Grăniţuire. Sentința nr. 940/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN

Sentința nr. 940/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 9894/225/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 940

Ședința publică de la 03 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. P.

Grefier ședință M. C.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamanții B. C., B. A. și B. G. și pe pârât B. Ș., având ca obiect grănițuire.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: reclamantul B. C. asistat de av. substit. D. A., reclamanții B. A. și B. G. reprezentați de av. substit. D. A., precum și pârâtul B. Ș. asistat de av.substit. D. A..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că s-a atașat la dosar răspunsul expertului B. C. la obiecțiuni.

Av. B. Ghe. pentru pârât consideră că nu s-a răspuns complet, iar la unele obiecțiuni nu s-a răspuns deloc.

Av. substit.D. A. pentru reclamanți se opune la noile obiecțiuni ale pârâtului, consideră că s-a răspuns la obiecțiuni.

Av. B. Ghe. pentru pârât solicită efectuarea unei noi expertize dacă instanța respinge obiecțiunile, consideră că răspunsurile celor 2 experții sunt contradictorii, iar expertul B. C. a ajuns la o situație juridică nouă.

Av. subsitit. D. A. pentru reclamanți, se opune la efectuarea altei expertize consideră că experții și-au exprimat părerea, primul expert a întocmit și un supliment la raport care a adus completări, și lasă la aprecierea instanței efectuarea celui de-al treilea raport de expertiză.

Av. B. Ghe. pentru pârât consideră că expertul a întocmit raportul din birou după acte și nu a expertizat terenul.

Av. subsitit. D. A. pentru reclamanți depune un set de acte reprezentând: plan de amplasament și delimitare a imobilului T80/1 P47 P47/1, plan de amplasament și delimitare a imobiluluiT80/1, P49, P49/1 în completarea celorlalte pe care își întemeiază acțiunea, arată că nu le-a deținut până în prezent și comunică un rând de copii în ședință pârâtului prin avocat.

Instanța respinge cererea privind efectuarea altei expertize apreciind că cele 2 rapoarte întocmite în cauză precum și audierea unuia dintre experți permit pronunțarea unei hotărâri temeinice.

Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, in temeiul art.244 C. proc. civ. constată închisă cercetarea procesului si potrivit art. 392 C.proc.civ., deschide dezbaterile asupra fondului.

Av. subsitit. D. A. pentru reclamanți solicită admiterea acțiunii cu cele 3 petite și omologarea raportului de expertiză întocmit de expertul B. C., cu cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru, onorariu avocați conform chitanțelor. Susține că probatoriul administrat dovedește pretențiile, iar raportul de expertiză întocmit de expertul B. C-tin se coroborează cu înscrisurile și declarațiile martorilor. Arată că în anul 2009, reclamanții aveau cum să-și intabuleze proprietatea și să edifice un gard între ei și pârât, dar Primăria nu le-a dat autorizație fără un plan de amplasament. Atunci s-a întocmit procesul verbal de vecinătate din 7 oct. 2009 prin care s-a stabilit ca reclamantul să cedeze 0,3 mp pentru ca gardul să fie în linie dreaptă, ulterior s-a procedat la punerea în aplicare și s-au încheiat planurile cadastrale pentru cele 2 imobile, după care gardul dintre proprietăți s-a lăsat și a ocupat pe terenul reclamantului iar arbuștii afectează proprietatea reclamantului, aceștia având peste 1 m înălțime.Consideră că în aceste condiții era necesar să se stabilească linia dintre cele două proprietăți, întrucât pârâtul și la ora actuală are cu 2 m în plus decât la întocmirea planului cadastral, care provin din deplasarea gardului pe proprietatea reclamantului. Susține că este necesar să se stabilească o linie de hotar corectă să fie obligat pârâtul să-și desființeze arborii ce au crescut, astfel să fie autorizați reclamanții să-i desființeze pe cheltuiala pârâtului.

