Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 337/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 337/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 12-05-2015 în dosarul nr. 15720/225/2014
Dosar nr._ - exercitarea autorității părintești
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T.-S., JUDEȚUL M.
SENTINȚA MINORI SI FAMILIE NR. 337
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 12.05.2015
INSTANȚĂ CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE T. T.
GREFIER ȘEDINȚĂ M. B.
Pe rol judecarea cauzei de minori și familie privind pe reclamantul C. V. și pe pârâta B. R. V., având ca obiect exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul personal, pârâta personal și martora F. Nuța.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța, față de disp.art. 318-319 C., după identificare, procedează la ascultarea martorului F. Nuța, sub prestare de jurământ, declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, față de disp.art. 392 C. instanța constată deschise dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă reprezentanților părților cuvântul.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosarul cauzei două bonuri fiscale (nr. 148/14.04.2015 și 52/07.04.2015), constând în cheltuieli de transport.
Pârâta lasă la aprecierea instanței soluționarea cauzei.
Față de disp.art. 394 C. instanța constată închise dezbaterile asupra fondului cauzei și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 20.11.2014, sub nr._, reclamantul C. V., a chemat în judecată pe pârâta B. R. V., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună exercitarea autorității părintești asupra celor 5 minori, respectiv,C. I.-M., născut la data de 12.07.1997,C. N.-M., născuta la data de 30.07.1998 ,C. G., născuta la data de 08.04.2000,C. R.-C., născut la data de 20.04.2002 ,C. V., născut la data de 18.10.2003 și să i se încuviințeze stabilirea domiciliului minorilor la el și să fie obligată pârâta la plata unei pensii de întreținere pentru creșterea și educarea minorilor.
A solicit ca obligată pârâta să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată ce vor fi efectuate cu acest proces.
În fapt, a arătat în anul 1996 a intrat în relații de concubinaj cu pârâta B. R.-V., iar în urma acestei relații au rezultat cinci minori: C. I.-M., C. N.-M., C. G., C. R.-C. și C. V..
În toată această perioada de concubinaj, pârâta, în repetate rânduri, a părăsit domiciliul, lăsând minorii în grija lui și a mamei sale, revenind după perioade foarte mari de timp.
În luna iulie 2014, aceasta din nou a plecat iar cei cinci minori au rămas în grija mamei lui, întrucât el era plecat să lucreze pentru a putea întreține copiii.
Consideră că va putea lua toate măsurile pentru dezvoltarea armonioasă a celor 5 minori și să le asigure un climat familiar potrivit.
În drept, și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 398, art. 400 și art. 402 din Codul civil.
A atașat copii certificate de naștere pentru minori și copie CI.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 60 lei (chitanța . nr._/08.12.2014 – fila 22 dosar).
Pârâta nu a formulat întâmpinare.
Instanța a fixat primul termen de judecată la data de 03.03.2015, când, în temeiul disp.art. 255 C. corob. cu disp.art. 258 C. a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri și proba cu martorii F. Nuța și R. N., pârâta fiind decăzută din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel, astfel cum prevăd disp.art. 208 C..
La solicitarea instanței, s-a dispus, în temeiul disp.art. 396 alin. 2 C.civ., emiterea adresei către autoritățile tutelare P. comunei Căzănești și Primăriei D. pentru efectuarea anchetelor psihosociale la domiciliile părților.
Cu adresa nr. 1049/19.03.2015 (f. 33-34 dosar), P. comunei Căzănești. C. autoritate tutelară a înaintat instanței ancheta psihosocială efectuată la domiciliul reclamantului iar la data de 03.04.2015 (f. 41-42 dosar), cu adresa nr. R1793/31.03.2015, P. comunei D.-C. autoritate tutelară a înaintat instanței ancheta psihosocială la domiciliul pârâtei.
În cauză au fost audiați martorii R. N. (f. 47 dosar) și F. Nuța (f.59 dosar).
Potrivit art. 396 alin.2 C.civ. coroborat cu art. 264 Cod civ. instanța a procedat la acultarea în Camera de Consiliu a minorilor C. R. C., C. V., C. G., C. I. M., C. N. M., declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei (f. 45 și 45, 54-58 dosar).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că din relația de concubinaj a părților au rezultat minorii C. I. M. ns. la data de 12.07.1997, C. N.-M. ns. la data de 30.07.1998, C. G. ns. la data de 08.04.2000, C. R.-C. ns. la data de 20.04.2002, C. V. ns. la data de 18.10.2003.
