Pensie întreţinere. Sentința nr. 403/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 403/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 403/2015
Dosar nr._ - pensie de întreținere
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T.-S.
- JUDEȚUL M. -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 403 MF
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 15.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE: Z. A. D.
GREFIER: N. E.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamantul V. S., și pe pârâții V. S. și M. J. și Autoritatea Tutelară – P. Caransebeș, având ca obiect pensie întreținere .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat G. A. D. pentru reclamant și avocat N. L. M. pentru pârâta M. J., lipsă fiind pârâta V. S..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La interpelarea instanței, părțile învederează că Judecătoria Drobeta - T. S. este competentă să soluționeze cauza.
Verificându–și din oficiu competenta în conformitate cu art. 131 al.1din NCPC, întrucât se află la primul termen de judecată când părțile sunt legal citate, văzând prevederile art. 126 Constituție, art. 94, alin. 1, pct. 1, lit. a din Noul C.proc.civ și art. 107 C.proc.civ., instanța constată că este competentă să judece prezenta cauză atât din punct de vedere general, material, cât și teritorial.
Instanța pune în discuția părților durata soluționării cauzei.
Avocat G. A. D. pentru reclamant estimează durata procesului ca fiind de 5 luni.
Avocat N. L. M. pentru pârâta M. J. estimează durata procesului ca fiind de 4 luni.
Potrivit art. 238 al. 1 din NCPC, văzând obiectul litigiului și cererile părților, estimează durata procesului 6 luni.
Instanța acordă cuvântul părților pe cererea de probatorii.
Avocat G. A. D. pentru reclamant solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Avocat N. L. M. pentru pârâta M. J. arată că nu se opune la proba cu înscrisuri formulată de reclamant – prin apărător și învederează că în procedura scrisă Judecătoria Caransebeș nu a comunicat pârâtei M. J. cererea de judecată formulată de reclamant și acesta este motivul pentru care nu a putut formula întâmpinare la aceasta.
Instanța procedând la analiza actelor din dosar constată că în procedura scrisă s-a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către pârâta M. J., potrivit dovezilor de comunicare de la dosar ( f. 24 și 27).
La interpelarea instanței, apărătoarea pârâtei M. Jnaina arată că nu este în măsură să se înscrie în fals la procesul verbal de comunicare, întrucât trebuie să se consulte cu pârâta M. J..
În contraprobă, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Instanța, văzând înscrisurile enumerate mai sus și față de cererea expresă formulată de pârâta M. J., va lua act de cererea de probatoriu formulată de ambele părți, însă văzând prevederile art. 254 alin. 1. C.proc. civ, va decade ambele părți din dreptul de a solicita proba cu înscrisuri.
În baza rolului activ, văzând dispozițiilor art. 22 alin . 2 Teza II NCPC coroborate cu art. 254, alin. 5, teza II C.proc.civ., în vederea respectării principiului aflării adevărului, instanța va încuviința pentru ambele părți proba cu înscrisuri
Apărătoarea reclamatului solicită emiterea unei adrese către locul de muncă al reclamantului pentru a se comunica veniturile nete le acestuia pe ultimele 6 luni, în vederea stabilirii pensie de întreținere.
Apărătoarea pârâtei M. J. nu se opune și solicită să se comunice și norma de hrană.
Instanța respinge cererea formulată de apărătoarea reclamantului, întrucât la dosar există adeverita cu veniturile acestuia (fila 9) pe lunile anterioare introducerii cererii de chemare în judecată, înscris în care este evidențiată și norma de hrană.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată cercetarea procesului încheiată conform art. 244 C.proc.civ. și în temeiul dispozițiilor art. 392 Cod procedură civilă acordă cuvântul pe fond.
Avocat G. A. D. pentru reclamant solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, diminuarea pensiei de întreținere datorată minorului M. P., născut în data de 4 octombrie 2012. Norma de hrană nu poate fi avută în vedere, are o destinație specială. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat N. L. M. pentru pârâta M. J. solicită respingerea acțiunii, învederând că nu se poate diminua pensia stabilită de comun acord. Apreciază că trebuie avută în vedere norma de hrană și solicită includerea acesteia la calcularea pensia de întreținere. Fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă. înregistrată la Judecătoria Caransebeș sub nr._ în data de 16 septembrie 2014, reclamantul V. S. a chemat în judecată pârâții V. S. și M. P. - prin reprezentant legal M. J., solicitând instanței reducerea pensiei de întreținere ce o plătește lunar pentru cei doi copii ai săi, începând cu luna august 2014.