Av. B. Ghe. pentru pârât solicită admiterea în parte, stabilirea liniei de hotar în varianta 1 a raportului de expertiză întocmit de expertul I. C. V., fiind cea mai corectă și respingerea celorlalte capete ale cererii. Arată că var. 1 a expertului I. C. V. e corectă pentru că din probele administrate în cauză rezultă că s-a încheiat între părți un proces verbal de vecinătate, iar în cele 2 note de pe acest proces verbal de vecinătate sunt menționați stâlpii de beton care erau lângă, iar din măsurătorile efectuate de expertul I. C. rezultă că acesta avea o suprafață mai mare, și mult mai mare decât cea din actele de proprietate, iar gardul a fost desființat ulterior de reclamant. Arată că expertul I. C. a arătat linia de hotar pe aliniamentul punctelor 17-23 din schița expertului, unde s-a măsurat pentru fiecare stâlp câte 30 cm așa cum s-a stabilit prin procesul verbal de vecinătate, iar în alte variante consideră că ar fi deposedat pârâtul, nu vrea varianta în linie dreaptă, în varianta în linie dreaptă la colțuri a intrat pe proprietatea altor persoane. Referitor la obligația de a desființa gardul de sîrmă arată că este neîntemeiată, iar pârâtul nu a cumpărat și gardul, chiar dacă susține că a fost edificat acum 30 de ani pe cheltuiala sa. Față de petitul 3 al acțiunii arată că a fost desființată vegetația care era la 30 cm de gardul de sârmă, și solicită admiterea în parte a acțiunii numai pentru linia de grănițuire.

Av. D. A. pentru reclamanți în contradictoriu susține că solicită varianta în linie dreaptă, arată că gardul la care se referă pârâții că era al reclamantului nu era gard era o boltă cu șpalieri

Instanța in temeiul art.394 C. proc. civ constată închise dezbaterile si retine cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra actelor și lucrărilor dosarului instanța constată:

La data de 17.07.2013, reclamanții B. C., B. A. și B. G., au chemat in judecată pe pârâtul BÎLVANESCU Ș., solicitând instanței ca prin sentință judecătorească, să se dispună: stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietățile reclamanților de cea a pârâtului, in linie dreaptă, pe lățimea de 0,3 m (30 centimetri), de la actualul gard de sârmă, spre proprietatea reclamanților, si pe o lungime de 30, 16 metri, sa fie obligat paratul sa-i restituie gardul din plasa de sârmă si stâlpi de lemn ce desparte in prezent cele doua proprietăți; sa fie obligat paratul sa desființeze prin scoatere din rădăcini, pomii aflați lângă hotarul despărțitor, iar in caz de refuz, sa fie autorizat reclamanții sa execute această lucrare pe cheltuiala paratului, cu obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.

A arătat că evaluează gardul de sârmă la 500 lei.

In fapt, reclamantul B. G. a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat de Biroul Notarului Public M. C.-D. sub nr. 811/31.05.2012, a dobândit nuda proprietate asupra imobilului compus din teren intravilan situat in T80/1, P49, 49/1, in suprafața totala de 949 m.p. si construcția edificata pe acest teren, părinții săi, B. C. si B. A. pastrandu-si dreptul de uzufruct viager pana la decesul lor. Imobilul său, asa cum a fost descris mai sus, se învecinează pe latura de nord cu proprietatea paratului Bilvanescu S., cele doua fonduri fiind delimitate prin existenta unui gard de sârmă si stâlpi de lemn, ce a fost edificat de autoarea reclamanților, Tañase L., si care le aparține in totalitate.

Cu ocazia întocmirii documentației cadastrale, pentru a-i putea înscrie proprietatea in CF, in data de 07.10.2009, in prezenta expertului cadastrist I. C., arată că au incheiat un proces -verbal de vecinătate cu paratul, prin care au fost de acord să schimbe linia de hotar dintre ei, stabilind ca hotarul ce delimitează proprietățile sa fie in latime de 0,3 metri de la actualul gard de sarma din proprietatea reclamantului, si pe lungimea de 30,16 metri.

