Somaţie de plată. Sentința nr. 4144/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4144/2013 pronunțată de Judecătoria FĂGĂRAŞ la data de 10-12-2013 în dosarul nr. 5145/226/2013
ROMANIA
JUDECATORIA FAGARAS
JUDETUL BRASOV
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4144/2013
Ședința publică din 10 decembrie 2013
JUDECATOR: Boștean O. M. L.
GREFIER: A. C. D.
Pe rol fiind pronunțarea cauzei civile privind pe creditorul G. I., domiciliat în mun. B., ., ., ., în contradictoriu cu debitorul Clotea G., domiciliat în sat C., ., ., având ca obiect ordonanță de plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Cauza a fost reținută spre soluționare la termenul din 03 decembrie 2013, iar încheiere de amânare a pronunțării face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la pe rolul Judecătoriei B., sub nr._/197/2013, creditorul G. G., a chemat în judecată pe debitorul Clotea G., solicitând obligarea debitorului CLOTEA G., la plata sumei de 13.650 lei, ce reprezintă valoarea creanței respectiv valoarea stabilita prin Contractul de vânzare cumpărare încheiat de părți la data de 17.07.2010; la plata dobânzii legale in valoare totala de 642.76 lei calculata pentru perioada 01.07._12, in baza prevederilor O.G. 9/2000 modificata si completata prin Legea nr.356/2002 dupa cum urmează: (creanța 13650Iei)X(dobanda de referința BNR 6.25%)X (nr.zile întârziere 275) 365 zile si împuternicirea executorului judecătoresc, in cazul in care se va trece la executarea silita a debitorului, de a actualiza valoarea acestei sume până la data încasării efective a întregii creanțe. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, creditorul a arătat că, la data de 17.07.2010 a fost încheiat, sub forma unui înscris sub semnătura privată in prezenta martorului G. E., Contractul de Vânzare Cumpărare intre creditor in calitate de VÂNZĂTOR pe de o parte si CLOTEA G. in calitate de CUMPĂRĂTOR pe de alta parte, contract in baza căruia i-au fost vândute acestuia din urma un număr de 86 capete capre cu un preț de 150 lei/buc. Și 5 capete oi cu prețul de 150 lei/buc.
Astfel in conformitate cu prevederile contractuale însușite de ambele părți, respectiv Contractul de vanzare-cumparare, debitorul - cumpărător s-a obligat sa achite contravaloarea animalelor achiziționate pana la data de 30.06.2011.
Având in vedere ca debitorul nu si-a onorat obligația de plata la termenul stabilit prin Contractul de Vanzare-Cumparare, in scopul soluționării amiabile a situației si pentru recuperarea sumelor de la DEBITOR la data de 30.10.2011 creditorul a formulat NOTIFICARE insa debitorul nu a dat curs solicitărilor comunicate.
Creditorul a arătat că are o creanță certă, așa cum rezulta foarte clar din înscrisurile in baza cărora își susține pretențiile, respectiv Contractul de Vanzare-Cumparare încheiat la data de 17.07.2010 cu acordul ambelor părți, in cuprinsul căruia fiind prevăzut in mod concret valoarea acestei creanțe. A mai arătat că, existenta sumei solicitate cu titlu de creanța rezulta din însuși actul de creanța recunoscut de DEBITOR, respectiv contractul de vanzare -cumparare, înscrisuri ce au fost semnate de către debitorul CLOTEA G.; că, această creanță este lichidă întrucât îndeplinește condițiile prevăzute de art 379 (4) din Cod Procedura Civila, câtimea ei fiind determinabila atât de Contractul de Vânzare Cumpărare cât si prin celelalte înscrisuri acceptate si comunicate către debitor.
Din cele de mai sus rezulta cu claritate ca este o creanța perfect determinanta si raportata la data plații efective si in întregime a sumei datorate, fiind astfel o creanța certa si lichida a cărei existenta rezulta dintr-un înscris recunoscut de către debitor si însușit prin semnătura de către aceasta. De asemenea este o creanța certa si lichida ce reprezintă obligația de plata a unei sume de bani asumate prin contract constatat printr-un înscris, asa cum prevede O.G. 5/2001.
In ceea ce privește exigibilitatea creanței, creditorul a arătat că se află in situația unui contract a cărui executare s-a îndeplinit, respectiv animalele au fost predate debitorului la data încheierii Contractului de Vanzare-Cumparare, debitorul fiind obligat să achite prețul animalelor cumpărate pana cel târziu la data de 30.06.2011, pe cale de consecința creanța este exigibilă, nefiind loc de interpretări in acest sens.
Având in vedere cele mai sus menționate, creditorul arată că sunt îndeplinite condițiile expres cerute de O.G.5/2001, creanța este certa lichida si exigibila si pe cale de consecința a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulata prin prezenta si susținuta prin înscrisurile anexate.
În drept s-au invocat prevederile OG 5/2001, cu modificările si completările ulterioare, art.379 alin 1 si 3 C.P.Civ, O.G. 9/2000 cu modificările si completările ulterioare.
La dosarul cauzei, debitorul a depus întâmpinare și acțiune reconvențională prin care a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei B., aceasta din urmă nefiind instanța în circumscripția căreia domiciliază pârâtul, și a solicitat demararea procedurilor administrative în vederea sesizării instanței competente din punct de vedere teritorial.
In ceea ce privește fondul cauzei, debitorul a arătat că între el și domnul G. loan a existat o înțelegere cu privire la efectuarea în comun a unor investiții zootehnice. Acordul privea achiziționarea de capre și oi. Creditorul, G. loan, urma să suporte prețul acestora, iar debitorul urma să le adăpostească. Cheltuielile privind întreținerea șl exploatarea vor fi fost comune. Din exploatarea animalelor, avea să rezulte un profit, care urma să se împartă în mod egal între debitor și creditor, din partea debitorului de profit, urma să-i returneze reclamantului jumătate din suma investită pentru achiziționarea animalelor.
Acest acord s-a materializat în lunile februarie și martie ale anului 2010, ocazii cu care a achiziționat un total de 86 de capre și 5 oi - cele menționate în contractul de vânzare anexat de reclamant. În ambele dați, prețul a fost plătit de către reclamant, conform înțelegerii lor anterioare.
Pentru a proba existența acestei înțelegeri, debitorul a anexat un document scris, intitulat „Proces Verbal. Vânzare-cumpărare.", din 17.02.2010, act care atestă două lucruri:
a.mai întâi, cumpărarea de către dl. G. a unor animalele,
b.mai apoi și mai important, remiterea voluntară a documentului către
debitor atestă acordul dintre el și dl. G..
La acel moment, după achiziționarea animalelor în baza acordului lor, au luat
naștere, în mod concomitent:
a.o stare de coproprietate asupra turmei de animale - universalitate de fapt,
deoarece, deși dl. G. plătise prețul, în baza înțelegerii lor, pentru
jumătate dintre animale domnia sa făcuse o plată „pentru mine"",
debitorul urmând a-i restitui sumele aferente din profitul obținut.
b.o datorie a debitorului față de reclamant, reprezentând prețul plătit
pentru 1/2 din animale;
A mai arătat că, domnul G. nu a avut răbdarea și perseverența necesară întreținerii și exploatării animalelor, în vederea obținerii profitului, astfel, în data de 13 mai 2010, adică la doar câteva luni de la momentul achiziționării animalelor, pentru întreținerea șt exploatarea acestora - sarcină comună a debitorului și a reclamantului – debitorul a încheiat cu Primăria Comunei Hîrseni un contract de arendă, cu titlu oneros, înregistrat la Consiliul Local al Comunei Hîrseni cu nr. 2273. S-a arătat că acest contract de arendare este anexat prezentei.
Debitorul consideră importantă menționarea acestui contract, deoarece el reprezintă atât un factor contextual al încheierii contractului de vânzare cumpărare, cât și unul dintre temeiurile datorită cărora am întârziat la plată, după cum se va vedea mai jos.
Astfel, pentru pășunatul animalelor lor, a luat în arendă suprafața de 32 de hectare de teren, valoarea contractului fiind de 4800 lei/an. Deși conform contractului de arendă, față de Primărie singurul obligat la plata arendei era debitorul, conform înțelegerii dintre el și G. I., acesta din urmă ar fi trebuit să contribuie cu jumătate din suma menționată în contractul de arendă, cheltuiala cu arenda reprezentând o cheltuială comună. Dl. G. a refuzat să contribuie la această cheltuială, după cum domnia sa nu a contribuit nici la celelalte categorii de cheltuieli antrenate de exploatarea animalelor - salariile și hrana ciobanilor, cheltuielile cu furajele sau cu medicamentele. Aceste cheltuieli le-a suportat debitorul personal și integral.
În acest context, dl. G., din cauza faptului că profitul nu a rezultat chiar în primele 3-4 luni - lucru care, de regulă, nu se petrece în aproape nici o afacere - i-a propus să încheie contractul de vânzare, pe care domnia sa l-a anexat cererii.
Debitorul a mai arătat că, în momentul încheierii contractului anexat de reclamant debitorul se găsea într-o situație de inferioritate contractuală, din următoarele motive:
a.era gestionarul faptic al animalelor - le adăpostea, tocmise cu ciobanii,
cumpăra furaje și medicamente.
b.scriptic, debitorul era singurul obligat la plata arendei către Primărie.
c.era angrenat în toate activitățile ce țineau de întreținerea și exploatarea
animalelor.