Din declarația martorilor Toșoga N. (f. 47 dosar) și F. Nuța (f. 59 dosar) reține instanța că părțile au întreținut o relație de concubinaj din care au rezultat cei cinci minori. Pârâta a plecat de mai multe ori din domiciliu, lăsând copii la reclamant iar de trei ani aceasta nu s-a mai întors. Minorii sunt bine îngrijiți de reclamant, fiind ajutat și de mama sa, bunica paternă a minorilor iar pârâta nu a ajutat în nici un fel la creșterea și educarea acestora, nu a păstrat legătura cu aceștia.
În ce privește solicitarea reclamantului ca autoritatea părintească să se exercite în exclusivitate de către acesta, instanța subliniază că Noul Cod Civil, aplicabil în speță, reglementează autoritatea părintească ce înlocuiește noțiunea de încredințare a minorului din codul familiei.
Astfel, autoritatea părintească este prevăzută de art.483 și următoarele din noul cod civil și este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți. Regula este aceea că, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, iar excepția, prevăzută de art.398 din noul cod civil, în situația în care există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, autoritatea părintească va fi exercitată numai de către unul dintre părinți, situație în care celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului în care copilul este crescut și educat, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.
Nefiind dovedite motive temeinice care să determine instanța să dispună ca exercitarea autorității părintești să fie exercitată de unul din părinți, în temeiul art.397 și art.400 Cod civil, instanța va dispune ca exercitarea autorității părintești asupra minorilor C. I. M. ns. la data de 12.07.1997, C. N.-M. ns. la data de 30.07.1998, C. G. ns. la data de 08.04.2000, C. R.-C. ns. la data de 20.04.2002, C. V. ns. la data de 18.10.2003 să se facă de către ambii părinți.
În ce privește locuința minorilor, din concluziile anchetelor psihosociale, se reține că reclamantul, are o casă compusă din patru camere, mobilată modest, dotată cu bunuri casnice de folosință îndelungată, aragaz, televizor, frigider, și deține 5 caprine, 10 păsări. Reclamantul beneficiază de alocațiile de stat ale celor 5 minori în cuantum de 210 lei/lună pentru fiecare iar în prezent el nu realizează venituri. B. paternă, C. T., are o pensie de stat în cuantum de 400 lei/lună. Minorul cel mare este liceean la Dr. tr. S. iar ceilalți patru minori sunt la Școala Gimnazială Severinești, unde vin bine îngrijiți și frecventează zilnic cursurile școlare, având rezultate bune la învățătură. S-a mai arătat în ancheta efectuată de P. comunei Căzănești la domiciliul reclamantului, faptul că atât reclamantul, cât și bunica paternă, au încercat să o aducă pe pârâtă acasă dar aceasta a refuzat. Pârâta a părăsit domiciliul conjugal în 2005, plecând singură în . și de atunci nu contribuie cu nimic la creșterea și educarea minorilor.
Din ancheta psihosocială efectuată de P. comunei D. la domiciliul pârâtei, se reține că aceasta a declarat că a plecat de la reclamant de 10 ani deoarece acesta consuma băuturi alcoolice, nu aducea bani acasă, era violent. S-a mai întors în această perioadă la reclamant dar tot nu s-a înțeles cu acesta și a plecat. Aceasta are un venit lunar de 142 lei fiind beneficiară de VMG potrivit Legii nr. 416/2001 și stă la mătușa ei în . casă cu două cameră, alături de unchiul și verișorul său.
Prin urmare, reclamantul are condiții materiale și morale pentru a le asigura minorilor o dezvoltare sănătoasă și un climat armonios, s-a ocupat în permanență de creșterea și educarea minorilor ajutat și de bunica paternă a acestora, astfel că ținând seama și de faptul că pârâta nu a mai păstrat legătura cu minorii, precum și de opțiunea acestora exprimată cu ocazia audierii ,instanța apreciază că este în interesul minorilor ca locuința acestora să se stabilească la reclamant, în conformitate cu dispozițiile art.400 alin.2 C.civ.
Instanța apreciază că, în situația în care se pune problema stabilirii locuinței minorului trebuie să se aibă în vedere condițiile care în ansamblu determină stabilirea locuinței minorului unuia dintre părinți și care își găsește justificarea și poate fi luată numai atunci când se stabilește că interesele minorului o cer, adică numai când părintele în a cărui îngrijire se află nu-i mai poate a sigura condițiile necesare pentru o dezvoltare corespunzătoare.
La stabilirea locuinței copilului trebuie să se țină seama de interesul lui, care urmează a se determina prin examinarea tuturor criteriilor de apreciere, cum sunt vârsta minorului, conduita morală a fiecărui părinte, gradul de atașament față de copil, situația lor materială, posibilitățile concrete de a se ocupa efectiv de minor, precum și afecțiunea manifestată de acesta față de unul sau altul dintre părinți.
Un alt aspect ce va fi avut în vedere de către instanță este cel privind relațiile create între minor și alte persoane, care contribuie și acestea la formarea minorului. Cum în cauză minorii locuiesc în cadrul familial al pârâtului, a-i lua și a-i insera întru alt mediu familial este de natură să producă un anumit răspuns emoțional care poate afecta dezvoltarea lor fizică și psihică.
Dispunând stabilirea domiciliului minorilor la tată, instanța este obligată să se pronunțe și cu privire la pensia de întreținere datorată de mamă, în temeiul art.402 Cod civil, având în vedere că descendentul este prezumat a fi în nevoie câtă vreme este minor, oricare ar fi pricina nevoii în care se află.
Cotele stabilite de legiuitor nu sunt fixe, ci doar plafonate, însă instanța nu poate institui cote superioare plafonului legal, afară de cazul în care debitorul însuși se oferă să plătească o pensie de întreținere peste plafonul legal și prin aceasta nu se aduce atingere altor persoane îndreptățite la întreținere.
Pe de altă parte, întinderea întreținerii se stabilește în raport de numărul copiilor pe care părintele îi are de întreținut, indiferent dacă aceștia sunt rezultați din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați și, indiferent dacă toți sau numai unul dintre ei solicită întreținere, însă, cu condiția ca toți să întrunească cerințele prevăzute de lege pentru a putea beneficia de pensie.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.529 alin.2 C.civ., „când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii” .
În ceea ce privește data de la care se datorează pensie de întreținere, instanța reține prevederile art. 532, alin. 1 C.civ., respectiv data introducerii acțiunii, neinvocându-se și nefăcându-se dovada unei situații de excepție prevăzută de alin. 2 din art. 532 C.civ.
Cu privire la modul de calcul al pensiei de întreținere, având în vedere vârsta minorilor, ce implică necesități sporite, instanța apreciază că în raport de sumele necesare acoperirii nevoilor de creștere, educare, locuință și ale celor cultural-recreative specifice vârstei minorilor și constatând că pârâta nu este încadrat în muncă, raportat la venitul minim pe economie, o va obliga să plătească fiecărui minor pensie de întreținere de 72 lei lunar, de la data de 20.11.2014 până la majoratul acestora.
Văzând disp.art. 451-453 C., va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 87 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul C. V. având CNP_, domiciliat în comuna Căzănești, . și pe pârâta B. R. V., având CNP_, cu domiciliul în comuna D., .
Dispune ca exercitarea autorității părintești asupra minorilor C. I. M. ns. la data de 12.07.1997, C. N.-M. ns. la data de 30.07.1998, C. G. ns. la data de 08.04.2000, C. R.-C. ns. la data de 20.04.2002, C. V. ns. la data de 18.10.2003să se facă de ambii părinți.
Stabilește locuința minorilor la reclamant.
Obligă pe pârâtă să plătească fiecărui minor pensie de întreținere de 72 lei lunar, de la data de 20.11.2014 până la majoratul acestora.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantului 87 lei cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce va fi depus la Judecătoria Dr.Tr.S..
Pronunțată azi 12.05.2015 în ședință publică.
PREȘEDINTE GREFIER
T. T. M. B.
Red. T.T./Tehnored.MB
4 ex./2 .
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2549/2015.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 424/2015.... → |
|---|