La scurt timp, reclamanții arată că cu toate că au cedat cei 0,30 m din terenul lor, între ei si parat au început o . dispute si certuri, acesta nepermitandu-i sa edifice un nou gard pe hotarul stabilit, pretinzând ca si cei 0,3 m de teren ii aparțin .

Mai mult, in încercarea sa de a curăța crengile pomilor crescuți prin gardul de sarma care îi afectau culturile, pârâtul i-a amenințat si a formulat plângere penala împotriva sa, pe motiv că i-a tăiat pomii din gardul sau.

Reclamantul susține că actualul gard de sârmă ce desparte cele doua fonduri îi aparține, fiind edificat in urma cu peste 35 ani de autoarea sa, T. L., fapt pentru care consideră ca este îndreptățit ca, dupa stabilirea liniei de hotar si edificarea noului gard, sa își poată lua gardul cel vechi.

De asemenea, având in vedere ca paratul a plantat pomi imediat in vecinătatea gardului precum si faptul ca prin vechiul gard sunt crescuți arbori(salcâmi si gutui), solicită obligarea pârâtului sa îi scoată din rădăcini, iar in caz de refuz, sa fie autorizați reclamanții sa facă acest lucru pe cheltuiala paratului.

In drept, și-a întemeiat susținerile pe dispozițiile art. 560, 561 613 C.civ

În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul paratului, proba cu expertiza de specialitate, proba cu martorii:T. D. si T. Ș., ulterior a solicitat înlocuirea martorului T. D. cu martorul D. D. ambii domiciliați in Breznita-Ocol, jud. M..

La cerere au atașat: proces -verbal de vecinătate, contract de vânzare -cumpărare aut. sub nr. 811/31.05.2012 de BNP C. D. M., titlu de proprietate nr. 6781/22.06.1994, extras de carte funciară nr._/24.04.2012, contract de vânzare cumpărare și întreținere aut. sub nr. 1882/10.06.1999 de BNP I. M., plan de amplasament și delimitare al imobilului, plan de amplasament și delimitarea a imobilului, relevee, anexa 1 la Partea I la cf_ pentru teren intravilan, încheiere nr._, proces verbal de vecinătate încheiat la data de 07.10.2009. Ulterior a depus precizare la care a anexat proces verbal de informare privind avantajele medierii emis de Birou de Mediator F. L..

Pârâtul Bâlvănescu Ș., a formulat întâmpinare în prin care a solicitat admiterea în parte a acțiunii în sensul stabilirii liniei de hotar ce desparte cele două proprietăți, așa cum a fost reținută prin procesul-verbal de vecinătate așa cum a fost consemnat prin notele efectuate de către expertul cadastral la data de 07.10 2009 și respingerea celorlalte capete de cerere ca neîntemeiate, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, referitor la primul capăt de cerere, a arătat că este de acord, ca instanța să pronunțe o hotărâre judecătorească prin care să dispună stabilirea liniei de hotar ce desparte cele două proprietăți cu respectarea liniei de hotar stabilită prin notele expertului cadastral, consemnate în procesul-verbal de vecinătate din data de 07.10.2009, în sensul că linia de hotar ce desparte cele două vecinătăți se află pe aliniamentul stâlpilor de beton legați între ei cu sârmă, la o distanță de 0,3 m. de gardul viu, gardul viu fiind proprietatea sa. Pârâtul a mai arătat că în momentul în care a semnat procesul-verbal de vecinătate a stabilit de comun acord cu reclamanții ca pentru totdeauna linia de hotar să fie amplasată pe aliniamentul stâlpilor de beton legați cu sârmă între ei, gard ce a fost edificat de către reclamanți la o distanță mai mare de 30 de cm față de gardul viu ce are o vechime de aproximativ 100 de ani, fiind plantat de bunicul său și nici de cum nu s-a convenit ca hotarul să înceapă de la gardul viu, așa cum în mod absurd susțin reclamanții.

