Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 4280/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4280/2013 pronunțată de Judecătoria FĂGĂRAŞ la data de 19-12-2013 în dosarul nr. 5513/226/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA F.
JUDEȚUL B.
Dosar C. nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4280/2013
Ședința publică din 19 decembrie 2013
Complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori și familie
JUDECĂTOR: B. G.
GREFIER: M. G. S.
Pe rol fiind pronunțarea cauzei civile formulată de reclamantul Ș. I., domiciliat în mun. Sf. G., ..2, ., ., având CNP/_, cu domiciliul ales la cabinet de avocat A. I. F., cu sediul în mun. B., ..68, ., ., în contradictoriu cu pârâta T. A. – D., domiciliată în or. V., ., ., având CNP/_, având ca obiect ordonanță președințială – declinat dos.nr._ al Judecătoriei S. G..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Cauza s-a dezbătut pe fond la termenul din 18 decembrie 2013, când părțile prezente au pus concluzii, consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei S. G. sub nr._, reclamantul Ș. I. a chemat în judecată pe pârâta T. A. D., pentru ordonanță președințială, solicitând următoarele:
- stabilirea în favoarea sa a unui program provizoriu, până la soluționarea acțiunii pe drept comun ce formează obiectul dosarului civil nr._, în care pârâta să-i permită să aibă legături personale cu fiul lor minor Ș. ERIC - EMMANUEL, prin luarea acestuia la domiciliul său în fiecare sfârșit de săptămână, de vineri orele 17.00 până duminică orele 18.00;
- fără cheltuieli de judecată, dacă pârâta este de acord cu admiterea cererii.
În motivarea cererii de ordonanță președințială reclamantul a arătat că, în urma unei relații cu pârâta a rezultat fiul lor minor Ș. ERIC -EMMANUEL, născut în S. G. la data de 30.04.2013.
Atât anterior nașterii, cât și ulterior, în perioada 01.08._13, a locuit împreună cu pârâta și cu fiul lor la domiciliul lui din Sf. G..
După această dată, pârâta a plecat cu minorul la mama acesteia, în or. V., jud. B. și refuză să revină la domiciliul lui din Sf. G..
Prin acțiunea ce formează obiectul dos. civ. nr._ al Judecătoriei S. G., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta, stabilirea locuinței minorului la domiciliul lui, exercitarea în comun a autorității părintești, iar în subsidiar stabilirea unui program extins în care să poată avea legături personale cu fiul lor minor, la domiciliul lui.
După sesizarea instanței cu acțiunea susmenționată, pârâta nu-i mai permite să aibă legături personale cu fiul lor, decât la domiciliul ei din or. V., jud. B. și numai în prezența ei și a mamei ei.
Or, având în vedere relațiile tensionate dintre ei, precum și atitudinea permanent jignitoare a pârâtei și a mamei acesteia față de el, ori de câte ori se deplasează acolo să-și ia copilul, o asemenea modalitate de a avea relații personale cu fiul lui este inadmisibilă și nu face decât să transmită copilului tensiunea dintre ei, fiind în interesul superior al minorului ca relațiile lui cu el să se desfășoare prin luarea lui la domiciliul său, la sfârșit de săptămână.
Numai în modul solicitat de către el poate fi dezvoltată o relație de atașament între el și copil, care să nu fie stânjenită de prezența mamei sau a bunicii materne. De asemenea, în menținerea acestor relații personale trebuie avut în vedere și faptul că s-a implicat direct în creșterea și îngrijirea copilului, încă de la nașterea acestuia, precum și faptul că locuiește în imobilul în care s-a născut și a crescut copilul până la despărțirea lor în fapt.
Condițiile de creștere și educare de la Sf. G. sunt net superioare celor din orașul V., jud. B..
Atitudinea pârâtei față de copil este nepotrivită și se manifestă prin dezinteres față de copil:
- nu s-a prezentat cu copilul la vaccinările specifice vârstei;
- nu mai alăptează copilul, iar în perioada în care a alăptat consuma cafea în mod excesiv și mâncăruri total nerecomandate perioadei alăptatului;
- a dat dovadă de gravă neglijență, scăpând de două ori copilul cu capul pe ciment. A doua oară copilul a fost transportat de urgență cu ambulanța la spital, unde i s-au făcut investigații complexe, urmare cărora s-a constatat că este anemic.
