teritoriala se afla terenul pentru care urmează sa
fie reconstitituit dreptul de proprietate, personal sau prin posta,
cu confirmare de primire..,, ,cerința pe care cererea in cauza nu
le îndeplinește.d).prin dispozițiile art.9 pct.5 litera c din L.18/1991 modificata si republicata, cererea trebuie sa fie însoțită de o declarație pe proprie răspundere, cerinta pe care cererea in cauza nu le îndeplinește.
Potrivit legii, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate produce doua efecte,unul general si altul special.Efectul general al cererii de reconstituire legal făcuta si legal depusa, consta in investirea autorităților publice competente (comisiile de fond funciar) si obligarea acestora de a rezolva cererea.
Nedepunerea unei cereri sau depunerea unei cereri care nu îndeplinește condițiile legii duce la decăderea din dreptul de reconstituire a proprietății funciare.
Efectul special al cererii este cel prevăzut de către dispozițiile art.13 al.2 si 3 din legea nr.18/1991 modificata si republicata,fiind vorba despre acceptarea cotei ce li se cuvine din moștenire, de către cei îndreptățiți la acesta, prin cererea pe care o fac comisiei si emiterea titlului de proprietate, care se emite cu privire la suprafața de teren determinata pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.
e.prin dipozitiile art .ll aln.l din HG nr.890/2005, stabilirea dreptului de
proprietate se face numai la cerere, iar cererea ,atunci cand are
un singur titular se formulează „de fiecare persoana îndreptatita,
personal sau prin mandatar, iar atunci „cand sunt mai mulți
moștenitori (cazul cererii de fata) cererea se poate
face si in comun, fiind semnata de fiecare dintre ei„
,cerințe pe care cererea de fata nu le indeplinește.
Aceasta cerere se depune conform dispozițiilor art. 11 pct.5 din HG nr. 890/2005 (fie personal fie prin posta) si la ea se anexeaza cele dispuse de către art.l1 pct.3,4,6,7 din HG nr.890/2005,cerinte pe care cererea de fata nu le indeplineste.
Desi prin declarațiile date in faza de cercetare penala de cei trei si de către falsificatorii semnaturilor,s-a susținut ca au semnat in numele titularilor cererea in cauza cu acordul titularilor dreptului pretins,in baza unui mandat verbal.
Prin raportul de constatare tehnico-stiintifica s-a reținut insa ca: -„semnăturile in litigiu depuse pentru T. A.,pe cererile cu numerele de înregistrare nr.l0041/07.09.2005,_/24.08.2005,au fost executate de Bostina E. „ (Raportul de constatare tehnico –științifică nr._/11.01.2011).
Astfel, cererea in cauza a fost semnata cu numele lui T. A. si prin contrafacerea semnăturii acestora de către Bostina E. si nu in calitate de mandatara a acesteia, cu semnătura proprie a falsificatoarei. Potrivit art.6 al.2 si 3 din Noul Cod Civil, actele si faptele juridice încheiate ori, după caz, savârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea in vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, iar actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării in vigoare a legii noi sunt supuse dispozițiilor legii vechi, ne-putand fi considerate valabile,ori, după caz,eficace, potrivit dispozițiilor legii noi.
De asemenea ,in acest sens, statuează si art.3 din L.71/2011, potrivit căreia actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de . codului civil,nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea in vigoare la data incheierii sau,dupa caz,a săvârșirii ori producerii lor,iar potrivit art.4 din aceeași lege ,1a data intrării in vigoare a codului civil,actele juridice nule ,anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate,prevăzute de codul civil din 1864,precum si de alte acte normative,raman supuse dispozițiilor legii vechi, neputand fi considerate valabile,ori eficace potrivit Codului civil sau dispozițiilor prezentei legi.
Prin urmare, avand in vedere, data intocmirii si depunerii cererii nr._, adică 07.09.2005,urmeaza a se face aplicarea in cauza a dispozițiilor legale in vigoare la data intocmirii acesteia sub aspectul condițiilor de validitate. Astfefja data semnării prin contrafacerea semnaturilor, precum si la data depunerii cererii, nu exista o procura speciala prin care T. Aurora sa împuternicească pe Bostina E. ,sa semneze si sa depună o astfel de cerere in numele sau, cum nu exista nici in preseut.
Pe de alta parte, in acord cu toate regulile institutiei mandatului, prevazute in art. 1532-1559 c.c. urmeaza sa se constate ca,cererea tie reconstituire a dreptului de proprietate, fiind un act care imphca o manifestare de voința producătoare de efecte juridice cuprinsa . natura juridica a unui inscris sub semnătura privata,si mandatul acordat celui care o formulează trebuie sa imbrace aceeași forma -scrisa, ad probationaem.
Eventuala existenta, a unui mandat tacit, este neconcludenta, in raport cu cerințele impuse de legislația fondului funciar,respectiv existenta cererii. In cauza,urmeza sa se constate si necesitatea unui mandat speciaLa mandatului ce ar fi putut fi dat in vederea depunerii cererii de reconstituire ( mandatul special fiind cel care se putea da pentru o singura operațiune juridica) in cauza fiind vorba despre doua operațiuni juridice,una de formulare a cererii de reconstituire si una de depunere a cererii). Asa cum se arata in mod constant in doctrina ,cel puțin oferta de mandat special trebuia sa imbrace forma scrisa ,condiție care in litigiul de fata nu este îndeplinita nici privitor la întocmirea cererii dar nici privitor la depunerea cererii.
Chiar daca ,in principiu ,dispozițiile art.1533 c.civ.,indica posibilitatea valabilitaii unui mandat tacit,aceasta forma a mandatului are un caracter de excepție si face,de regula, referire ,1a cazuri expres prevăzute de lege, particulare.
Atare dispoziție derogatorie, in cazul mandatului special analizat,nu exista in materia fondului funciar,iar o interpretare prin extinderea legii ar fi extrem de vătămătoare pentru consecințele juridice pe care le-ar avea,toti moștenitorii nediligenti,putand invoca,in contra celor care au făcut cere-re,existenta unui atare mandat.
Privitor la depunerea cererii de reconstituire,a ceasta se poate depune (si sa aiba efectul prevazut)numai in modalitățile prevăzute de lege, respectiv personal,direct sau prin posta,caz in care trebuie sa fie introdusa in termenul legal si trebuie sa cuprinda,intre altele,numele si prenumele soli-citantului,precum si semnătura acestuia.
Cererea individuala,(in cauza este vorba insa de o cerere in comun -colectiva -)poate fi formulata si prin mandatar,caz in care trebuie sa cuprindă numele solicitantului,procura de dovedire a mandatului,pentru ca mandatul se prezuma numai cu privire la relațiile dintre soti,text special si care nu poate fi aplicat prin asemănare la alte relații de rudenie(speciallia generallibus derogant) norma fiind deci de stricata interpretare si aplicare,fara incidenta cu privire la alte relatii de familie(fiica, nora, nepoata) si exclusa in materie de fond funciar.
Prin urmare mandatul nu se prezuma in speta de fata,dar nici nu se aplica(cererea fiind . se aplica trebuie dovedit de cei care il invoca.
Dar si daca existenta unui mandat tacit ar fi reala si dovedita,iar acest mandat, ar putea avea o valoare juridica in materia fondului funciar ,a-cest mandat nu ar fi valid in situația de fata.
Prin dispozițiile art.1532 cod civil,mandatul este un contract sau conven-ție, care,potrivit dispozițiilor art.948 cod civil,printre alte condiții de validitate trebuie sa aibă un obiect determinat si o cauza licita, adică îngaduită, incuviințată de lege.
Din analiza înscrisului_/07.09.2005,reiese ca, pe acesta apar ,1a semnatari, numele numiților Bostina A. M.,T. A. si C. D.,fara nici o trimitere la presupușii mandatari si fara nici o precizare referitoare la persoanele in numele cărora au lucrat aceștia, înscrisul se prezintă ca si cum ar fi fost intocmit si semnat de către titularii inscrisi in acesta.