Tot cu privire la acest aspect, a arătat faptul că în luna martie 2013, reclamantul B. C., a desființat gardul format din stâlpi de beton, legați între ei cu sârmă, gard ce reprezenta linia de hotar, conform precizărilor din procesul verbal de vecinătate, încercând să modifice linia de hotar și, în mod abuziv, a distrus 7-10 pomi din gardul viu ce-i aparține, aspecte constatate și de reprezentanții Primăriei Breznița de Ocol, prin procesul-verbal din 29.03.2010. In ceea ce privește capătul 2 de cerere prin care se solicită obligarea sa la restituirea, către reclamanți, a gardului din plasă de sârmă și stâlpii de lemn ,pretinzând că acesta a fost edificat în urmă cu 35 de ani de către autoarea unuia dintre reclamanți, arătă faptul că această pretenție este total neîntemeiată și chiar lipsită de bun simț, întrucât reclamanții cunosc foarte bine faptul că acest gard a fost edificat de mine în scopul protejării proprietății, fiind aceeași plasă de sârmă și aceiași stâlpi ce delimitează proprietatea sa și pe altă latură.

Cu privire la capătul 3 de cerere, arată faptul că nici acesta nu este întemeiat pomii despre care se face referire au o înălțime de maximum 1,5 m, iar potrivit disp. art. 613 C.civ., este permisă existența la o distanță mai mică de 2 m,față de linia de hotar a arborilor mai mici de 2 metri.

În concluzii a solicitat admiterea în parte a acțiunii în sensul stabilirii liniei de hotar ce desparte cele două proprietăți, așa cum a fost reținută prin procesul-verbal de vecinătate astfel cum a fost consemnat prin notele efectuate de către expertul cadastral la data de 07.10 2009 și respingerea celorlalte capete de cerere ca neîntemeiate.

In drepț și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 205 C. pr. civ.

In apărare a solicitat proba cu interogatoriul reclamantului B. C., și în acest sens să se dispună citarea acestuia pentru interogatoriu, proba cu înscrisuri și de proba cu martorul D. D., precum și audierea în calitate de martor a expertului cadastral I. C..

La întâmpinare a atașat: procesul-verbal de vecinătate, copia procesului-verbal întocmit de Primăria Breznița de Ocol din 29.03.2010

Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse de fiecare parte, precum și proba cu interogatoriul pârâtului și proba cu martorii B. D. și T. Ș., pentru reclamant iar pentru pârât proba cu interogatoriul reclamantului B. C., precum și proba cu martorii D. D. și I. C.. De asemenea în cauză s-au întocmit 2 rapoarte de expertiză topografice, de către experții I. C. V. și B. C. având ca obiective: identificarea terenurilor din litigiu în funcție de înscrisurile depuse și prezentate de părți.2. Să se stabilească linia de hotar ce trebuie să delimiteze ambele proprietăți 3. să se constate de expert dacă prin gardul de sârmă sunt crescuți arbuști sau pomi care aparțin pârâtului și dacă aceștia afectează terenul reclamantului.

La primul raport de expertiză întocmit de expertul I. C. V. au formulat obiecțiuni atât reclamanții cât și pârâtul, iar la raportul expertului B. C. a formulat obiecțiuni pârâtul.

Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:

Reclamanții B. C., B. A. și B. G., au chemat in judecată pe pârâtul BÎLVANESCU Ș., solicitând să se dispună stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietățile reclamanților de cea a pârâtului, in linie dreaptă, pe lățimea de 0,3 m (30 centimetri), de la actualul gard de sârmă spre proprietatea reclamanților, pe o lungime de 30, 16 metri, sa fie obligat paratul sa-i restituie gardul din plasa de sârmă si stâlpii de lemn, sa fie obligat paratul sa desființeze prin scoatere din rădăcini, pomii aflați lângă hotarul despărțitor, iar in caz de refuz, sa fie autorizați reclamanții sa execute această lucrare pe cheltuiala paratului, susținând că au dobândit nuda proprietate asupra imobilului compus din teren intravilan situat in T80/1, P49, 49/1, in suprafața totala de 949 m.p. si construcția edificata pe acest teren, că imobilul se învecinează pe latura de nord cu proprietatea paratului Bilvanescu S., cele doua fonduri fiind delimitate prin existenta unui gard de sârmă si stâlpi de lemn, care le aparțin in totalitate, că au incheiat un proces -verbal de vecinătate cu paratul, prin care au fost de acord să schimbe linia de hotar dintre ei, stabilind ca hotarul ce delimitează proprietățile sa fie in latime de 0,3 metri de la actualul gard de sarma din proprietatea reclamantului si pe lungimea de 30,16 metri dar cu toate că au cedat cei 0,30 m din terenul lor, între ei si parat au început o . dispute si certuri, acesta nepermițându-le sa edifice un nou gard pe hotarul stabilit, pretinzând ca si cei 0,3 m de teren ii aparțin și că paratul a plantat pomi imediat in vecinătatea gardului iar prin vechiul gard sunt crescuți arbori (salcâmi si gutui).

