Obligaţie de a face. Sentința nr. 2191/2013. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2191/2013 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 06-12-2013 în dosarul nr. 345/227/2013
Dosar nr._
Obligația de a face
ROMANIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2191
Ședința publică din 6.12. 2013
Instanța constituită din:
Președinte: R. M.
Grefier: D. P.
Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect obligația de a face formulată de reclamanții: B. M. și B. P., în contradictoriu cu pârâtele: . Fălticeni și STAȚIUNEA DE C. - DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ Fălticeni.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat substituient G. G. pentru av. S. S. reprezentând reclamanții, avocat P. M. reprezentând S.C. M. E. S.R.L., si avocat N. L., reprezentând secund pârâtul, lipsă fiind reclamanții și pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că cererea de intervenție accesorie formulată de Fînu V., aflată la fila 67 dosar, nu a fost timbrată legal.
Avocat G. G. substituind av. S. S., lasă la aprecierea instanței pronunțarea cu privire la cererea de intervenție, depune la dosar note de concluzii formulate de reclamanți prin avocat S. S. și chitanță onorar.
Avocat N. L., solicită respingerea cererii de intervenție ca netimbrată.
Instanța asupra cererii de intervenție formulată de F. V., se va pronunța odată cu fondul cauzei.
Arată că atașat concluziilor scrise ce au fost depuse anterior de către reclamanți, a fost depusă adresa cu nr. 1981/2013 a Primăriei . care s-a susținut că acea cale de acces despre care se pretinde că este blocată cu un gard edificat de prim pârâtă, ar fi fost preluată de Comisia de Fond Funciar F. M. și ar fi fost lăsată cu ocazia punerii în posesie ca și cale de acces pentru proprietarii din . teren, nu a fost predată nici de Stațiunea Pomicolă, nic de către A.D.S., Comisiei de Fond Funciar F. M., iar acel drum betonat face parte din domeniul public al statului aflat în administrația A.D.S.. Susține că acel teren nu a fost predat către Comisia de Fond Funciar F. M. și nu a fost restituit cu titlu de cale de acces către proprietari.
Dacă instanța apreciază că trebuie lămurit acest aspect, solicită a se face adresă către Comisia de Fond Funciar F. M., pentru a înainta instanței protocolul prin care s-a preluat terenul de pe amplasamentul în litigiu, de la A.D.S. De asemenea solicită punerea în discuție a excepției lipsei calității procesuale pasive, atâta vreme cât acțiunea a fost restrânsă și se solicită doar ridicarea gardului care nu aparține pârâtei Stațiunea pentru C. și dezvoltare Pomicolă Fălticeni, ca urmare a încheierii contractului nr. 801/9.05.2011, construcțiile au fost dobândite de către pârâta S.C. M. E. S.R.L., și terenul a fost concesionat acesteia, așa încât gardul aparține pârâtei respective
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Stațiunea pentru C. și dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni.
Avocat N. L., insistă în admiterea excepției invocată.
Avocat G. G. substituind av. S. S., consideră că excepția este dată și lasă la aprecierea instanței soluționarea acestei excepții.
Avocat P. M. reprezentând S.C. M. E. S.R.L consideră că excepția lipsei calității procesuale pasive este dată, solicitând admiterea acesteia.
Instanța asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Stațiunea pentru C. și dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, urmează a se pronunța odată cu fondul cauzei.
Cu privire la cererea apărătoarei pârâtei Stațiunea pentru C. și dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, privind efectuarea unei adrese către Comisia de Fond Funciar F. M., instanța o consideră nepertinentă și neutilă cauzei motiv pentru care o va respinge.
Intrebate fiind, părțile arată că nu mai au de formulat cereri de probe.
Instanța constatând probatoriul epuizat și procesul în stare de judecată, dă cuvântul la dezbateri în fond.
Avocat G. G. substituind av. S. S., pentru reclamanți, solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată .
Avocat P. M. reprezentând S.C. M. E. S.R.L., solicită respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată.
După deliberare,
I N S T A N T A
Asupra cauzei de față constată:
Prin cererea adresată acestei instanțe si înregistrată sub nr._ din 31.01.2013, reclamanții: B. M. și B. P. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele: . Fălticeni și STAȚIUNEA DE C. - DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ Fălticeni, obligarea prim pârâtei să ridice gardul amplasat la nordul proprietății lor, gard prin care le-a blocat accesul spre drumul de exploatare, precum și obligarea la plata sumei de 8000 lei pretenții, reprezentând c/valoarea recoltei de mere distrusă, ca urmare a imposibilității efectuării lucrărilor de întreținere, fertilizare, de tratament împotriva dăunătorilor și lucrărilor necesare recoltării.
