Plângere contravenţională. Sentința nr. 2338/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
Comentarii |
|
Sentința nr. 2338/2013 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 09-05-2013 în dosarul nr. 396/263/2013
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S.
JUDEȚUL M.
Sentința Civilă nr. 2338
Ședința publică din data de 09.05.2013
Instanța constituită din:
Președinte: A. - M. B.
Grefier: C. C.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulate de petentul Țiu R. A. în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție M. având ca obiect plângere contravențională-declinare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
Față de această împrejurare, văzând și dispozițiile art. 104 alineat 13 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, instanța a lăsat cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța, cu privire la soluționarea prezentei cauze, conform art.159 ind.1 alineat 4 Cod procedură civilă, constată că potrivit art. 1 Cod procedură civilă este competentă general și material, iar potrivit art.32 alin.2 din OG 2/2001 este competentă teritorial.
În temeiul art. 167 alin. 1 și art. 129 alin. 5 C.p.civ., instanța încuviințează pentru petent și pentru intimat proba cu înscrisuri.
Instanța respinge proba testimonială solicitată de către petent, având în vedere că potrivit disp. art. 109 din OUG nr. 195/2002 constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției, iar procesul-verbal se poate încheia și în lipsa contravenientului, după stabilirea identității conducătorului de vehicul, menționându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare, având în vedere că intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 08.02.2013 sub nr._ 013 petentul Țiu R. A. a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 06.01.2013 de intimatul IPJ M., solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea procesului – verbal contestat, exonerarea sa de la plata amenzii și anularea măsurii complementare .
În motivare, petentul a arătat că la data de 06.01.2013 a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 630 lei și ca măsură complementară 6 puncte de penalizare, pe motivul că a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ , pe DN 67 în localitatea Malovăț, cu viteza de 93 Km/oră.
A arătat că, cele reținute în sarcina sa sunt total eronate, întrucât nu a depășit viteza legală, iar acuzația agentului constatator este nefondată .A arătat că, a refuzat să semneze procesul – verbal tocmai pentru că nu a fost vinovat, în codul rutier este specificat clar faptul că atunci când un alt autoturism se angajează într-o manevră de depășire, autoturismul depășit nu trebuie să mărească viteza, dimpotrivă are obligația de a-și păstra viteza constantă și chiar a decelera, în caz de nevoie.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În dovedirea cererii petentul a depus la dosar procesul – verbal contestat și copia actului de identitate .
Intimatul legal citat nu a formulat întâmpinare .
În ședința publică din data de 01.03.2013, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Motru și prin sentința civilă nr. 2003 din 15.03.2012 pronunțată în dosarul nr._ de către Judecătoria Motru, având în vedere disp. art. 32 al. 2 din OG 2/2001, precum și locul unde a fost săvârșită contravenția respectiv pe raza localității Malovăț s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Motru, declinându-se competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 22.03.2013 sub nr._ .
Instanța, în baza rolului activ reglementat de dispozițiile art. 129 alineat 5 Cod procedură civilă, a emis adresă către intimat pentru a depune la dosarul cauzei toate documentele care au stat la baza emiterii procesului verbal de contravenție . nr._ /06.01.2013 și CD-ul privind abaterea constatată.
La data de 09.04.2013 intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În fapt, a arătat faptul că la data de 06.01.2013, ora 14.52 petentul a condus autoturismul marca „Opel” cu numărul de înmatriculare_ pe raza localității Malovăț, județul M., având viteza de 93 km /h. Abaterea a fost filmata cu aparatul radar montat pe auto_ .
A arătat faptul că petentul a fost sancționat cu amenda in valoare de 630 lei + 6 puncte de penalizare pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 108, al. 1, lit.d pct.3 si sancționat de art. 102 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
Cu privire la eroarea legală de „+”, „ –” 4 % din valoarea măsurată, a arătat următoarele:
Actul normativ în vigoare care reglementează cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele utilizate la măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice, în scopul aplicării prevederilor legislației rutiere este Ordinul nr. 301 clin 23.11.2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NMI 021-05" Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor(cinemometre)"cu modificările și completările ulterioare.
Punctul 3.2.6 prevede următoarele „cinemometru! trebuie să fie prevăzut cu o funcție de
autotestare, care poate pune în evidență orice defect sau dereglare funcțională (...)". ,Această funcție trebuie să fie activată automat la fiecare punere in funcțiune a cinemometrului. În cazul depistării unor defecte sau dereglări funcționale acestea vor fi semnalate iar funcționarea cinemometrului va fi blocată”.
Din acest text legal rezultă că cinemometrul, la începutul fiecărei puneri în funcțiune, execută o autotestare și că în cazul în care acesta depistează defecte sau dereglări funcționale se blochează. Deci, cinemometrul nu poate fi folosit dacă autotestarea sesizează faptul că aparatul nu funcționează în regimul său normal.