Din declarația martorilor D. D., B. P. și T. Ș. audiați în cauză (filele 77, 83 și 90)83) rezultă faptul că între proprietățile părților în litigiu există un gard pe care însuși martorul B. l-a edificat în urmă cu circa 30 de ani, la chemarea fostei proprietare care a înstrăinat terenul reclamanților, gard pe lângă care au crescut puieți de gutui și salcâm cu înălțimea de circa 1,5 m, cu rădăcinile pe proprietatea pârâtului. Rezultă, deci, cu certitudine faptul că gardul aparține reclamanților, inclusiv stâlpii de lemn pe care se sprijină acest gard, fiind proprietatea acestora dobândită odată cu terenul.

Din declarația martorului I. C. (fila 72) rezultă faptul că, in data de 07.10.2009, reclamanții au încheiat un proces - verbal de vecinătate cu paratul (fila 18), prin care au fost de acord să schimbe linia de hotar dintre ei, stabilind ca hotarul ce delimitează proprietățile sa fie in latime de 0,3 metri de la actualul gard de sarma din proprietatea reclamanților si pe lungimea de 30,16 metri, pentru întocmirea documentației cadastrale, iar reclamanții și-au întabulat în CF terenul conform documentației cadastrale astfel întocmite. Aceeași stare de fapt rezultă și din înscrisurile aflate la filele 10-18 din dosar, care dovedesc înscrierea terenului proprietatea reclamanților în cartea funciară.

Din Raportul de expertiză întocmit de expertul B. C. B. C. (filele 138-140) și suplimentul la acesta (filele 150-151), pe care instanța urmează să-l omologheze, rezultă aceeași stare de fapt, respectiv că hotarul ce delimitează proprietățile sa fie in latime de 0,3 metri de la actualul gard de sarma din proprietatea reclamanților si pe lungimea de 30,16 metri, conform documentației cadastrale, așa cum reclamanții și-au întabulat în CF terenul, confirmând că linia de hotar dintre proprietățile învecinate ale părților este cea reprezentată prin același raport de expertiză efectuat în cauză, punctele 12 și 13.

Instanța nu va omologa raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul I. C. V. (filele 101-103) și nici suplimentul la acesta (filele 114-117) întrucât expertul nu ține seama de procesul verbal de vecinătate încheiat între părți (fila 18) și nici de documentația cadastrală care a stat la baza înscrierii terenului proprietatea reclamanților în cartea funciară.

În ceea ce privește petitul privind tăierea puieților și gardului viu proprietatea pârâtului, instanța reține că, potrivit prevederilor art.613 alin. 1 C.civ., „În lipsa unor dispoziții cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie sădiți la o distanță de cel puțin 2 metri de linia de hotar, cu excepția acelora mai mici de 2 metri, a plantațiilor și a gardurilor vii.”, astfel că va respinge această cerere ca fiind neîntemeiată, acești puieți și gard viu fiind exceptați de la o distanță minimă.