In motivare, reclamantul arată că este căsătorit și că în data de 4 iulie 2014 i s-a născut cel de-al treilea copil - V. A., care locuiește cu el și cu soția sa. Precizează că fiica sa V. S. este independentă, iar fiul M. P. locuiește împreună cu mama lui în localitatea Dr. Tr. S., aceasta fiindu-i tutore.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Pârâta M. J. a formulat întâmpinare (fila 31 dosar), prin care a arătat că a găsit în cutia poștală citația emisă de Judecătoria Caransebeș însă nu i-a fost comunicat un exemplar al cererii de chemare în judecată nici anterior citației, nici împreună cu aceasta. De aceea, a solicitat comunicarea acestui înscris pentru a-și putea formula apărarea.
Pe cale de excepție, observând elementele citației (obiectul cauzei, materia minori si familie, instanța sesizată de reclamant), a invocat necompetența teritorială a Judecătoriei Caransebeș, arătând că potrivit art. 107 al. 1 Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecată se introduce la instanța de la domiciliul pârâtului. De asemenea, a arătat că în materia cererilor referitoare la obligații de întreținere, competentă este instanța de la domiciliul creditorului reclamant însă creditorul obligației de întreținere este fiul reclamantului - M. P., iar domiciliul acestuia este stabilit la domiciliul pârâtei M. J., reclamantul V. (fost M.) S. fiind debitorul obligației de întreținere.
Pârâta a considerat că se impune disjungerea cauzei în ce privește judecata în contradictoriu cu cealaltă pârâtă (V. S.), aceasta fiind prima fiică a reclamantului care, după cunoștințele pârâtei este studentă și nu locuiește în Dr. Tr. S..
Pârâta V. S. nu a formulat întâmpinare și nici nu a trimis reprezentant în instanță.
Prin sentința civilă nr. 7/7 ianuarie2015 Judecătoria Caransebeș a declinat competenta de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-T. S. privind reclamantul V. S., CNP_ domiciliat în Baia de A.. ., jud. M., și cu domiciliul procesual ales la U. Militară_ Caransebeș, ., jud. C.-S., și pârâtele V. S., domiciliată în loc. B.,.. 141, . și M. J., CNP_, domiciliată în Dr. Tr. S., .. 37, ., ., jud. M. în calitate de reprezentant legal ai minorului M. P..
Din analiza actelor și lucrărilor de la dosar, Judecătoria Caransebeș a reținut că excepția de necompetența teritorială invocată de pârâta M. J. și pusă în discuție la termenul de judecată din 7.01.2015 este întemeiată și se impune a fi admisă din următoarele considerente:
Potrivit art. 248 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, și asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Acțiunea pendinte are ca obiect reducere pensie de întreținere, motiv pentru care stabilirea competenței teritoriale a instanței se face ținându-se seama de prevederile art. 94 pct. l, lit. a Cod proc.civilă coroborate cu cele ale art. 107 al. l, art. 113 al. L, pct.2 și art. 114 Cod proc. civilă, art. 265 Cod Civil, potrivit cărora judecătoria competentă teritorial să judece în primă instanță cererea reclamantului este judecătoria din circumscripția domiciliului minorului.
La data de 20.03.2014, cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe.
Instanța a administrat proba cu înscrisuri pentru toate părțile din proces.
Pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește legea aplicabilă, instanța reține prevederile art.6, alin. 6 C.civ. - dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . legii noi.
Față de această reglementare, regăsită și în Legea de aplicare la art. 5, alin. 2, instanța apreciază ca fiind aplicabil C.civ. implementat prin Legea nr. 287/2009.
Ca stare de fapt, se constată că reclamantul este tatăl a trei copii, respectiv pârâta V. S., aflată în continuarea studiilor, minorul M. P., născut în data de 4 decembrie 2012 din relația de căsătorie cu pârâta M. J., precum și minorul V. A., născut în data de 4 iulie 2014 din actuala căsătorie a reclamantului cu numita V. D. M. - filele 5-7 dosarul Judecătoriei Caransebeș.
În ceea ce o privește pe pârâta V. S., aceasta beneficiază de o pensie de întreținere în cuantum de 264 lei/lunar începând cu 21 noiembrie 2012 și până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de 26 ani, astfel cum s-a dispus prin sentința civilă nr. 2/16 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosar nr._ – fila 7.
Minorul M. P., născut în data de 4 decembrie 2012 din relația de căsătorie cu pârâta M. J., beneficiază de o pensie de întreținere în cuantum de 300 lei/lunar, astfel cum au convenit în fața notarului public prin convenția încheiată în procedura divorțului cu copii minori autentificată sub nr. 1231/24 octombrie 2013 de BNP S. I. A. – fila 6.
Potrivit art. 516 alin.1 C. civ. obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege.
De asemenea, potrivit art.524 C.civ. „are drept la întreținere numai acela care se află în nevoie, neavând putința unui câștig din muncă, din cauza incapacității de a munci”.
Prin dispoziția arătată legiuitorul arată nu numai categoriile de persoane ce sunt obligate la întreținere și pe cele ce au dreptul la această întreținere, dar și acele condiții ce trebuie îndeplinite de cel ce are dreptul la întreținere.
Astfel, pentru a putea primi întreținere, trebuie ca persoana ce o solicită să se afle în nevoie, neavând putința unui câștig, datorită incapacității de a munci.
Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului reglementează în art. 2 principiul interesului superior al copilului, în sensul că acest principiu este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, iar pe de altă parte acest principiu va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
În perioada minorității, copilul minor beneficiază de prezumția stării de nevoie, iar pe de altă parte prin incapacitate de muncă nu trebuie să se înțeleagă numai o incapacitate absolută, datorată unor cauze de ordin medical, ci și incapacitatea care derivă din satisfacerea unor cerințe de ordin social, cum este în speță continuarea pregătirii profesionale.
Potrivit dispozițiilor art.529 alin.2 C.civ., „când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii”
Instanța va mai reține și prevederile art. 499, alin. 4 C.civ. – dacă părinții nu se înțeleg, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.
Cotele stabilite de legiuitor nu sunt fixe, ci doar plafonate, însă instanța nu poate institui cote superioare plafonului legal, afară de cazul în care debitorul însuși se oferă să plătească o pensie de întreținere peste plafonul legal și prin aceasta nu se aduce atingere altor persoane îndreptățite la întreținere.
Pe de altă parte, întinderea întreținerii se stabilește în raport de numărul copiilor pe care părintele îi are de întreținut, indiferent dacă aceștia sunt rezultați din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați și, indiferent dacă toți sau numai unul dintre ei solicită întreținere, însă, cu condiția ca toți să întrunească cerințele prevăzute de lege pentru a putea beneficia de pensie.
În ceea ce privește data de la care se datorează pensie de întreținere, instanța reține prevederile art. 532, alin. 1 C.civ., respectiv data introducerii acțiunii, neinvocându-se și nefăcându-se dovada unei situații de excepție prevăzută de alin. 2 din art. 532 C.civ.
În ceea ce privește norma de hrană, instanța nu o va include în baza de calcul având în vedere considerentele deciziei nr. 6/23 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Astfel, s-a reținut că fostul Tribunal Suprem a statuat, încă din anul 1963, printr-o decizie de îndrumare (nr. 14/23 mai 1963), că scopul sumelor de bani care se acordă cu titlu de sporuri pentru condițiile deosebite în care se prestează munca este "de a da posibilitate materială angajaților să prevină ori să înlăture efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci prestate în condiții speciale" și, de aceea, "în vederea asigurării depline a protecției angajatului debitor al întreținerii, este necesar ca sporul să rămână în întregime destinat afectației sale". S-a reținut, în acest sens, că "dacă, în vederea stabilirii pensiei de întreținere s-ar include în câștigul din muncă și sporul pentru condiții deosebite de muncă, ar însemna să nu se țină seama de scopul urmărit de lege, ceea ce ar duce la micșorarea posibilității de apărare a organismului angajatului care lucrează în aceste condiții, aceasta fiind și împotriva intereselor creditorului întreținerii".