In cazul existentei unui mandat tacit, in cuprinsul înscrisului ar fi trebuit sa apară numele mandarilor si precizarea persoanelor in numele cărora lucreaza,iar la semnaturi trebuia sa apară semnturile mandatarilor. Prin raportul de constatare tehnico-stiintifica,s-a stabilit ca semnătura lui T. A. de pe acest inscris este contrafăcuta de către Bostina E. .
Din perspectiva susținerilor lui T. A., ca ar dat ,un mandat tacit pentru acest inscris si raportat la falsul material constatat științific se retine ca,aceasta a mandatat pe Bostina E. sa săvârșească un fals in înscrisuri sub semnătura privata,aceasta fapta fiind obiectul determinat al mandatului tacit.
Cauza acestui mandat, dupa cum se desprinde din conținutul înscrisului falsificat,este obținerea reconstiturii dreptului de proprietate prin săvârșirea unei fapte nelegale (fals material ) si nu numai. Concluzia logica si susținuta de către lege,este aceea ca, presupusul mandat tacit,este lipsit de validitate,iar înscrisul este nul absolut,neputand fi considerat valabil si nici eficace,fiind grav si definitiv afectat de cauze de ineficacitate.
Cum un asemenea înscris, a produs consecințe juridice,efectul este anularea acestuia ca fiind emis cu încălcarea formelor prevăzute de către lege, întrucât nu corespunde realitatii,dat fiind si faptul ca înlăturarea răspunderii penale nu conduce la înlăturarea răspunderii civile pentru fapte care sunt făcute cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii civile.
Cerința anularii înscrisului amintit,este data de faptul ca, nu se poate menține in circuitul civil un act fals,emis cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii.
In drept, a arătat că cererea se întemeiază pe dispozițiile legale invocate in cuprinsul acesteia.
În dovedirea acțiunii a depus la dosarul cauzei, în fotocopie, următoarele înscrisuri: cerere nr.l0041/07.09.2005, titlul de proprietate nr._ din data de 11.03.2009.
Intimații, au fost legal citați cu duplicat acțiune și mențiunea de a depune întâmpinare conform art.114 ind. 1 alin.2 C.pr. civ.,
Intimații B. A. M., T. A. și C. D., au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii formulate de către petent și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
Pe cale de excepție au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, învederând că legitimare procesuală în acest litigiu are pârâta T. A., persoană a cărei semnătură se susține că a fost contrafăcută.
S-a arătat că potrivit art. 45 alin. 1 C. proc. civ. Ministerul Public poate porni acțiunea civilă în anumite cazuri, introducând în proces titularul dreptului la care se referă acțiunea, iar în speța dedusă judecății, titularul dreptului este pârâta T. A., fiind vorba de semnătura sa și nu de semnătura reclamantului sau de dreptul la reconstituire al reclamantului.
S-a arătat de asemenea că reclamantul a avut posibilitatea, de care a și uzat, să atace ordonanța de neîncepere a urmăririi penale (faptei îi lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii) pentru că prin aceasta nu s-a dispus, în conformitate cu dispozițiile art. 245 alin. 1 lit. c1 C. proc. civ., sesizarea instanței civile.
S-a învederat că această acțiune are ca titular (reclamant) persoana a cărei semnătură a fost falsificată și ca pârât autorul falsului, putând eventual să fie introduse și celelalte persoane care au fost părți în plângerea penală, iar reclamantul nu se poate substitui titularului dreptului în promovarea acestei acțiuni.
Au invocat și excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, interesul - folosul practic urmărit prin exercitarea acțiunii fiind una din condițiile indeniabile de exercitare a acțiunii civile,
Au precizat că raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, existența interesului trebuie analizată din mai multe perspective și anume:
a) Care este finalitatea acestui demers judiciar, respectiv profitul material sau moral al reclamantului, în condițiile în care, cererea de reconstituire, a cărei anulare se cere, este semnată personal de B. A. M. și C. D., iar cei trei intimați vin la moștenire pe tulpină, cota indiviză din dreptul de proprietate asupra terenului fiind aceeași indiferent de numărul acestora, adică unul, doi sau trei moștenitori.
Cei trei intimați sunt fiii lui C. A., care este sora autorului de la care provin terenurile (B. D.), iar reclamantul este fiul adoptiv al fratelui autorului, împărțirea terenurile facându-se pe tulpină și nu după numărul părților înscrise în titlu, adică reclamantul singur culege cota tatălui său, iar pârâții împreună cota mamei lor.
Interes, în exercitarea unei astfel de acțiuni, ar avea doar unul dintre ceilalți doi moștenitori ai lui C. A., care ar beneficia în mod direct de mărirea cotei succesorale.
b) Titlul de proprietate, emis ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate, a fost eliberat în baza unei hotărâri judecătorești sentința civilă nr. 2171/2008, instanța verificând îndreptățirea pârâților la reconstituirea dreptului de proprietate, aspect care a intrat în putere de lucru judecat.
c) Pârâții au depus mai multe cereri de reconstituire, astfel că anularea uneia dintre acestea, nu este de natură să conducă la pierderea dreptului la reconstituire.
2. In motivarea acțiunii reclamantul pretinde că semnarea cererii de reconstituire de către o altă persoană în numele pârâtei T. A. ar constitui o cauză de nulitate absolută.
Nulitatea absolută este acea nulitate care sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic, a unei norme care ocrotește un interes general, ori în acest caz nu este vorba de încălcarea vreunei astfel de norme.
Este fără dubiu faptul că pârâta T. A. și-a manifestat voința de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate, astfel că, actul juridic în sine (adică manifestarea de voință în sensul de a produce efecte juridice) există, în acest caz fiind vorba de numai de instrumentum - de înscrisul constatator (materializarea actului juridic), care nu este semnat de aceasta personal, ci prin » mandatar. 1
Existența manifestării de voință, deci a actului juridic (care nu se confundă cu instrumentum - cererea scrisă) este dovedită prin celelalte cereri formulate, care poartă si semnătura acesteia.
Stabilind existența actului juridic (a manifestarii de voința), instanța trebuie să verifice daca exteriorizarea acesteia îmbracă forma cerută de lege și dacă această formă este cerută ad validitatem sau ad probationem, cu consecințe în aprecierea categoriei de nulitate, absolută în primul caz și relativă în cel de-al doilea.
Cererea de reconstituire nu este un act solemn, situație în care orice nereguli privind condițiile de formă se sancționează cu nulitatea relativă.
Și din această perspectivă, a regimului juridic al nulității, rezidă lipsa calității procesuale active a reclamantului, fiind vorba de un interes privat, ce poate fi invocat doar de persoana al cărei interes a fost „vătămat" (în speță T. A.).
In cursul cercetării penale s-a făcut dovada faptului că B. E. a fost mandatată de pârâta T. A. să formuleze această cerere, astfel că acest fapt nu mai poate constitui obiect litigios.
Regula (și nu excepția cum greșit susține reclamantul), în ceea ce privește contractul de mandat, este aceea că ia naștere prin simplul acord de voință al părților, fiind un contract consensual.
In situația în care actul juridic, la care participă mandatarul, în numele mandantului, este unul solemn, și procura trebuie să fie solemnă.
După cum s-a arătat cererea de reconstituire nu este un act solemn, astfel că și dacă nu ar fi existat mandat, pârâta putea ratifica actul încheiat de mandatar, deoarece nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare.
Formularea mai multor cereri de reconstituire, precum și recunoașterea expresă, făcută în timpul urmăririi penale, duc la concluzia că suntem în prezența unui mandat și că actul juridic în sine, dar și cererea de reconstituire (ca instrumentum) sunt valabile, nefiind lovite nici de nulitate relativă.
Nici în legea specială nu se prevăd sancțiuni sau condiții speciale de formă, în condițiile în care la art. 9 alin. 4 din Lg. 18/1991 se arată că cererea va cuprinde numele, prenumele și adresa persoanei solicitante, calitatea de titular sau moștenitor și suprafața pe care o solicită, fară a se impune condiția ca cererea să fie semnată.
In H.G. nr. 890/2005, la art. 11, se menționează faptul că, în cazul în care sunt mai mulți moștenitori se poate face o cerere comună, semnată de fiecare "iintre ei, ori cererea în litigiu este semnată de B. A. M. și de S. D. personal, iar în numele lui T. A. a semnat mandatara acesteia B. E..
Această condiție a legiuitorului are în vedere situația în care o persoană, prevalându-se și de drepturile altor moștenitori să obțină și dreptul acestora, formulând o singură cerere, ca și când ceilalți i-ar fi transmis drepturile lor.
In acest caz, pârâții ar fi fost interesați să fie mai puțini moștenitori de pe aceași tulpină, deoarece dreptul lor ar fi fost mai mare.
Oricum și dacă ar exista o singură cerere (și nu 6 - 7 cereri), semnată de un singur moștenitor (cererea în litigiu este semnată de doi dintre moștenitorii lui C. A.) dreptul reclamantului rămâne același, astfel că acest litigiu nu are nicio finalitate.
Instanța, având în vedere cele menționate de petent în cererea de chemare în judecată și înscrisurile aflate la dosar, în baza rolului activ reglementat de dispozițiile art. 129 alineat 5 Cod procedură civilă, a emis adresă la P. de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin pentru a comunica în fotocopie, dosarul nr. 4893/P/2010.
La dosar s-a înaintat de către P. de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin dosarul nr. 4893/P/2010, în original.
Petentul B. N. I. a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate de intimații B. A. M., T. A. și C. D..
La termenul de judecată din data de 18.04.2013, s-a dispus conexarea la prezentul dosar a dosarului nr._, dosar privind pe petentul B. N. I. în contradictoriu cu intimații B. A. M., T. A., C. D., intimat Comisia Locală de Fond Funciar Drobeta Turnu Severin, Comisia Județeană de Fond Funciar M., având ca obiect fond funciar și în care petentul B. N. I. a solicitat anularea cererii nr._/24.08.2005, care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._ din data de 11.03.2009, cerere care este rodul unui fals material si încalcă dispozițiile imperative ale legii speciale in materie funciară, atât sub aspectul formulării si semnării acesteia cat si sub aspectul depunerii sale,fiind vorba despre nulitatea absolută și a acestui înscris.
A arătat de asemnea faptul că cererea a cărei anulare o solicită, este o cerere .lei prevăzute de către dispozițiile art.ll (1) din HG nr.890/2005, teza a doua, a cărei cerința esențiala si imperativa este semnarea de „ fiecare dintre ei „ a acesteia (de către autorii cererii )excluzând mandatul.
Analizând materialul probator administrat în cauza, instanța constată următoarele:
Din actele dosarului nr. 4893/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, atașat la prezenta cauză, se reține că prin rezoluția nr. 4893/P/2010 din 11.02.2011 s-a dispus în temeiul art. 228 alin.6 rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de B. A. M., T. A., C. D., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 290 alin. 1 și art. 291 Cod penal.
Prin raportul de constatare tehnico-științifică efectuat în dosarul nr. 4893/P/2010 s-a concluzionat că semnăturile efectuate pe cererile cu nr. de înregistrare_/07.09.2005 și nr._/24.08.2005 pentru B. A. M. au fost executate de B. A. M., pentru T. A. au fost executate de B. E., pentru C. D. pe cererea cu nr. de înregistrare_/07.09.2005 a fost executată de C. D., pentru C. D. pe cererea cu nr. de înregistrare_/24.08.2005 a fost executată de persoana care a redactat conținutul cererii.
Potrivit art. 6 alin. 2 și 3 din Noul cod civil actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, iar actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispozițiilor legii noi.