Așadar, față de cele de mai sus, instanța va admite în parte acțiunea formulată, va omologa raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul topo B. C. (filele 138-140) și suplimentul la acesta (filele 150-151), va stabili că linia de hotar dintre proprietățile învecinate ale părților este cea reprezentată prin același raport de expertiză efectuat în cauză, punctele 12 și 13, va obliga pârâtul să restituie gardul de sârmă și stâlpii de sprijin al gardului și va respinge cererea privind desființarea pomilor.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată care trebuie suportate în cote egale de ambele părți, instanța constată că reclamanții au achitat taxa de timbru de 160 lei, onorariile experților de 500 lei fiecare expert (deci 1000 lei în total) și onorariu de avocat 1400 lei iar pârâtul a achitat onorariu de avocat 700 lei, conform chitanțelor de la dosar.

Cu privire la cuantumul onorariului de avocat, instanța reține că, potrivit art.451 alin.2 C.proc.civ., „Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.”

Prin aplicarea acestui text legal nu se intervine în contractul de asistență judiciară încheiat între parte și avocat ci doar se apreciază în ce măsură onorariul părții care câștigă procesul trebuie suportat de partea care a pierdut.

În speță, onorariul plătit de către reclamanți avocatului ales pentru asistență și reprezentare se ridică la suma de 1400 lei, sumă pe care instanța o apreciază exagerată față de caracterul unei asemenea acțiuni și față de efortul apărătorului în acest sens.

În condițiile în care angajamentul avocatului ales a constat doar în redactarea unei simple cereri și a pune concluziile din aceeași cerere, un asemenea onorariu nu este justificat, fiind disproporțional și tendențios, cu atât mai mult cu cât este de notorietate faptul că în asemenea litigii privind grănițuirea a intervenit o standardizare a cererilor, cu motivări asemănătoare.

Obligarea pârâtului la plata unei astfel de sume cu titlu de cheltuieli de judecată ar fi o soluție nedreaptă, cu atât mai mult cu cât însăși părțile se află în culpă, întrucât aveau posibilitatea de a se interesa cu privire la onorariile practicate în astfel de situații, onorariu care în cauza de față este considerat exagerat de către instanță raportat la efortul depus de către avocatul respectiv, astfel că instanța va reduce onorariul avocatului reclamanților de la 1400 lei la 700 lei și va lua în calcul suma totală de 1400 lei drept onorarii de avocat.

Așadar, întrucât reclamanții au făcut cheltuieli reținute în sumă de 1860 lei iar pârâtul de 700 lei, rezultând un total de 2560 lei pentru ambele părți, instanța va compensa cheltuielile de judecată și va obliga pârâtul să plătească reclamanților suma totală de 610 lei reprezentând parte din taxa de timbru, onorarii avocat (reduse de la suma de 2.100 lei la suma de 1400 lei) și onorarii de expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea precizată, formulată de reclamanții B. C., CNP_, B. A. CNP_ și B. G., CNP_ toti domiciliați in Breznita -Ocol, jud. M., cu domiciliul ales în vederea citării și comunicării actelor de procedură la Cabinet Individual Avocat M. M., cu sediul in Drobeta T. S., ., jud. M. în contradictoriu cu pârâtul B. Ș. domiciliat in Breznita -Ocol, jud. Mehedinti.

Omologhează raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul topo B. C. (filele 138-140) și suplimentul la acesta (filele 150-151).

Stabilește că linia de hotar dintre proprietățile învecinate ale părților este cea reprezentată prin același raport de expertiză efectuat în cauză, punctele 12 și 13.

Obligă pârâtul să restituie gardul de sârmă și stâlpii de sprijin al gardului.

Respinge cererea privind desființarea pomilor.

Compensează cheltuielile de judecată și obligă pârâtul să plătească reclamanților suma totală de 610 lei reprezentând parte din taxa de timbru, onorarii avocat (reduse de la suma de 2.100 lei la suma de 1400 lei) și onorarii de expert.

Cu apel care se va depune la Judecătoria Dr.Tr.S..

Pronunțată în ședință publică, azi 03.03.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.I.P.

M.C. 27 martie 2015

Cod operator 6497

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Grăniţuire. Sentința nr. 940/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN