Contestaţie la executare. Sentința nr. 2165/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2165/2013 pronunțată de Judecătoria FĂGĂRAŞ la data de 14-05-2013 în dosarul nr. 387/226/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA F.
JUDEȚUL B.
Dosar C. nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2165/2013
Ședința publică din data de 14 mai 2013
JUDECĂTOR: M. C. Grațiela
GREFIER: P. A. M.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile formulată de contestatoarea E. M., cu domiciliul ales în Mun. F., ., ., ., în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului F. având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată depus prin serviciu registratură relațiile solicitate de la CNASS – CAS Jud.B., ce au fost comunicate contestatoarei între termene.
Instanța în baza art. 167 c.p.c. încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de părți și urmează să rețină cauza spre soluționare pe baza actelor de la dosar.
INSTANȚA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, contestatoarea E. M., în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice F., a formulat contestație la executare împotriva somației nr. 8/_ /_ a titlului executor nr._ solicitând anularea somației și a titlului executor și în consecință să fie exonerată de plata sumei de 3569 lei.
În motivarea contestației la executare s-a arătat de către contestatoare că locuiește în SUA cu reședința în România. Din 02.08.2012 se află în România însă de la aceea dată și nici anterior acelei date nu a sosit nici o decizie de impunere pentru plata vreunei sume de bani. În plus este cetățean american și nu este obligată să încheie contract de asigurare de sănătate în România. A solicitat la data primirii formelor contestate CAS B. să-i comunice dacă a existat decizie de impunere pe care să o poată contesta.
La data de 04.03.2013 intimata a depus la dosar întâmpinare (fil.14-17), prin care a solicitat respingerea contestației la executare formulată de contestatoare ca fiind neîntemeiată.
Învederează că, în cauză sunt aplicabile prevederile legale speciale în materie fiscală, respectiv prevederile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată.
În conformitate cu prevederile art. 172 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, "persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii "
În ceea ce privește conținutul și forma titlului executoriu și a somației de plată emise în data de 20.12.2012, învederează faptul că sub acest aspect actele de executare se află la adăpost de orice critici.
Astfel, din analiza formelor de executare contestate, se observă faptul că acestea respectă cu strictețe elementele prevăzute la art. 141 și 145 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată.
Actele de executare silită au fost emise cu respectarea dispozițiilor Codului de procedură fiscală și ale Ordinului nr. 585/2005 pentru aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale.
Pe cale de consecință solicită să se rețină temeinicia și legalitatea actelor de executare, neexistând nicio derogare de la textul de lege din partea organului fiscal.
De altfel, pe calea contestației la executare instanța este ținută să se pronunțe cu privire doar la legalitatea și temeinicia actului de executare contestat, fără a avea competențe în a analiza susțineri referitoare la faptul că nu ar datora sumele înscrise în titlul executoriu sau să se pronunțe cu privire la legalitatea și temeinicia actelor care au stat la baza emiterii titlului executoriu și somației de plată contestate în acțiune.
Mai solicită a se reține realitatea ce demonstrează că în cauză contestatoarea nu contestă legalitatea întocmirii actelor de executare silită, ci invocă motive care pun în discuție fondul drepturilor sale și a căror invocare este inadmisibilă în cadrul contestației la executare.
În ceea ce privește modul de declanșare a executării silite, precizează că executarea silită s-a făcut cu respectarea întrutotul a dispozițiilor legale reglementate de O.G. nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală.
Astfel, având în vedere obligațiile fiscale datorate bugetului consolidat al statului, organele fiscale au început procedura de executare silită împotriva contestatorului în temeiul OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, prin emiterea somației și a titlului executoriu contestate în acțiune.
Ori, instanța nu este investită să se pronunțe în prezenta cauză asupra existenței ori inexistenței creanțelor fiscale pentru care s-a început executarea silită fiind ținută să se pronunțe numai asupra legalității întocmirii formelor de executare contestate. Susținerile contestatorului privesc fondul cauzei și vor putea fi invocate pe calea contestației administrative pe care acesta o are la îndemână.
Criticile contestatorului nu vizează aspecte care ar duce la concluzia că actele de executare au fost emise cu încălcarea prevederilor legale, ci vizează aspecte legate de modalitatea de calcul a sumei datorate.