Cât privește atestarea legalității cinemometrelor, punctul 5.2.1 instituie faptul că aceasta este confirmată de buletinele de verificare metrologică, care sunt eliberate în urma verificărilor inițiale și a verificărilor periodice ale cinemometrelor montate pe mașini, care funcționează în regim staționat cât și în regim de deplasare, și în care sunt menționate marca și numărul de înmatriculare ale autovehiculului de patrulare pe care este amplasat cinemometrul, legalitatea cinemometrului fiind valabilă numai pe autovehiculul pe care acesta este montat la momentul verificării metrologice. În acest sens facem precizarea că la rubrica destinată descrierii faptei din procesul verbal, agentul constatator a consemnat că aparatul radar, montat pe autospeciala cu numărul_ a înregistrat și filmat fapta contravențională a petentului. Acest lucru trebuie coroborat cu buletinul de verificare metrologică, pe care l-am depus la dosar.
Față de faptul că reclamantul consideră că la măsurarea vitezei, și implicit la aplicarea sancțiunii nu au fost avute în vedere erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei, a solicitat respingerea interpretării dată de reclamant ca neîntemeiată, având în vedere următoarele argumente:
A subliniat faptul că reglementările referitoare la erorile maxime admise nu reprezintă altceva decât cerințe metrologice pe care cinemometrul trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi omologat în vederea utilizării în măsurările de interes public, și pentru a putea fi atestat pentru legalitate de Biroul Român de Metrologie Legală.
A precizat că ar fi absurd ca aceste marje de eroare stabilite de legiuitor doar în vederea certificării aparatului, să fie apoi utilizate pentru aplicarea unor corecții asupra vitezei legal măsurate. Mai mult decât atât, în buletinul de verificare metrologică nu se face nicio mențiune cu privire la înregistrarea unor erori ale aparatului radar în condiții normale de funcționare.
Analizând procesul-verbal atacat, a solicitat ca instanța să constate faptul că acesta îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului. fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator, iar în cuprinsul procesului- verbal contestat s-a indicat în mod corect fapta săvârșită, cât și actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția.
A învederat faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt reținute in cuprinsul sau pana la proba contrara care în mod evident trebuie făcuta de petent, si nicidecum de către agentul constatator. Astfel procesul- verbal de contravenție, in măsura in care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși si constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cat timp acesta nu este in măsura sa prezinte o proba contrara.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucură de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului(Salabiaku c. Franței, Hot. Din 7 oct.!988.s.A no. 14 A p.15 si 28; Telfner c. Austria, no._/96, p.16, 20 mart.2001; Angliei c. României, no._/03 p.60, 4 oct.2007) prezumțiile de fapt si de drept sunt recunoscute in toate sistemele juridice, fiind permisa utilizarea acestora si in materie penala (cum este calificata si material contravenționala prin raportare la C.E.D.O), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, daca sunt îndeplinite doua condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate si temeinicie, permit aplicare, acestei prezumții.
A atașat la întâmpinare următoarele înscrisuri: raportul agentului constatator, atestat operator „Autovision” din data de 27.02.2012, buletin de verificare metrologică, proces verbal de contravenție . nr._/06.01.2013 și proces verbal de îndeplinire a procedurii de afișare și CD-ul privind înregistrarea abaterii săvârșite de către petent .
Sub aspectul materialului probator administrat în cauză, instanța, apreciind ca fiind legale, verosimile, pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, a încuviințat pentru petent și pentru intimat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ /06.01.2013 petentul a fost sancționat cu amenda in valoare de 630 lei și 6 puncte de penalizare pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 108 al. 1 lit.d pct.3 si sancționate de art. 102 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
În fapt, s-a reținut că la data de 06.01.2013, ora 14.52 petentul a condus autoturismul marca „Opel” cu numărul de înmatriculare_ pe raza localității Malovăț, județul M., având viteza de 93 km /h. Abaterea a fost filmata cu aparatul radar montat pe auto_ .
Pe fond, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, și analizând probele administrate, reține următoarele:
In ceea ce privește legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ /06.01.2013, instanța va verifica dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001, și dacă procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac. De asemenea, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal, prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Analizând procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ /06.01.2013 instanța constată că petentul a refuzat să semneze procesul verbal contestat, iar la rubrica martor asistent nu apare nicio semnătură. Potrivit art.19 din OG nr.2/2001, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. Însă, potrivit disp. art. 109 din OUG nr. 195/2002 constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției, iar procesul-verbal se poate încheia și în lipsa contravenientului, după stabilirea identității conducătorului de vehicul, menționându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori, astfel încât procesul verbal este legal întocmit.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța consideră că, materia contravențională, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, poate fi calificată ca aparținând materiei penale, din perspectiva garanțiilor instituite de aceasta, astfel încât, instanța trebuie să asigure toate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție, cu condiția respectării unui raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit.
Privitor la dispozițiile art.6 din Convenția europeană a drepturilor omului, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor si a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească în folosirea lor, una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal de agentul constatator, cum este și speța de față, procesul verbal legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie și, în absența altor probe propuse de către petent pentru răsturnarea acesteia plângerea va fi respinsă. Aceste concluzii sunt confirmate și de decizia adoptată în cauza N. c. României, de unde reiese foarte clar că sunt respectate garanțiile prevăzute de art. 6, dacă petentul a avut posibilitatea sa facă dovada contrarie constatărilor din procesul-verbal, în fata instanței.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina sa prin procesul-verbal de contravenție, potrivit art.1169 C.civ. și art.129 al.1 teza finală C.proc.civ.
Instanța reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 108 alin. 1 lit. d pct. 3 din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție depășirea cu 41 - 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Analizând suportul cu memorie optică conținând înregistrarea faptei sancționate depus la dosar de către intimată, se poate observa că este vorba de o identitate a autovehiculului cu nr. de înmatriculare_, din care se poate observa că autovehiculul circula cu viteza de 93 km/h.Aceste elemente, alături de ora trecută în suportul cu memorie optică, respectiv 14:52 oră ce corespunde celei menționate în procesul verbal de constatare a contravenției, înlătură orice dubiu asupra săvârșirii de către petent a faptei contravenționale reținute în sarcina sa.
Instanța reține că înregistrarea este conformă prevederilor pct. 3.5.1 din Norma de metrologie legală 021-05 NML "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)", aprobatã prin Ordinul Biroului Român de Metrologie nr. 301/2005, modificat prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 187/2009, cuprinzând data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, imaginea autovehiculului, din care poate fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.
Viteza de deplasare a autovehiculului cu nr. de înmatriculare_, respectiv de 93 km/h, a fost constatată, potrivit legii, cu aparatul radar omologat și verificat metrologic marca Python II, astfel cum reiese din buletinul de verificare metrologică nr._/07.09.2012 depus la dosar (fila 17).
Din buletinul de verificare metrologică al aparatului radar, reiese că aparatul poate fi folosit atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare, fiind inclusă în structura aparatului camera video, iar aparatul radar este montat pe autoturismul cu numărul de înmatriculare_ fiind clar deci ce aparat radar s-a folosit pentru măsurarea vitezei, fiind respectate astfel prevederile pct. 5.2.1 și 5.2.2 din Norma de metrologie legală 021-05 NML "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)", aprobatã prin Ordinul Biroului Român de Metrologie nr. 301/2005, modificat prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 187/2009.
De asemenea, potrivit art. 28 alin 1 din legea 218/2002, polițiștii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu în baza funcțiilor pe care le dețin, în unitățile în care sunt încadrați, având în competența teritorială a unităților respective, astfel că aceștia nu își îndeplinesc atribuțiile în baza vreunui ordin de serviciu, iar amplasarea autoturismelor de serviciu pe drumurile publice de pe raza de competență este lăsată la aprecierea polițiștilor în funcție de zonele în care există date sau indicii că se pot săvârșii fapte de natură contravențională.
De asemenea, în procesul de verificare metrologică, erorile cinemometrului sunt măsurate pentru a se stabili dacă le încadrează sau nu în normele de metrologie legală, dacă în urma acestor măsurători se constată că erorile cinemometrului se încadrează în normele de metrologie legală, aparatul respectiv este certificat pentru utilizarea în măsurarea vitezei, iar din acest moment, viteza măsurată de aparatul radar omologat și certificat, este viteza legal stabilită, fără a se aplica nici un fel de corecții.
Astfel, așa cum rezultă și din prevederile pct. 1.1 și 1.2. cinemometrul trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de acest ordin, printre care și cele referitoare la marja de eroare, pentru a putea fi omologat, iar după omologare, viteza indicată de cinemometru este viteza legal stabilită de deplasare a autovehiculului, nemaiexistând posibilitatea de aplicare a vreunei marje de eroare.
În consecință, ținându-se cont și de împrejurarea că în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului – verbal, instanța constată așadar că forța probantă a procesului – verbal nu a fost înlăturată, acesta bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie cu privire la cele două fapte reținute în sarcina sa.
Față de considerentele expuse mai sus, dat fiind faptul că prezumția de veridicitate a procesului-verbal contestat instituită de legea română nu a fost răsturnată prin proba contrară făcută de către petent și având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în temeiul art.34 coroborat cu art.31 din OG nr.2/2001, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul ȚIU R. A. în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE M..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul ȚIU R. A. cu domiciliul în Motru, ., ., . în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE M. cu sediul în Drobeta Turnu Severin, .. 75, județul M., ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.05.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. A-M.B./Tehn. C.C. 4 ex./ 03.06.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
← Pretenţii. Sentința nr. 4056/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU... | Anulare act. Sentința nr. 2883/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU... → |
---|