În loc. V., pârâta locuiește împreună cu mama sa într-un apartament ce nu oferă condiții propice creșterii și educării unui copil mic.
Mama pârâtei este o fumătoare înrăită, contribuind la crearea unui mediu extrem de toxic pentru copil. De asemenea, este cunoscută ca având mari probleme cu consumul de alcool, fiind dusă chiar la Poliția localității într-o stare avansată de ebrietate.
În oraș nu există posibilitatea înscrierii copilului în evidențele vreunui medic pediatru, în prezent acesta fiind înscris în evidențele doamnei doctor Seres L. din Sf. G..
Pentru aceste motive, consideră și solicită a dispune în sensul celor solicitate.
În drept au fost invocate disp art. 401, 486 C. civ., art. 996 și urm. NCPC.
La data de 23 octombrie 2013 pârâta a depus la dosar întâmpinare (fil.22-24 din dos. Judecătoriei Sf. G.), solicitând respingerea cererii d e ordonanță președințială formulată de reclamant ca fiind netemeinică, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că, pe cale de excepție invocă necompetența teritorială a Judecătoriei Sf. G., urmând să se dispună declinarea competenței în favoarea Judecătoriei F..
În temeiul art.107 N.CP.C „Regula generală. (1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul dacă legea nu prevede altfel”.
În speță, pârâta domiciliază în oraș V., ., ., jud. B., astfel cum se poate observa din copia C.I. a pârâtei și cum se recunoaște și din partea reclamantului care precizează că pârâta locuiește din 22.07.2013 în orașul V., la mama sa.
În speță părțile nu sunt căsătorite, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art.914 și 918 N.C.P.C - titlul cărții a V - a Procedura, divorțului.
Pe cale de consecință solicită să se dispună admiterea excepției și declinarea competenței în favoarea Judecătoriei F..
Pe fondul cauzei solicită respingerea cererii de ordonanță președințială ca netemeinică.
Părțile au fost aproximativ 2 ani împreună, dar timpul petrecut în relația de cuplu a fost efectiv de câteva luni. În timpul relației s-a născut minorul Ș. Eric E. (30.04.2013), un copil foarte dorit de pârâtă (3.400g și 53 cm).
Părțile s-au mutat împreună în casa părinților reclamantului, respectiv un apartament de 3 camere în care locuiesc mama, tata, sora reclamantului cu soțul și copilul, ulterior după venirea pe lume a minorului și familia acestora.
Perioada petrecută în locuința părinților reclamantului a fost teribil de stresantă pentru reclamantă, care era bârfită la orice pas, îi era reproșat orice comportament sau atitudine și nu i se îngăduia să facă absolut nimic fără consimțământul prealabil al întregii familii. Existau mereu discuții în contradictoriu, certuri, ceea ce a dus invitabil la o stare permanentă de tensiune în familie, fiind evident că pârâta nu reușea să se ridice la nivelul „pretențiilor” familiei.
Părțile, de comun acord, au stabilit ca botezul să se celebreze la V., de aceea, înainte cu câteva zile de botez, s-au deplasat la V. și au locuit la mama pârâtei. La momentul respectiv reclamantul nu s-a opus ca pârâta să mai rămână o perioadă acasă cu mama sa. Pârâta a rămas la mama sa până la data de 23.08.2013 când aceasta a trebuit să se deplaseze împreună cu minorul la Sf. G. pentru a efectua vaccinul (4 luni). Subliniază faptul că reclamantul nu a fost deloc preocupat de cum se va descurca pârâta cu mijloacele de transport, astfel că a fost nevoită să se deplaseze cu trenul, cu copilul mic de 4 luni, cu bagaj și cărucior.
Reclamantul, pe parcursul lunii august, nu s-a preocupat nici dacă minorul are nevoie de ceva, nu a ajutat-o material pe pârâtă, încasând chiar și alocația și ajutorul de 500 lei de la locul de muncă.
În luna august pârâta a rămas o săptămână la familia reclamantului, dar atmosfera era tensionată, astfel că a precizat familiei că dorește să plece împreună cu minorul la V.. Familia și reclamantul nu s-au opus, au fost de acord, au făcut bagajele și au dus-o pe pârâtă împreună cu copilul la autobuz.
Ulterior, pe la începutul lunii septembrie și 20 septembrie, reclamantul și mama sa au vizitat minorul la domiciliul pârâtei și chiar le-a fost lăsat de pârâtă o seară, aceștia dormind împreună cu minorul la nașa de botez a reclamantului. După această dată reclamantul nu a mai venit.
Este exagerată afirmația privind condițiile net superioare de la Sf. G. față de cele de la V., aceste aspecte subiective urmează a fi înlăturate de concluziile referatului de anchetă socială, deoarece apartamentul mamei pârâtei este complet utilat, are termopan, gresie, faianță, centrală termică, asigurând confortul necesar unui copil la o vârstă atât de fragedă.
Nu este adevărat că pârâta a amenințat că se va sinucide și nici nu 1-a amenințat că nu-1 va lăsa pe reclamant să-și vadă copilul, în acest sens se vor audia martori și se va dovedi disponibilitatea pârâtei de a asigura reclamantului păstrarea legăturilor părintești.
Nu este adevărat că atitudinea pârâtei este nepotrivită și se manifestă cu dezinteres, din contră, este o mamă foarte atentă, preocupată pentru binele fiului său, este permanent lângă acesta asigurându-i toate cele necesare pentru vârsta și nevoile lui.
Nu este adevărat că nu s-a prezentat cu copilul la vaccinările specifice vârste, a se vedea în acest sens carnetul de vaccinări obligatorii semnat la zi, de asemenea următorul vaccin este la vârsta de 6 luni, iar în acest sens pârâta are deja programare.
Nu este adevărat că pârâta consuma mâncăruri nerecomandate și că bea excesiv cafea, deoarece mânca ce i se dădea de familia reclamantului, neavând la momentul respectiv alte posibilități. Pârâta nu a mai putut alăpta din cauza stresului și tensiunii la care era supusă zilnic în familia reclamantului.
În prezent situația s-a schimbat, astfel că acum pârâta este susținută din punct de vedere material de sora sa, mama ei și de o verișoară, iar alimentația copilului este mult mai sănătoasă.
În perioada când minorul era alăptat mama reclamantului a insistat să alăpteze minorul punându-l pe o pernă de dormit, astfel că perna, greu de manevrat, a dezechilibrat copilul, care a alunecat din brațele mamei, dar aceasta a reușit să-l prindă, amândoi speriindu-se în egală măsură. A doua zi a venit medicul pediatru care a constatat că minorul este clinic sănătos.
Atitudinea răzbunătoare se regăsește în cererea reclamantului, care din dorința de a invoca diverse motive în apărare, acuză pe mama pârâtei de alcoolism. Nu este adevărat că a fost dusă la politiei mama pârâtei din cauza alcoolului, ci din cauza faptului că a fost agresată pe stradă.
Așadar, solicită respingerea petitului 1 privind stabilirea domiciliului minorului la reclamant, declarând că pârâta este de acord cu cererea de exercitare a autorității în comun de părinți, însă în cadrul dosarului de fond și nu pe cale președințială, de asemenea pârâta este de acord cu păstrarea legăturilor părintești, însă nu în modalitatea solicitată de reclamant, ci după cum urmează a se stabili de instanța de fond:
- Un weekend la începutul fiecărei luni, începând de vineri ora 17,00 cu preluarea de la pârâtă și până duminică ora 14.00, cu aducerea minorului la domiciliul pârâtei;
- o săptămână la începutul lunii august;
- 3 zile în perioada sărbătorilor de iarnă, respectiv 24,25,26 decembrie în anii pari și 3 zile în perioada 30,31,01 ianuarie în anii impari.