Din aceste motive, cu ocazia încheierii contractului anexat de reclamant, debitorul i-a atras atenția numitului G. loan asupra faptului că, deoarece el urmează să suporte integral cheltuielile, ar putea apărea dificultăți cu privire la plata prețului stipulat, fapt pentru care a convenit și prevăzut în contract posibilitatea plății în rate a prețului.
Debitorul a arătat că nu contestă nici existența, nici conținutul contractului anexat la cererea reclamantului.
Cu toate că au prevăzut posibilitatea plății prețului în rate, debitorul nu a reușit să achite contravaloarea animalelor până la termenul stabilit în contract - adică până în 30.06. 2011.
A menționat faptul că a ținut legătura cu numitul G. loan și că l-a informat cu privire la dificultățile financiare, fapt pentru care a obținut o învoire, în sensul că a acceptat să-i achit o parte din bani în cursul anotimpului de iarnă aferent anilor 2011 -2012, după ce avea să fie virată subvenția APIA, și din această subvenție.
În acest sens, la sfârșitul anotimpului de iarnă, respectiv în data de 16 februarie a anului 2012, după ce sumele aferente subvenției APIA au fost virate în cont, debitorul a retras bani din banca și l-a anunțat pe di. G. loan despre aceasta. G. loan s-a prezentat la debitor acasă, ocazie cu care i-a remis acestuia suma de 5.000 de lei. De aceea, debitorul are obiecțiuni serioase cu privire la cuantumul pretenției sale, respectiv contestă vehement faptul că suma de 13.650 iei reprezintă datoria lui actuală față de reclamant.
Cu privire la data acestei plăți parțiale, a cărei stabilire prezintă importanță pentru stabilirea penalităților de întârziere, debitorul a anexat chitanța emisă de bancă în data de 16.02.2012. Din suma retrasă, 5.000 de lei i-a remis dlui. G. loan, în acea zi sau în ziua următoare. Cu privire la dovada acestui fapt al plății parțiale în valoare de 5.000 de lei debitorul menționează și reclamantul poate să confirme - faptul că nu au încheiat nici un fel de înscris, însă acest fapt al remiterii sumei de 5.000 lei, care nu se confundă cu contractul dintre el și reclamant - „act juridic, surprins într-un înscris" - s-a realizat în prezența martorului M. C., persoană care locuiește și gospodărește alături de debitor.
Totodată, debitorul a arătat că este dispus să achite diferența de bani, adică suma de 8.650 lei, alături și de dobânda legală, calculată însă astfel:
a.mai întâi, cu privire la suma de 13.650 lei, dar numai până la momentul
efectuării plății parțiale de 5.000 lei, adică din data de 01.07.2011 până în
data de 16-17.02.2012, adică pentru 232 de zile - în cuantum de 542.26 lei și
b.mai apoi, cu privire la restul zilelor, dobânda să fie raportată la suma de 8.650
lei, sumă ce reprezintă diferența dintre suma totală și suma remisă, adică din
data de 17.02.2012 până în data de 01.04.2012, adică 43 de zile - în cuantum
de 63.69 lei.
În total, dobânzile reprezintă suma de 542.26 + 63.69 = 605.95 lei. Cu cheltuieli de judecată.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Anterior introducerii cererii, debitorul a fost somat în condițiile art.1014 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, somație în urmă căreia acesta nu a achitat debitul.
În cauză, pretențiile creditorului se întemeiază pe disp. art.1013 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, care prevede o procedură specială de recuperare a creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
În fapt, instanța reține că, la data de 17.07.2010 sub forma unui înscris sub semnătura privată, s-a încheiat contractul de vânzare – cumpărare, intre creditor in calitate de vânzător pe de o parte si CLOTEA G. in calitate de cumpărător pe de alta parte, contract in baza căruia au fost vândute acestuia din urma un număr de 86 capete capre cu un preț de 150 lei/buc. Și 5 capete oi cu prețul de 150 lei/buc. Astfel in conformitate cu prevederile contractuale însușite de ambele părți, respectiv Contractul de vanzare-cumparare, debitorul cumpărător s-a obligat sa achite contravaloarea animalelor achiziționate pana la data de 30.06.2011.
La data de 13 mai 2010 debitorul a încheiat cu Primăria Comunei Hîrseni un contract de arendă, cu titlu oneros, înregistrat la Consiliul Local al Comunei Hîrseni cu nr. 2273.
Așa cum rezultă din întâmpinarea și cererea reconvențională formulată de debitor, acesta a arătat că este dispus să achite diferența de bani, adică suma de 8.650 lei, alături și de dobânda legală calculată mai sus.
Având în vedere înscrisurile depuse la dosar, instanța apreciază că în condițiile art. 662 cod procedură civilă., creditorul a făcut dovada existenței unei creanțe certe și lichide, în sumă de 8.650 lei.
Potrivit art. 46 din C.. înscris sub semnătură privată, care face proba contractului pe care îl constată. Dacă față de emitent, independent de orice semnătură dovedește încheierea și condițiile de existență ale operațiunii comerciale pe care o menționează, fiind asimilată prin conținut unei mărturisiri judiciare, față de destinatar, în speță pârâta-debitoare, factura constituie mijloc de probă numai dacă este acceptată, acceptare care poate fi expresă, în scris sau verbal, ori tacită, rezultând din fapte concludente.
Cu privire la exigibilitatea creanței, instanța reține că este îndeplinită și această condiție..
Potrivit dispozițiilor art. disp. art.1017 cod procedură civilă, dacă părțile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica rata dobânzii de referință stabilită de Banca Națională a României. Rata de referință în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului se aplică pe întregul semestru.
Creanța produce dobânzi după cum urmează: în cazul contractelor încheiate între profesioniști, de la data la care obligația a devenit exigibilă; în cazul contractelor încheiate între profesioniști și o autoritate contractantă, fără a fi necesară punerea în întârziere a debitorului:
a) dacă în contract a fost fixat un termen de plată, din ziua următoare acestui termen;
b) dacă termenul de plată nu este fixat în contract:
(i) după 30 de zile de la data primirii de către debitor a facturii sau a oricărei alte asemenea solicitări de plată;
(ii) dacă data primirii facturii sau a unei solicitări echivalente de plată este incertă, după 30 de zile de la recepția mărfurilor sau prestarea serviciilor;
(iii) dacă solicitarea de plată a fost comunicată înainte de a primi mărfurile sau serviciile, la expirarea unui termen de 30 de zile de la primirea mărfurilor sau prestarea serviciilor;
(iv) dacă legea sau contractul stabilește o procedură de acceptare ori de verificare, permițând certificarea conformității mărfurilor sau serviciilor, iar debitorul a primit factura ori solicitarea de plată la data verificării sau anterior acestei date, la expirarea unui termen de 30 de zile de la această dată;
În celelalte cazuri, de la data la care debitorul a fost pus sau este de drept în întârziere, potrivit legii.
Conform art. 1021 din noul Cod de proc.civ. „în cazul în care instanța, ca urmare a verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse, precum și a declarațiilor părților, constată că pretențiile creditorului sunt întemeiate, va emite o ordonanță de plată, în care se precizează suma și termenul de plată”.
Instanța apreciază, pe baza înscrisurilor de la dosar, pretențiile creditorului sunt întemeiate în parte.
Față de aceste considerente, instanța constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile legale pentru emiterea ordonanței de plată, pentru recuperarea creanței pretinse de creditor, și în consecință, va admite în parte cererea acestuia, formulată în contradictoriu cu debitorul și va ordona debitorului să plătească creditorului, în termen de 20 zile de la comunicarea prezentei ordonanțe, suma de 8.650 lei, reprezentând debit restant la care se adaugă dobânda legală de la data scadenței și până la achitarea integrală a debitului.
Urmează a respinge cererea reconvențională formulată de debitorul Clotea G., în contradictoriu cu creditorul G. G., ca fiind inadmisibilă, întrucât acesta deși a intitulat-o astfel nu a formulat pretenții proprii.
În baza disp. art.453 cod procedură civilă va obliga debitorul să achite creditorului suma de 155lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de ordonanță de plată, formulată de creditorul G. I., domiciliat în mun. B., ., ., ., în contradictoriu cu debitorul Clotea G., domiciliat în sat C., ., ., și în consecință:
Ordonă debitorului să plătească creditorului, în termen de 20 zile de la comunicarea prezentei ordonanțe, suma de 8.650 lei, reprezentând debit restant la care se adaugă dobânda legală de la data scadenței și până la achitarea integrală a debitului.
Respinge cererea reconvențională formulată de debitorul Clotea G., în contradictoriu cu creditorul G. G..
Obligă debitorul să achite creditorului suma de 155 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept pentru debitor de a formula cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 decembrie 2013
JUDECĂTOR GREFIER
Boștean O. M. L. A. C. D.
Red.B.O.M.L.
08.01.2014
Dact.A.C.D.4 ex
09.01.2014
| ← Fond funciar. Sentința nr. 2569/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 106/2013. Judecătoria... → |
|---|