Obligațiile de plată neachitate pentru care s-a început executarea silită au fost anterior stabilite prin titlurile de creanță enumerate în cuprinsul titlului executoriu, pentru fiecare în parte fiind evidențiată natura actului, numărul sub care a fost emis și data emiterii.
Așa cum a fost formulată contestația rezultă că, pe de o parte se contestă formele de executare, iar pe de altă parte, contestatorul înțelege să formuleze critici chiar împotriva titlului executoriu în baza căruia a fost pornită executarea, ceea ce este inadmisibil.
Legea procesuală civilă prevede că debitorul are dreptul să invoce, pe calea contestației, toate apărările de fond referitoare la existența, întinderea și valabilitatea creanței contestate prin respectivul titlu executoriu.
Dacă însă legea pune la dispoziția debitorului o cale de atac specială, acesta nu mai poate să utilizeze apărări de fond în cadrul contestației la executare.
Contestația la executare vizează doar împrejurări survenite după începerea executării silite și care sunt legate de modul de aducere la îndeplinire a dispozițiilor cuprinse într-un titlu executoriu. Nu pot fi invocate acte sau împrejurări de natură a diminua sau stinge datoria dacă asemenea acte sau împrejurări existau la data soluționării cauzei.
Așa cum s-a arătat și în doctrină și jurisprudență, contestația la executare poate avea ca obiect orice neregularitate procedurală săvârșită cu prilejul activității de urmărire silită. Cu titlu de exemplu ele se pot referi la: nerespectarea formelor prevăzute de lege pentru încunoștințarea debitorului despre declanșarea urmăririi silite, alegerea formei de executare, prescripția dreptului de a cere executarea silită, perimarea executării, modul de realizare a publicității prevăzută de lege pentru realizarea licitației, timpul în care se putea face urmărirea silită, etc.
Pentru toate considerentele dezvoltate mai sus, solicită să se rețină faptul că, formele de executare inițiate de intimată au respectat voința legiuitorului astfel cum a fost exprimată prin dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel că, susținerile contestatorului nu au suport real, neexistând o motivație pertinentă de natură să formeze convingerea instanței de judecată în sensul admiterii contestației și a anularii formelor de executare promovate de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului F..
Mai solicită a se avea în vedere și decizia nr. 454/2003 a Curții Constituționale potrivit căreia, contestația la executare este destinată să înlăture neregularitățile comise cu prilejul executării silite sau să explice titlul executoriu ce urmează a fi valorificat și că în cadrul soluționării contestației le executare instanța nu poate examina împrejurarea ce vizează fondul și care sunt de natură să repună în discuție hotărârea care emană de la organe ce au activitate jurisdicțională. A aduce în dezbatere probleme ce țin de creanța ce a stat la baza aplicării măsurilor de executare exced cadrului procesual existent.
Față de starea de fapt și de drept prezentată, solicită respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, pe cale de consecință urmând să se constate legalitatea formelor de executare întocmite de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului F..
În drept s-au invocat: art. 115, art. 137 și urm. Cod procedură civila;art. 141,145 și art.172-174 Cod procedură fiscală.
Instanța, examinând actele și lucrările dosarului, reține în fapt următoarele:
Prin somația nr.8/_ /_ emisă în dosar executare nr._/8/_ /_ de intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului F., împreună cu titlul executoriu nr._, s-a început executarea silită a debitoarei E. M., pentru suma de 3569 lei, din care suma de 200 lei reprezintă contribuție de asigurări de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente potrivit deciziei de impunere nr._/29.06.2012, suma de 2039 lei reprezintă contribuție de asigurări de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente potrivit deciziei de impunere nr. nr._/29.06.2012 și suma de 1330 lei reprezintă contribuție de asigurări de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente potrivit deciziei de impunere nr. nr._/29.06.2012.
Verificând înscrisurile depuse la dosar, instanța constată că decizia de impunere nr._/29.06.2012 nu a fost comunicată și primită sub semnătură de către contestatoare.
Potrivit disp.art.44 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. Actul administrativ fiscal se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Actul administrativ fiscal poate fi comunicat și prin alte mijloace cum sunt fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanță, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia și dacă contribuabilul a solicitat expres acest lucru. În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) sau (2^1), după caz, nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate. Comunicarea prin publicitate se face prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35, afișarea se face, concomitent, la sediul acestora și pe pagina de internet a autorității administrației publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului județean. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului. Dispozițiile Codului de procedură civilă privind comunicarea actelor de procedură sunt aplicabile în mod corespunzător.
Deci disp. art.44 din OG nr.92/2003, prevede obligativitatea comunicării către contribuabil a actului administrativ fiscal, comunicare care se face prin mai multe modalități prevăzute la aliniatul al doilea, toate având ca scop să se asigure confirmarea primirii actului de către contribuabil prin primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură; prin remiterea, sub semnătură, a actului administrativ fiscal de către persoanele împuternicite ale organului fiscal; prin poștă sau prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia.
Potrivit art.86 alin.3 Cod procedură civilă, în caz de comunicare a actelor de procedură prin poștă, aceasta se face cu scrisoare recomandată cu dovadă de primire sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.
Potrivit dispozițiilor art.45 al.1 Cod procedură fiscală, „actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menționată în actul administrativ comunicat, potrivit legii”, iar potrivit al.2 al aceluiași text de lege actul administrativ fiscal ce nu a fost comunicat potrivit art. 44 nu este opozabil contribuabilului și nu produce niciun efect juridic.
De asemenea, HG nr.1050/2004 privind Normele de aplicare a Codului de procedură fiscală, prevede la pct.44.1 că „organul fiscal nu poate pretinde executarea obligației stabilite în sarcina contribuabilului prin actul administrativ, dacă acest act nu a fost comunicat contribuabilului, potrivit legii”.
Instanța reține că, în speță, data comunicării actului administrativ fiscal în discuție decizia de impunere nr. nr._/29.06.2012 nu a fost dovedit, în condițiile în care intimata nu a depus decât o filă listată de pe un sistem informatizat și prin care nu se face dovada că respectiva decizie de impunere a fost comunicată contestatoarei.
Faptul că intimata a procedat la comunicarea decizia de impunere nr. nr._/29.06.2012 direct prin publicitate, fără a epuiza în prealabil celelalte modalități de comunicare a actului administrative, astfel cum s-a menționat mai sus prin textele de lege enunțate, nu conduce la valabilitatea executării silite pornite împotriva debitoarei.
Prin urmare, se reține că intimata nu a făcut dovada comunicării deciziei de impunere nr._/29.06.2012 așa cum prevede Codul de procedură fiscală, care în ultimă instanță putea fi comunicat prin publicitate în situația în care s-ar fi epuizat celelalte situații de comunicare sub semnătură, anterior emiterii în baza ei a unor acte de executare împotriva contestatorului. Față de dispozițiile art.45 Cod procedură fiscală, care stabilesc că momentul de la care actul administrativ fiscal produce efecte este cel al comunicării (care este data primirii acesteia de către contribuabil) sau unul ulterior menționat în cuprinsul acestuia, rezultă că în lipsa comunicării deciziei de impunere, sau a comunicării viciate, nu poate fi demarată executarea silită, iar în situația de față începută fiind executarea silită față de dispozițiile legale menționate art. 45al.2 din OG 92/2003 actul administrativ fiscal - decizia de impunere nr. decizia de impunere nr._/29.06.2012 nu este opozabilă contribuabilului și nu poate produce efecte juridice.
Față de aceste considerente, apreciind că lipsa comunicării actului administrativ fiscal sub semnătură, și comunicarea acestuia direct prin publicitate, în speță este nelegală, ceea ce atrage sancțiunea anulării formelor de executare emise în baza lui, în baza art.172 alin. 1 din OG nr. 92/2003, urmează a fi admisă contestația la executare formulată de contestatoarea E. M., în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului F., și în consecință a dispune anularea formelor de executare silită întocmite de intimată împotriva contestatoarei în dosarul de executare nr._/8/_ /_, respectiv a titlului executoriu nr._ și a somației nr.8/_ /_.
Pentru aceste motive
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea E. M., cu domiciliul ales în Mun. F., ., ., ., în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului F., cu sediul în mun. F., ., Județul B., și în consecință:
Dispune anularea formelor de executare silită întocmite de intimată împotriva contestatoarei în dosarul de executare nr._/8/_ /_, respectiv a titlului executoriu nr._ și a somației nr.8/_ /_.
Obligă intimata să plătească contestatorului suma de 194,3 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 mai 2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
M. C. Grațiela P. A. M.
Red.MCG
01.07.2013
Tehnored PAM
02.07.2013 4 ex.-
| ← Evacuare. Sentința nr. 775/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4250/2013. Judecătoria... → |
|---|