- 2 zile în perioada sărbătorilor de P., în modalitatea solicitată.
În ceea ce privește cererea de ordonanță președințială apreciază că urmează a fi respinsă deoarece nu îndeplinește condițiile cerute de lege, respectiv urgența, măsura vremelnică care se impune a fi luată și dreptul păgubit prin întârziere.
Pârâta nu s-a opus niciodată ca reclamantul să viziteze minorul, fiind mereu de acord să vină și să-l vadă, chiar a fost de acord să-l lase peste noapte doar cu acesta, așadar drepturile reclamantului nu au fost niciodată îngrădite, în niciun fel, dimpotrivă reclamantul nu a dorit să valorifice disponibilitatea de care a dat dovadă pârâta.
Chiar dacă în procedurile privind minorii urgențele sunt prezumate, prezumția este relativă, astfel că din punctul său de vedere urgența nu se justifică, deoarece atâta timp cât pârâta nu-i îngrădește drepturile această cerere nu se justifică.
Pe cale de consecință, apreciază că cererea urmează a fii respinsă întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.996 și urm N.C.P.C.
Prin sentința civilă nr.2695/14 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria S. G. îndos.nr._, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei S. G., excepție invocată prin întâmpinare, fiind declinată competența de soluționare privind cererea de ordonanță președințială în favoarea Judecătoriei F.
Dosarul a fost înregistrat la această instanță la data de 27.11.2013 sub nr._ .
În drept, și-a întemeiat cererea pe disp. art.996 Cod procedură civilă.
În probațiune s-au depus la dosar înscrisuri, respectiv, copia certificată de pe actul de naștere privind pe minorul Ș. Eric – Emmanuel (fil.10), referat de anchetă socială nr._/23.10.2013 întocmit de Serviciul Public de Asistență Socială din cadrul Consiliului Local F. la domiciliul pârâtei (fil.37, 38), referat de anchetă socială nr._/11 noiembrie 2013 întocmit de Serviciul Public de Asistență Socială din cadrul Consiliului Local Sf. G. la domiciliul reclamantului (fil.48), copie de pe acțiunea având ca obiect stabilire domiciliul minor ș.a, și s-a administrat proba cu interogatoriul pârâtului (fil.16,17 dos. C nr._ al Judecătoriei F.), precum și proba testimonială cu martorii A. A. R. (fil.18,19) și C. F. (fil.30).
Instanța, examinând actele și lucrările dosarului, reține în fapt următoarele:
Din relația de concubinaj a părților a rezultat minorul Ș. Eric Emmanuel, născut la data de 30 aprilie 2013 în or. Sf. G., conform certificatului său de naștere aflat în copie la dosar la fila 10.
Părțile au locuit împreună până în vara anului 2013, când pe fondul neînțelegerilor survenite între părți, s-au despărțit în fapt, pârâta împreună cu minorul, mutându-se în locuința mamei sale situată în or. V., jud. B..
La data de 16 octombrie 2013 reclamantul a înregistrat pe rolul Judecătoriei Sf. G. cerere de ordonanță președințială pentru păstrare legăturilor părintești, cerere care a fost declinată în favoarea Judecătoriei F., și care face obiectul prezentei cauze, solicitând obligarea pârâtei să-i permită să aibă legături personale cu fiul lor prin luarea acestuia la domiciliul său în fiecare sfârșit de săptămână, de Vineri orele 17,00 până duminică orele 18,00.
Din probele administrate în cauză respectiv declarațiile martorilor, A. A. R. (fil.18), C. F. (fil.30), coroborate referatul de anchetă socială efectuat la domiciliul pârâtei reiese faptul că în prezent minorul locuiește împreună cu mama lui și cu bunica maternă într-un apartament compus din două camere – proprietatea bunicii materne, dotat cu toate utilitățile, inclusiv centrală termică proprie, fiind curat întreținut și modern mobilat minorul fiind bine îngrijit de către mama pârâtă.
