Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 818/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 818/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 11617/225/2014
Dosar nr._ - cerere cu valoare redusă –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S.
JUDEȚUL M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 818
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN DATA DE 24.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE - I. C. G.
GREFIER - L. B.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulate de reclamanta E. K. România SRL în contradictoriu cu parata M. N. L., având ca obiect cerere cu valoare redusă.
La apelul nominal făcut în camera de consiliu nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța, verificându-și din oficiu competența, constată că este instanța competentă să judece prezenta cauză, atât din punct de vedere general și material, potrivit art. 94 pct. 1 lit. j C.proc.civ., cât și teritorial, potrivit art.1027 raportat la art. 107 alin.1 C.proc.civila.
Instanța, în temeiul art.255 alin.1 rap. la art. 1.029 cod procedură civilă, apreciind că probele solicitate de reclamantă sunt admisibile potrivit legii, fiind de natură să ducă la soluționarea procesului, încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar.
Constatând lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale pricinii, potrivit art. 394 c.p.civ instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 03.09.2014 sub nr._, reclamanta E. K. România SRL în contradictoriu cu parata M. N. L., în procedura prevăzută de art. 1.025 C.p.civ, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 1212,32 lei, sumă compusă din 564,88 lei reprezentând contravaloare servicii, 564,88 penalități de întârziere și 82,56 lei dobinzii legale; a solicitat, totodată, obligarea pârâtei la suportarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei, reprezentând taxa de timbru.
În fapt, s-a arătat că între Orange România SA (fosta .) și debitor s-au derulat raporturi contractuale, în baza cărora Orange România SA avea obligația de a furniza servicii de telecomunicații, iar debitorul avea obligația să achite contravaloarea serviciilor prestate în baza facturilor emise de către Orange România SA în termen de 14 zile calendaristice de la emiterea facturilor conform clauzelor contractuale referitoare la factuRare și termene de plată.
Compania Orange România a prestat serviciile pentru care s-a obligat contractual, emițând facturile nr. JAE_, nr. JAE_/20.09.2011, nr. JAE_/20.08.2011, nr. JAE_/20.08.2011, facturi care nu au fost achitate integral de către debitor.
Pentru serviciile prestate și neachitate la termen, s-au calculat penalități conform contracului până la concurența cu debitul principal, iar apoi s-au calculat dobânzi legale, conform OG nr.13/2001; penalitățile de întârziere reprezintă prejudiciul efectiv suferit de către reclamantă, care a fost evaluat de către părți anterior producerii sale, iar dobânzile legale reprezintă beneficiul nerealizat de către reclamantă datorită neplății, iar o reparare integrală și efectivă a prejudiciului nu s-ar putea realiza decât prin acoperirea atât a damnum emergens, cât și a lucrum cessans.
S-a menționat că dreptul de creanța al ORANGE ROMÂNIA SA față de debitoarea M. N. L., provenind din contractul de abonament încheiat, a fost cesionat către EOS KSI ROMÂNIA SRL, aceasta din urma acționând în calitate de comisionar, achiziționând în nume propriu dar pe seama E. International Beteiligunsverwaltungsgesellschaft MBH si Next Capital Investments Limited, astfel dreptul la acțiune pentru obținerea indeplinirii obligației de plata corelative putând fi exercitat de către EOS KSI ROMÂNIA SRL.
Cesiunea i-a fost notificata debitoarei printr-un înscris cu data certa (cf. art. 1578 alin 1 lit a din Noul Cod Civil) de către reclamantă, moment din care se putea elibera de obligație numai prin efectuarea plații debitului către creditorul cesionar.
Potrivit art. 19 alin.4 din Noul cod civil "Nimeni nu poate invoca faptul ca nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicității, daca formalitatea de publicitate a fost legal îndeplinita". Cesiunea a fost înregistrata la Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare sub numărul 2012-_-BLN.
A arătat reclamanta că s-a încercat rezolvarea pe cale amiabila a litigiului intervenit cu clientul sau, prin notificări si apeluri telefonice adresate debitorului, insa demersurile nu au avut rezultatul așteptat.
A mai arătat că din punctul său de vedere creanța este certă, lichidă și exigibilă. Asfel, creanața este certă, existența ei rezultând din acrul de creanță, respectiv contractul însusșit de ambele părți prin senătură, este lichidă, aceasta putând fi determinată cu ajutorul actului de creanță, respectiv contractul semnat de ambele părți și facturile emise și este exigibilă deoarece la scadența facturilor – 14 zile după emiterea acestora- acestea nu au fost achitate de către pârâtă.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1.025 si următoarele din Noul Cod de Procedura Civila, privind procedura cererilor cu valoare redusa, Vechiul Codul Civil al României: art. 969 si urm., art. 1073, art. 1084, Titlul VI, Capitolul I privind Cesiunea de creanța - Noul Cod Civil, art. 1.030 din Noul C.Proc.
În dovedirea cererii legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 50 lei ( fila 2 – OP nr._/18.08.2014), a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: împuternicire de reprezentare juridică,facturile restante emise la care a fost anexat modul de calcul al debitului, situația centralizată a soldului, contractul încheiat cu debitorul, copie carte identitate pârât și extras Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.
Sub aspectul materialului probator administrat în cauză, în temeiul art. 258 alin. 1 raportat la art. 255 alin. 1 C.proc.civ. și art. 1.029 alin. 8 C.proc.civ., instanța a încuviințat și administrat pentru reclamantă proba cu înscrisurile de la dosar.
Pârâtul nu a depus răspuns în termen de 30 zile de la comunicarea formularului emis de reclamantă, conform art. 1029 alin. (4).
Analizând cererea reclamantei în considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarea situație de fapt și de drept:
Potrivit art. 1030 alin. 2 NCPC ,,în cazul în care nu se primește nici un răspuns de la partea interesata în termenul stabilit la art. 1029 alin. 4, 6 sau 8, instanța se va pronunța cu privire la cererea principala sau la cererea reconvenționala în raport cu actele aflate la dosar’’.
Întrucât pârâta, deși legal citată, nu a depus formular de răspuns sau alt mijloc adecvat, instanța, raportat la dispozițiile art. 1030 alin. 2 NCPC, mai sus menționate, se va pronunța cu privire la cererea introductiva în raport cu actele aflate la dosar.
Analizând actele aflate la dosar, instanța constată că, între ORANGE ROMANIA SA, în calitate de furnizor și pârâtă, în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de servicii de telecomunicații integrate nr._/17.04.2003 (filele 18-21), având ca obiect furnizarea către beneficiar a serviciilor din Pachetul Orange achiziționat de Client și specificat pe Prima Pagina a Contractului precum și alte servicii.
Potrivit art. 10.1 teza I din contract (fila 20) ORANGE ROMANIA va emite și trimite clinetului o factură conținând contravaloarea serviciilor prestate acestuia și în avans contravaloarea abonamentului Orange pentru luna următoare, iar potrivit art. 10.3 teza 4 din contract (fila 21), ,,plata facturii trebuie efectuată în maximum 14 zile calendaristice de la data emiterii facturii’’.
În virtutea dispoziției mai sus menționate ORANGE ROMANIA SA a emis facturile nr. JAE_, nr. JAE_/20.09.2011, nr. JAE_/20.08.2011, nr. JAE_/20.08.2011.
Totodată, verificând extrasul din Arhiva N. de Garantii Reale Mobiliare aflat la dosar, instanța constată că ORANGE ROMANIA SA a cesionat reclamantei creanța decurgând din contractul nr._/17.04.2003.
Instanța constată că, deși a beneficiat de serviciile de telefonie mobilă furnizate de reclamanta, pârâta nu a achitat, în termen de 14 zile de la data emiterii facturilor mai sus menționate, contravaloarea acestor servicii, menționată iî facturile emise de reclamantă, având un sold debitor în cuantum de 564,88 lei, încălcând astfel obligația prevăzută de art. 10.3 teza 4 din contract (fila 21), motiv pentru care instanța va admite cererea formulată de reclamantă și va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 564,88 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de telefonie mobila de care a beneficiat pârâta în temeiul contractului nr._/17.04.2003.
Potrivit art. 10.3 teza 7 din contract (termeni și condiții generale) ,, neplata în termen în pune automat pe client în întârziere fără a mai fi necesară îndeplinirea vreunei alte formalități, iar accesul la Serviciul Orange va putea fi restricționat.
Potrivit art. 11 din contract, neplata la termen a unei facturi atrage dreptul Orange România de a solicita clientului plata de penalități de întârziere de 1,00% pe zi calendaristică, calculate asupra contravalorii facturii, până la data achitării integrale a debitului.
În virtutea dispozițiilor mai sus menționate, neplata de către beneficiar în termenul de 14 zile, prevăzut de art. 10.3 teza 4 Clauzele contractuale de baza, a contravalorii serviciilor de telefonie mobila, îndreptățește furnizorul să perceapă penalități de întârziere în cuantumul mai sus menționat, motiv pentru care instanța va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 564,88 lei reprezentând penalități de întârziere.
Cu privire la plata dobânzii legale, Judecătoria constată că aceasta este o dobândă penalizatoare, așa cum această sintagmă este definită de art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 13/2011 (dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare).
În aceste condiții, având în vedere că instituirea clauzei penale analizate anterior a avut ca scop exact același lucru ca și dobânda penalizatoare (acoperirea prejudiciului încercat de reclamantă pentru neplata la scadență a debitului), instanța nu poate admite acest capăt de cerere, deoarece s-ar impune o dublă penalizare pentru aceeași obligație nerespectată.
Cu privire la cheltuielile de judecată, constatând ca pârâta a căzut în pretenții, iar cheltuielile de judecata pretinse de reclamantă au fost necesare și nu au o valoare disproporționata raportat la valoarea cererii, instanța, în temeiul art. 1031 alin. 1 si 2 NCPC, va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecata in cuantum de 50 lei reprezentând taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea privind pe reclamanta E. K. ROMANIA SRL, cu sediul în sector 2, București, .. 10A înregistrată la ONRC sub. nr. J40/_/2002, CUI_ în contradictoriu cu pârâta M. N. L., cu domiciliul în Drobeta T. S., .. 2, ., ., județul M., CNP_.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 564,88 lei reprezentând contravaloare servicii și a sumei de 564,88 reprezentând penalități de întârziere.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
Executorie de drept.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Dr.Tr. S..
Pronunțată în ședință publică azi, 24.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.I.C.G/ Tehn.L.B.
4 ex./25.03.2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 538/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 670/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU... → |
|---|