De asemenea, în acest statuează și art. 3 din Legea nr. 71/2011 potrivit căruia actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, iar potrivit art. 4, la data intrării în vigoare a Codului civil, actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate, prevăzute de Codul civil din 1864, precum și de alte acte normative, rămân supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit Codului civil sau dispozițiilor prezentei legi, prin urmare având în vedere data întocmirii cererilor cu nr. de înregistrare_/07.09.2005 și nr._/24.08.2005, instanța va face aplicarea în cauză a dispozițiilor legale în vigoare de la data întocmirii acestora sub aspectul condițiilor de validitate.
Potrivit criteriului impus de dispozitiile art. 137 alin. 1 Cod procedura civila, precum si in functie de caracterul si efectele pe care le produc diferitele exceptii in cadrul procesului civil, instanta urmeaza a analiza cu prioritate exceptia lipsei calitatii procesuale active a petentului și exceptia lipsei de interes, invocate prin intampinare.
În ceea ce privește exceptia lipsei calitatii procesuale active a petentului invocată prin intampinare, instanța reține că, întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară, acestuia îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului. Această obligație își are temeiul în dispozițiile art. 112 Cod procedură civilă, care prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente, obiectul, precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția reclamantului. Prin indicarea pretenției sale, precum și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează această pretenție reclamantul justifică îndreptățirea de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât.
În ceea ce privește susținerile intimaților potrivit cărora legitimare procesuală activă ar avea numai persoanele a căror semnătură se susține că ar fi contrafăcută, instanța reține că acestea sunt neîntemeiate.
Astfel, este adevărat că potrivit disp. art. 45 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Ministerul Public poate porni acțiunea civilă ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege. În acest sens s-a pronunțat și Decizia în interesul legii nr. XV/2005 de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secții Unite, prin care s-a stabilit în aplicarea dispozițiilor art. 14 alin. 3 lit. a) din Codul de procedură penală și a dispozițiilor art. 184 din Codul de procedură civilă, că procurorul are calitatea de a exercita în fața instanței civile acțiunea pentru desființarea totală sau parțială a unui înscris falsificat, numai în cazurile prevăzute de art. 45 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în celelalte cazuri, aceeași acțiune aparținând părților.
Ulterior pronunțării deciziei în interesul legii a fost adoptată Legea nr. 356 din 21 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi. Prin art. I pct. 132 din Legea nr. 356/2006 au fost modificate prevederile art. 245 din Codul de procedură penală, prin care se stabilesc măsurile care se dispun de procuror prin ordonanța de încetare a urmăririi penale, în sensul că după lit. c) a alin. 1 s-a introdus o nouă literă, litera c1). Prevederile art. 245 alin. 1 lit. c1) din Codul de procedură penală prevăd că prin ordonanța de încetare a urmăririi penale se dispune și asupra "sesizării instanței civilecompetente cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris".
În acest sens a statuat și Î.C.C.J. prin decizia nr. 2/17.01.2011, prin care s-a admis recursul în interesul legii, și s-a stabilit că procurorul are legitimare procesuală activă de a formula acțiunea civilă pentru desființarea, în tot sau în parte, a unui înscris falsificat atunci când acțiunea penală s-a stins în faza de urmărire penală printr-o soluție de netrimitere în judecată.
Însă, legitimarea procesuală activă conferită procurorului de textele legale enunțate mai sus, de care se prevalează și intimații, nu exclude dreptul oricărei persoane ale cărei drepturi sau interese au fost încălcate sau nesocotite prin acte de reconstituire a dreptului de proprietate la eliberarea unui titlu de proprietate, de a formula o astfel de acțiune, petentul justificând calitate procesuală activă având în vedere că pe titlul de proprietate nr._/11.03.2009 a fost înscris atât acesta cât și intimații.
De altfel, cererile formulate în baza legilor fondului funciar soluționate favorabil justifică atât interesul cât și calitatea procesuală activă a persoanei respective, în condițiile în care cererile validate confirmă vocația persoanei respective la reconstituirea dreptului de proprietate.
Cum în titlul de proprietate nr._/11.03.2009 a fost înscris și petentul, este suficient pentru a-i conferi acestuia legitimare procesuală activă, având în vedere și disp. art.III alin. 2 din legea 169/1997, astfel încât instanța va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a petentului invocată prin întâmpinare ca neîntemeiată.
În ceea ce priveste exceptia lipsei interesului legitim al petentului, invocata prin intampinare, se retine ca interesul reprezintă folosul practic urmărit de persoana care exercită acțiunea civilă, adică folosul pe care aceasta l-ar putea obține în cazul admiterii cererii sale, în lipsa unei asemenea perspective nefiind admisibilă declanșarea unei proceduri judiciare.
Potrivit art.III alin. 2 din legea 169/1997, nulitatea poate fi invocată de orice alte persoane care justifică un interes care trebuie să fie legitim, să fie personal, și să fie născut și actual. Actualitatea interesului petentului în formularea prezentei acțiunii rezidă din existența în patrimoniul acestuia a unui drept subiectiv pretins a fi încălcat prin emiterea titlului de proprietate nr._/11.03.2009 în care au fost înscriși și intimații, astfel încât instanța va respinge exceptia lipsei interesului legitim al petentului, invocata prin intampinare ca neîntemeiată.
Cu privire la fondul cauzei, instanța reține că prin cererile cu nr. de înregistrare_/07.09.2005 și nr._/24.08.2005 B. A. M., T. A., C. D., au solicitat să le fie reconstituit dreptul de proprietate după B. D..
Prin raportul de constatare tehnico-științifică efectuat în dosarul nr. 4893/P/2010 s-a concluzionat că semnăturile efectuate pe cererile cu nr. de înregistrare_/07.09.2005 și nr._/24.08.2005 pentru B. A. M. au fost executate de B. A. M., pentru T. A. au fost executate de B. E., pentru C. D. pe cererea cu nr. de înregistrare_/07.09.2005 a fost executată de C. D., pentru C. D. pe cererea cu nr. de înregistrare_/24.08.2005 a fost executată de persoana care a redactat conținutul cererii.
Din lucrările dosarului nr. 4893/P/2010 instanța reține că în ceea ce privește semnăturile intimatei T. A. efectuate pe cererile cu nr. de înregistrare_/07.09.2005 și nr._/24.08.2005 și a intimatului C. D. de pe cererea cu nr. de înregistrare_/24.08.2005, aceștia au mandatat persoana care a semnat în numele lor cererile, având acordul acestora.
Este adevărat că potrivit art. 11 alin. 1 din HG nr. 890 din 4 august 2005 potrivit prevederilor legale, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptățită, personal sau prin mandatar, Când sunt mai mulți moștenitori cererea se poate face și în comun, fiind semnată de fiecare dintre ei.
De asemenea, potrivit regulilor institutiei mandatului, prevazute în art. 1532 - 1559 C. civ., de regulă, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate fiind un act care implica o manifestare de vointa producatoare de efecte juridice cuprinsa într-un înscris având natura juridica a unui înscris sub semnatura privata, si mandatul acordat celui care o formuleaza trebuie sa îmbrace aceeasi forma – scrisa, ad probationaem.
În principiu, dispozitiile art. 1533 C. civ. indica posibilitatea valabilitatii unui mandat tacit, aceasta forma a mandatului având un caracter de exceptie si face, de regula, referire, la cazuri expres prevazute de texte de lege particulare. Prin excepție, în această materie, este posibilă existența unui mandat tacit cu condiția ca numele mandantului să fi fost trecut în cererea de stabilire a dreptului de proprietate, în cazul în care un comoștenitor îndreptățit a fost trecut în cererea de reconstituire de către un alt comoștenitor, fără ca primul să-i fi dat un mandat expres, chiar verbal, dacă acesta a acceptat consecințele juridice ce decurg din formularea cererii respective.