Așadar, chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, reținând, de altfel, că și doctrina recentă, ulterioară adoptării și intrării în vigoare a noului Cod civil, se pronunță în același sens, respectiv că nu vor putea fi luate în considerare pentru calculul pensiei de întreținere sporul pentru condiții deosebite de muncă, precum și cele cu destinație specială.
Pentru aceste motive, instanța va avea ca bază de calcul solda medie netă, în cuantum de 1676 lei, rezultând că fiecărui minor i se poate plăti maxim suma de 279 lei/lună, având în vedere că reclamantul are trei copii în întreținere, din care unul major în continuarea studiilor și doi copii minori.
Cum pensia stabilită pentru pârâta V. S. este de 264 lei/lună, iar în raport de veniturile actuale i s-ar cuveni 279 lei/lună, văzând și obiectul cauzei, respectiv diminuarea pensiei de întreținere, instanța va respinge cererea față de pârâta V. S..
În ceea ce-l privește pe minorul M. P., în prezent reclamantul îi plătește 300 lei/lunar conform convenției autentificată la notar. Văzând că reclamantul mai are un alt copil minor în întreținere, V. A., iar pensia de 300 lei/lună depășește plafonul maxim calculat potrivit criteriilor actuale, așa cum s-a arătat mai sus, instanța va diminua pensia de întreținere datorată minorului M. P. de la 300 lei/lună la 279 lei/lună.
Pentru aceste motive, instanța va admite în parte acțiunea, va dispune diminuarea pensiei de întreținere datorată minorului M. P., născut în data de 4 octombrie 2012, stabilită prin convenția încheiată în procedura divorțului cu copii minori autentificată sub nr. 1331/24 octombrie 2013 de BNP S. I. A., de la 300 lei lunar la 279 lei lunar și va obliga pârâtul să plătească pensie de întreținere în beneficiul minorului M. P., născut în data de 4 octombrie 2012, în cuantum de 279 lei/lună, până la împlinirea vârstei majoratului sau până la noi dispoziții
Va respinge cererea privind diminuarea pensiei de întreținere datorată pârâtei V. S. în baza sentinței civile nr. 2/16 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosar nr._, ca neîntemeiată.
În baza art. 453 Noul C.proc.civ., constatând că se află în culpă procesuală, instanța va admite cererea privind obligarea pârâtului M. J. la plata cheltuielilor de judecată și va dispune obligarea pârâtului să plătească reclamantei suma de 150 lei, reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul V. S., CNP_ domiciliat în Baia de A.. ., jud. M., și cu domiciliul procesual ales la U. Militară_ Caransebeș, ., jud. C.-S. în contradictoriu cu pârâții pârâtele V. S., domiciliată în loc. B.,.. 141, ., ., jud. O. și M. J., CNP_, domiciliată în Dr. Tr. S., .. 37, ., ., jud. M..
Dispune diminuarea pensiei de întreținere datorată minorului M. P., născut în data de 4 octombrie 2012, stabilită prin convenția încheiată în procedura divorțului cu copii minori autentificată sub nr. 1331/24 octombrie 2013 de BNP S. I. A., de la 300 lei lunar la 279 lei lunar.
Obligă pârâtul să plătească pensie de întreținere în beneficiul minorului M. P., născut în data de 4 octombrie 2012, în cuantum de 279 lei/lună, până la împlinirea vârstei majoratului sau până la noi dispoziții.
Respinge cererea privind diminuarea pensiei de întreținere datorată pârâtei V. S. în baza sentinței civile nr. 2/16 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosar nr._, ca neîntemeiată.
Obligă pârâtul MutuJanina să plătească reclamantului suma de 150 lei, reprezentând cheltuieli de judecată
Cu apel în 30 zile de la comunicare, apel ce va depune la Judecătoria Dr.Tr.S..
Pronunțată în ședință publică azi, 15 iunie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. Z. /Tehnored. NE – 16 iulie 2015
5 pag./5 ex./ 3 .> Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Curatelă. Sentința nr. 183/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 332/2015. Judecătoria... → |
|---|