În referatul de anchetă socială nr._/11 noiembrie 2013 întocmit de Serviciul Public de Asistență Socială din cadrul Consiliului Local Sf. G. la domiciliul reclamantului (fil.48) se arată că imobilul unde a locuit minorul până la survenirea despărțirii în fapt a părților, este proprietatea personală a părinților reclamantului, este compus din trei camere, mobilat, bine întreținut, în acest imobil locuind reclamantul împreună cu părinții săi și cu soții Sarca I. (sora reclamantului) Sarca M. și fiul acestora Sarca Mateo Sașa.
Din probatoriul administrat constând în declarațiile martorilor audiați, respectiv A. A. R. (fil.18,19) și C. F. (fil.30) reiese faptul că după ce mama pârâtă s-a mutat cu minorul în or. V. la părinții săi, reclamantul aproape la sfârșitul fiecărei săptămâni s-a deplasat în orașul V. la actuala reședință a pârâtei pentru a-și vizita minorul, uneori reușind să-l vadă pe minor, alteori nu, din diverse motive, reclamantul susținând însă că după introducerea prezentei acțiuni, pârâta nu-i dă voie să-l vadă pe minor decât la domiciliul său și în prezența sa sau a mamei sale.
Cu toate acestea, martora C. F. (fil.30) a declarat că l-a văzut pe reclamant în or. V. plimbându-și copilul pe stradă, uneori fiind singur, alteori chiar în prezența pârâtei, momente în care aceștia s-au comportat ca un cuplu care se bucură de copilul lor. De asemenea, aceeași martoră a mai declarat că nu a auzit ca reclamantul să întâmpine dificultăți din partea pârâtei în ceea ce privește vizitare minorului.
Faptul că reclamantul în toată această perioadă și-a vizitat minorul la reședința efectivă a pârâtei este de altfel confirmat și de către martora A. A. R. care a declarat că din spusele reclamantului a aflat că acesta a venit în mod frecvent la V. pentru a-și vedea copilul, uneori l-a văzut, iar alteori nu a reușit să-l vadă, exemplificând un moment în care stabiliseră cu toți să se întâlnească la o pizzerie, iar în ultimul moment a fost anunțat de către pârâtă că ea nu va mai participa împreună cu minorul. De asemenea aceasta a mai relatat faptul că pârâta mergând cu minorul la Sf. G. pentru a fi vaccinat la vârsta de șase luni, a trecut pe la domiciliul reclamantului pentru a-și lua niște articole de îmbrăcăminte și nu l-a anunțat pe reclamant că este împreună cu copilul, lăsându-l pe acesta în mașina cu care se deplasase.
În altă ordine de idei, instanța reține că martora A. A. R. a relatat faptul că din spusele reclamantului ar fi aflat că, uneori când a mers să-și vadă copilul la V., pârâta se certa împreună cu mama sa, adresându-i chiar și lui cuvinte jignitoare și că bunica maternă ar consuma băuturi alcoolice, aspecte care însă sunt infirmate de declarația martorei C. F. care a arătat că a mers în casa mamei pârâte de mai multe ori și nu a văzut-o niciodată pe bunica maternă sub influența băuturilor alcoolice, iar relația dintre pârâtă și mama sa este una bună că nu a auzit să existe certuri și tensiuni între ele și că bunica maternă este încântată de nepoțelul ei.
Pentru admisibilitatea unei cereri de ordonanță președințială instanța trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile prev. de art.996 Cod procedură civilă, respectiv urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului.
Având în vedere jurisprudența constanta a CEDO potrivit căreia concubinajul este asimilat căsătoriei în ceea ce privește raporturile de familie, instanța apreciază că se impune admiterea ordonanței președințiale, considerând că sunt îndeplinite condițiile de emitere a acesteia în raport de dispozițiile art.914 Cod proc.civilă si de principiile statuate de legiuitor în art. 2 din Legea nr. 272/2004, potrivit cărora interesul superior al copilului va prevala în toate demersurile si deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești. În cadrul ocrotirii părintești, deplina egalitate în drepturi a părinților în ceea ce privește exercitarea drepturilor și îndatoririlor față de copiii minori reprezintă unul dintre principiile de bază ale codului civil. Nu trebuie însă pierdut din vedere aspectul că exercitarea drepturilor părintești se realizează exclusiv în interesul copiilor minori.
În ceea ce privește dreptul părintelui de a avea legături personale cu minorul, art.496 alin.5 C.civil. conține o dispoziție de principiu, potrivit căreia părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia, putându-se limita exercițiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.
Astfel, în situația în care părintele căruia i s-a încredințat copilul împiedică celalalt părinte în exercitarea drepturilor sale, fie prin interzicerea, fie prin impunerea unui program de vizitare necorespunzător, de natură a reduce păstrarea legăturii cu minorul la un minim care practic o face ineficientă, se pot lua de către instanță măsuri ca părintele căruia nu i-a fost încredințat copilul să aibă posibilitatea de a avea legături personale cu acesta în mod firesc.
Acest drept urmează a fi exercitat însa în așa fel încât sa nu se influențeze negativ dezvoltarea minorului, urmând a se stabili un program prin care sa fie respectate condițiile normale în privința întreținerii acestor legături.
Ținând seama de vârsta minorului ( aproximativ 7 luni), de nevoile specifice ale acestuia la vârsta respectivă, (alimentație, programul de somn), precum și de faptul că este în interesul minorului ca în primii doi ani de viață ai acestuia să nu-i fie schimbat mediul locativ, existând un risc mai ridicat la această vârstă în ceea ce privește îmbolnăvirea minorului, că prezența mamei lângă minor este indispensabilă în primii ani de viață, instanța apreciază că nu se impune ca minorul să fie plimbat în fiecare lună pe o distanță de aproximativ 130 km, pentru ca tatăl reclamant să păstreze legăturile părintești cu minorul, acesta putând să se deplaseze la domiciliul pârâtei pentru a păstra legăturile cu fiul său, cu atât mai mult cu cât pârâta are o atitudine conciliantă în acest sens. Acest fapt s-ar impune și față de faptul că în prezent părțile locuind la o oarecare distanță este util și în interesul minorului, ca acesta să nu rămână de pe o zi pe alta la tatăl reclamant, pentru a se evita oboseala copilului cu deplasările de la un domiciliu la altul și pentru a se evita riscul îmbolnăvirii minorului.
Așa fiind față de considerentele ce preced urmează a admite în aparte cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul Ș. I., în contradictoriu cu pârâta T. A. – D., și a obliga pe pârâtă să permită reclamantului să aibă legături personale cu minorul Ș. Eric - Emmanuel, născut la data de 30 aprilie 2013, în prima și a treia săptămână din lună, sâmbăta de la orele 13,oo până la orele 19,oo în sensul de a-l vizita pe minor la domiciliul reclamantei, până la soluționarea cererii având ca obiect stabilire domiciliu minor, formulată de reclamant pe dreptul comun.
În temeiul art.453 alin.2 cod procedură civilă urmează a compensa între părți cheltuielile de judecată, constând în onorariile de avocat.
Pentru aceste motive
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul Ș. I., domiciliat în mun. Sf. G., ..2, ., având CNP._, cu domiciliul ales la cabinet de avocat A. I. F., cu sediul în mun. B., ..68, ., . în contradictoriu cu pârâta T. A. – D., domiciliată în or. V., ., ., jud. B., având CNP._, și în consecință:
Obligă pe pârâtă să permită reclamantului să aibă legături personale cu minorul Ș. Eric - Emmanuel, născut la data de 30 aprilie 2013, în prima și a treia săptămână din lună, sâmbăta de la orele 13,oo până la orele 19,oo în sensul de a-l vizita pe minor la domiciliul reclamantei, până la soluționarea cererii având ca obiect stabilire domiciliu minor, formulată de reclamant pe dreptul comun.
Compensează între părți cheltuielile de judecată.
Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare, care se va depune la Judecătoria F..
Pronunțată în ședință publică azi, 19 decembrie 2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
B. G. M. G. S.
red.B.G.
20.12.2013
tehnored.M.G.S.
20.12.2013
4 ex.-
| ← Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 3811/2013. Judecătoria... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 3671/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ → |
|---|
