Plângere contravenţională. Sentința nr. 773/2016. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 773/2016 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 16-02-2016 în dosarul nr. 773/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:JDDTS:2016:001._
Dosar nr._
DOSAR NR._ - plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S., JUDEȚUL M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 773
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.02.2016
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: T. T.
GREFIER: H. R. T.
Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulată de petentul P. E. C. în contradictoriu cu intimatul I. M..
La apelul nominal făcut în ședință publică, răspuns av. B. R., apărător ales pentru petent cu împuternicire avocațială aflată la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În temeiul art. 131 C.proc.civ., fiind primul termen de judecată, când părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, instanța, verificându-și din oficiu competența, stabilește că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină, având ca obiect plângere contravențională în temeiul art. 94 pct. 3 C.proc.civ. rap. la art. 32 din OG nr.2/2001.
Instanța, ținând cont de împrejurările cauzei, ce are ca obiect plângere contravențională, apreciază că durata necesară pentru cercetarea procesului este de 8 luni.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.
Avocat B. R., apărătorul ales al petentului, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Instanța, în conformitate disp. art. 255 C. corob. cu disp.art. 258 C., constatând admisibile și de natură a duce la dezlegarea pricinii, încuviințează pentru petent și pentru intimat proba cu înscrisuri și înregistrarea video a contravenției.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată cercetarea procesului încheiată în temeiul dispozițiilor art. 244 al. 1 din NCPC și în baza art. 392 C.proc.civ. declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul apărătorului petentului.
Av. B. R., apărător ales pentru petent cu împuternicire avocațială aflată la dosarul cauzei solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii contravenționale, anularea punctelor amendă, fără cheltuieli de judecată.
Instanța, față de disp.art. 394 C. constată închise dezbaterile asupra fondului și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 03.12.2015 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin sub nr._ /2014, petentul P. E. C. în contradictoriu cu intimatul I. M., a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/19.11.2015 încheiat de I. M., solicitând anularea acestuia deoarece cele consemnate nu sunt în concordanță cu realitatea.
În motivarea plângerii, a arătat că, in data de 19.11.2015, in timp ce se deplasa cu mașina proprietate personala, marca AUDI 80 cu număr de înmatriculare_, pe . Dr. Tr. S., a fost oprit de un echipaj al Politiei municipiului Dr. Tr. S., care i-a comunicat ca nu a acordat prioritate de trecere la doi pietoni angajați in traversarea străzii pe trecerea de pietoni colt cu .> Menționează că în mașină cu el se afla si soția sa numita P. D.. Mașina de politie era staționata pe . pe . nu a văzut niciun pieton angajat pe trecere la momentul pătrunderii sale in acea intersecție dintre străzile Veterani si Independentei, astfel ca in mod evident și-a continuat deplasarea in mod regulamentar.
Petentul invocă următoarele motive de nulitate ale procesului verbal de contravenție: faptul că agentul constatator nu i-a adus la cunoștință dreptul său de a face obiecțiuni, încălcându-se astfel dispozițiile art. 16 alin. 7 din OUG 2/2001.
In procesul verbal contestat, agentul constatator nu face nici o referire la eventuale împrejurări de fapt, care să conducă fără urmă de îndoială la aprecierea gravității faptei sau a eventualelor urmări socialmente periculoase cu privire la gradul de pericol social indicat în mod indirect prin aceste referiri la împrejurări, astfel că se încalcă dispozițiile art. 16 alin. 1 teza 2 din O.G. 2/2001.
Petentul arată că raportat la cele amintite mai sus, cu privire la gradul de pericol social în cauză( pericol social abstract neevidențiat în mod indirect), se impune observarea dispozițiilor art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, coroborate cu dispozițiile art. 24 lit. a din HCL 16/2010 anexa 2, precum si motivarea anterioara, dispoziții legale încălcate de altfel cu ușurință de către agentul constatator, care a aplicat de unul singur sancțiunea în cauză fără să tină cont de coordonatele juridice si tehnice ale limitelor de sancțiune prevăzute în mod restrictiv si fără posibilitate de interpretare extensivă a organului abilitat în actul normativ în speță.
De asemenea menționează faptul că în procesul verbal nu sunt trecute ocupația si nici locul de muncă actual ale contravenientului, încălcându-se astfel dispozițiile art. 16 alin. 1 din OUG 2/2001.
Mai mult decât atât, Codul Rutier(în speță O.U.G. 195/2002), stipulează termenul de conduită preventivă. Astfel, conform prevederilor acestui cod, conduita preventivă, presupune, în situația de față respectarea participanților in trafic, si evitarea blocării zonelor aglomerate, daca se ivesc astfel de probleme.
Potrivit art. 1 din O.G. nr. 2/2001, legea contravențională apără valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită si sancționată prin lege, ordonanță sau hotărâre de guvern.
În ceea ce privește contravenția reținută în cauză, aceasta întrunește elementele unei acuzații în materie penală, în sensul art. 6 paragraful 1 din CEDO, întrucât câmpul de aplicare al O.U.G. 195/2002, privește pe toți cetățenii, iar sancțiunile au un caracter represiv și deopotrivă preventiv. Pe cale de consecință petentului îi sunt recunoscute toate garanțiile procesuale specifice în materie penală, în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil printre care și prezumția de nevinovăție prevăzută de art. 6 paragraful 2 din CEDO. ( vezi cauza A. contra României).
In drept își întemeiază plângerea pe dispozițiile art. 30-32 din OG 2/2001, art. 24 lit. a din HCL 16/2010 anexa 2.
În dovedirea plângerii formulate a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, probei cu martori, precum si orice alt mijloc de proba admis de lege.
Petentul a depus taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform art. 19 din OG nr. 80/2013 dovada făcând-o prin chitanța . nr._(3)/03.12.2015 (fila 8).
A atașat la dosarul cauzei procesul verbal de contravenție . nr._/19.11.2015 încheiat de I. M. (f. 9), dovada . nr._/19.11.2015 (f.10), chitanța . nr._(1)/03.12.2015.
Intimatul a formulat întâmpinare (f. 31-32), prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal contestat în forma în care a fost întocmit.
A arătat că, la data de la data de 19.11.2015, în jurul orelor 17.27 petentul a fost înregistrat cu aparatul radar conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe . „Stadionul Municipal” către „Biserica Nouă”, iar la intersecția cu . acordat prioritate de trecere unui grup format din doi pietoni angajați în traversarea regulamentară a străzii prin loc semnalizat cu marcaj pietonal, aceștia aflându-se pe sensul de deplasare al autoturismului.
Astfel, petentul a fost sancționat pentru încălcarea prevederilor art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, respectiv pentru „neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvaiului”, stabilindu-se sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 420 lei și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile.
În concluzie, consideră că procesul verbal contestat este întocmit cu respectarea prevederilor O.G. nr.2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare și nu sunt motive de anulare a acestuia.
În dovedirea celor menționate, a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu înregistrarea video a faptei contravenționale.
Față de aspectele prezentate, a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și să mențină procesul verbal ca valabil încheiat.
În conformitate cu prevederile art. 411 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.
În dovedire, a fost atașat la întâmpinare, raportul agentului constatator (f. 33-34), dovada comunicării procesului verbal contestat (fila 35),CD – ul privind abaterea săvârșită de petent(fila 30).
Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare, astfel că prin rezoluția din 28.01.2016, instanța a fixat primul termen de judecată la data de 16.02.2016.
Sub aspectul materialului probator au fost administrate proba cu înscrisurile de la dosar(filele 9-14, 30-35) și mijlocul de probă înregistrarea video a contravenției săvârșite(f. 30).
În ceea ce privește martorul asistent N. T. C. instanța a făcut aplicarea disp.art. 313 alin. 3 C..
Analizând materialul probator administrat în cauză instanța reține că, prin procesul verbal de contravenție . nr._/19.11.2015 încheiat de I. M. petentul a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 420 lei pentru săvârșirea contravenției prev. art. a 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare,respectiv, pentru „neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvaiului”,
S-a reținut că, la data de la data de 19.11.2015, în jurul orelor 17.27 petentul a fost înregistrat cu aparatul radar montat pe autospeciala cu nr. de înregistrare MAI_, conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe . „Stadionul Municipal” către „Biserica Nouă”, iar la intersecția cu . acordat prioritate de trecere unui grup format din doi pietoni angajați în traversarea regulamentară a străzii prin loc semnalizat cu marcaj pietonal, aflați pe sensul de deplasare al autoturismului.