Astfel, analizând cererile cu nr. de înregistrare_/07.09.2005 și nr._/24.08.2005, se constată că semnăturile efectuate pe cererile cu nr. de înregistrare_/07.09.2005 și nr._/24.08.2005 pentru B. A. M. au fost executate de B. A. M., pentru C. D. pe cererea cu nr. de înregistrare_/07.09.2005 a fost executată de C. D., astfel încât numai semnăturile pentru T. A. au fost executate de B. E., iar pentru C. D. pe cererea cu nr. de înregistrare_/24.08.2005 semnătura a fost executată de persoana care a redactat conținutul cererii.
Așadar, cererile cu nr. de înregistrare_/07.09.2005 și nr._/24.08.2005 au fost semnate de cel puțin unul dintre comoștenitori, B. A. M., T. A., C. D. fiind moștenitori de pe aceeași tulpină după mama acestora, respectiv după C. A., intimații T. A. și C. D. acceptând consecințele juridice ce decurg din formularea cererilor respective prin însușirea conținutului acestora.
Prin urmare, beneficiază de reconstituirea dreptului de reconstituire numai persoanele care au formulat cerere individual sau în comun cu ceilalți moștenitori, ori aceștia au împuternicit pe unul dintre ei să formuleze cerere pe seama lor, astfel încât în ipoteza în care a existat un mandat verbal din partea comoștenitorilor, iar titlul de proprietate a fost emis pe numele tuturor moștenitorilor, acțiunile vizând anularea cererilor cu nr. de înregistrare_/07.09.2005 și nr._/24.08.2005 nu întrunesc cerințele prevăzute de art. III din Legea nr. 146/1997.
Pe de altă parte, astfel cum rezultă din lucrările dosarului nr. 4893/P/2010, instanța reține că cererile cu nr. de înregistrare_/07.09.2005 și nr._/24.08.2005 formulate de B. A. M., T. A., C. D., nu sunt singulare, aceștia au formulate și alte cereri de reconstituire, toate acestea fiind avute în vedere la reconstituirea dreptului de proprietate, astfel încât anularea cererilor cu nr. de înregistrare_/07.09.2005 și nr._/24.08.2005 nu este producătoare de consecințe juridice în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate.
Mai mult, instanța reține că legile fondului funciar instituie o procedură specială de reconstituire a dreptului de proprietate finalizată cu emiterea titlului de proprietate, astfel încât fiind o procedură specială persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să respecte succesiunea etapelor și să conteste în condițiile prevăzute de lege actele întocmite sau emise în etapele premergătoare emiterii titlului de proprietate, după emiterea acestuia anularea actelor care au stat la baza emiterii titlului de proprietate ar presupune o eludare a dispozițiilor legale ce reglementează expres procedurile cu caracter prealabil, procedura de reconstituire a dreptului de proprietate finalizându-se prin emiterea titlului de proprietate nr._/11.03.2009. Pe de altă parte, prin rezoluția nr. 4893/P/2010 din 11.02.2011 s-a dispus în temeiul art. 228 alin.6 rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de B. A. M., T. A., C. D., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 290 alin. 1 și art. 291 Cod penal.
Prin urmare, având în vedere considerentele expuse mai sus, instanța va respinge actiunile conexate vizând anularea cererilor cu nr. de înregistrare_/07.09.2005 și nr._/24.08.2005 ca neîntemeiate.
În baza art. 274 C.proc.civ. va obliga petentul sa plateasca intimatei B. A. M. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a petentului și exceptia lipsei de interes, invocate prin intampinare.
Respinge actiunile conexate formulate de petentul B. N. I. cu domiciliul în localitatea Hinova, județul M. în contradictoriu cu intimații B. A. M. cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, ., ., ., T. A. cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, .. 129, județul M., C. D. cu domiciliul în Târgoviște, ., .,m județul Dâmbovița, Comisia Locală de Fond Funciar Drobeta Turnu Severin sediul în Drobeta T.-S., ..89, județul M., Comisia Județeană de Fond Funciar M. cu sediul în Drobeta T.-S., ., judetul M., ca neîntemeiate.
Obliga petentul sa plateasca intimatei B. A. M. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.04.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. A-M.B./Tehn..CC 6 ex./ 07.05.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 1266/2013.... | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 3117/2013.... → |
|---|