Procesul-verbal nu a fost semnat de către petent, acesta refuzând, dar s-a consemnat obiecțiunea acestuia „ eu nu am văzut nici un pieton în traversare și doresc să văd înregistrarea video și nu semnez procesul verbal”.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Verificând potrivit art. 34 alin.1 din OG nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale prev.de art.17, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Aspectele de nelegalitate invocate de petent cu privire la lipsa obiecțiunilor și a împrejurărilor în care a fost comisă contravenția sunt neîntemieate, în procesul verbal de contravenție fiind consemnate atât obiecțiunile formulate de petent cât și împrefurările în care a fost comisă fapta.
Instanța reține că petentul a invocat și faptul că în procesul verbal nu s-a consemnat ocupația și locul de muncă al petentului, însă acestea nu sunt prevăzute printre motivele enumerate de art.17 din OG nr.2/2001, care atrag nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție și, ar putea atrage nulitatea relativă a acestuia . Instanța constată însă, că petentul nu a fost prejudiciat în nici un fel prin neconsemnarea în procesul verbal a ocupației și a locului de muncă al acestuia.De altfel, petentul nici nu a indicat vătămarea produsă prin lipsa acestor mențiuni.
Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional legal întocmit face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
În virtutea dispozițiilor art. 249 C.civ. sarcina acestei probe incumbă petentului care numai prin administrarea unor probe certe și concludente poate răsturna prezumția de veridicitate a procesului verbal. Petentul, însă, nu a făcut în nici un fel dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina sa prin procesul – verbal de contravenție, dimpotrivă, instanța constată, că între procesul verbal de contravenție și probele administrate la cererea intimatei există legătură, în sensul că acestea se coroborează.
Instanța constată că săvârșirea faptei a fost constatată printr-un mijloc tehnic, acesta fiind aparatul radar, iar potrivit art.109 alin.2 din O.U.G.nr.195/2002 privind circulația rutieră, constatarea contravenției se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Din înregistrarea video efectuată cu aparatura de supraveghere a traficului rutier și măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor rezultă că petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ și nu a acordat prioritate de trecere unui grup format din doi pietoni angajați în traversarea regulamentară a străzii prin loc semnalizat cu marcaj pietonal, aceștia aflându-se pe sensul de deplasare al autoturismului.
Instanța apreciază ca înregistrarea video (f.30) probează fără dubiu săvârșirea faptei consemnată în procesul-verbal.
În concluzie, instanța constată că petentul la data de la data de 19.11.2015, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ și nu a acordat prioritate de trecere unui grup format din doi pietoni angajați în traversarea regulamentară a străzii prin loc semnalizat cu marcaj pietonal, aflați pe sensul de deplasare al autoturismului.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, raportat la dispozițiile art. 5 alin. 5 și ale art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că aceasta a fost corect individualizată, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acestora, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientei, fiind aplicat minimul amenzii contravenționale prevăzut de lege pentru contravenția săvârșită.
Raportat la datele speței, care evidențiază atitudinea procesuală nesinceră a petentului, instanța nu și-a putut forma convingerea în sensul că acesta nu va mai repeta fapta în lipsa aplicării unei amenzi contravenționale. Altfel spus, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment nu este de natură să asigure corectarea comportamentului contravenientului.
Față de considerentele expuse mai sus, dat fiind faptul că prezumția de veridicitate a procesului-verbal contestat nu a fost răsturnată prin proba contrară făcută de către petent, acesta nereușind să facă dovada unei alte situații de fapt decât cea descrisă de agentul constatator, în temeiul art.34 coroborat cu art.31 din OG nr.2/2001, instanța urmează să respingă plângerea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul P. E. C., având CNP_, domiciliat în Drobeta Turnu Severin, ., nr. 75, jud. M., în contradictoriu cu intimatul I. M., cu sediul în municipiul Drobeta Turnu Severin, .. 75, județul M..
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce va fi depus la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.
Pronunțată în ședință publică azi 16.02.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. T. R. T. H.
Red. TT/Tehnored.H.R.T.
4 ex./2 pag./25.02.2016/Poz.reg. 1335/2015/Cod operator 6497
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 471/2016.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 778/2016.... → |
|---|