In fapt, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 628/23.07.2010 la BNP R. A. A., au dobândit dreptul de proprietaste cu privire la suprafața de 4000 mp. teren livezi, identic cu . intravilanul mun. Fălticeni, jud. Suceava, la locul „ Suburbia Cioate”, între vecinii: drum exploatare, cp 3867, moșt. N. N. (cp 799), moșt. R. V., I. M. și moșt. V. S., parcelă identificată cadastral sub nr._ CF_ Fălticeni.
Pârâta a dobândit prin cumpărare de la . activul Fermei Spătărești, conform contractului de vânzare cumpărare nr. 801/09.05.2011 și prin construcția unui gard împrejmuitor al construcțiilor cumpărate, le-a blocat accesul de la terenul proprietatea lor, la drumul de exploatare.
Arată reclamanții că le-a fost creat un prejudiciu în anul 2011-2012 în sumă de 8000 lei, reprezentând c/valoarea recoltei de mere, pe care ar fi obținut-o în cazul efectuării la timp și în condiții optime, a lucrărilor de întreținere și fertilizare necesare.
In drept și-a întemeiat cererea de disp. art. 1357 și urm. art. 1381 și urm. Cod civil.
In dovedire, a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, proba testimonială, cercetare locală.
Reclamanții depun precizări (f.31 dosar), prin care arată că-și restrâng acțiunea, în sensul că solită să fie obligate pârâtele să ridice gardul amplasat la nordul proprietății lor, gard prin care li s-a blocat accesul la drumul de exploatare.
Totodată, arată că renunță la judecata capătului de cerere privind daunele solicitate.
Prin întâmpinare, STAȚIUNEA DE C. - DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ Fălticeni (f.32-34 dosar), solicită respingerea acțiunii reclamanților și invocă excepția lipsei calității procesuale pasive în cauză.
Raportat la obiectul și temeiul juridic al pretenției reclamanților, legitimarea procesuală pasivă în soluționarea primului capăt de cerere, insumbă autorului pretinsei fapte delictuale, respectiv persoanei ce a edificat gardul a cărui ridicare se solicită, ori din această persepectivă, solicită să se rețină că gardul în discuție, a fost edificat de prim-pârâtă, iar nu de unitatea lor.
Arată că pretenția de ridicare a gardului nu poate fi soluționată decât în contradictoriu cu pârâta ., care este proprietara construcției și deținătoarea legitimă de fapt a terenului pe care construcția este amplasată.
De asemenea și pentru cel de-al doilea capăt de cerere având ca obiect plata sumei de 8000 lei cu titlu de daune, tot prim pârâtei i se poate imputa pretinsa faptă delictuală.
In fapt, arată că acțiunea este nefondată, întrucât reclamanții, la fel ca și ceilalți proprietari limitrofi care au redobândit terenuri pe amplasamentul în litigiu, în condițiile Legii 18/1991, au posibilitatea de a accede la terenul lor pe căile de acces betonate, edificate în perioada în care a exploatat terenul aferent fermei Spătărești.
Mai arată că terenul concesionat prim-pârâtei aparține domeniului public al statului și, potrivit art. 861 cod civil și art. 136 alin. 4 teza I din Constituție, bunurile aparținând domeniului public sunt inalienabile, ori inalienalitatea presupune interdicția dezmembrării dreptului de propritate publică, astfel că terenul respectiv nu poate fi afectat de vreun drept de servitute, reclamanții nefiind îndreptățiți să reclame trecerea pe acest teren, pentru a accede la imobilul proprietatea lor, acxeasta cu atât mai puțin, cu cât există alte posibilități de acces de la imobilul respectiv, la drumul public.
Față de cele arătate, solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
In dovedire, înțeleg să se folosească de proba cu înscrisuri, proba testimonială, cercetare la fața locului.
In cauză, s-a admis proba cu expertiză topo, fiind numit expert Nicuțari P..
Prin serviciul registratură, s-a constatat depusă la dosar (f.67), cerere de intervenție accesorie, în sprijinul reclamanților, formulată de numitul Fînu V., ca vecin al parcelei proprietatea lor, calitate în care gardul ridicat de prim-pârâtă, nu-i permite accesul de la terenul livadă la E85.
In fapt, menționează că deține o suprafață de teren în vecinătătatea proprietății reclamanților, teren la care nu are acces de la calea publică, datorită gardului ridicat de prim-pârâtă, cu precizarea că înainte de ridicarea acestui gard, accesul la proprietatea sa se realiza pe drumul din curtea stațiunii, dinspre drumul european E85.
In drept, și-a întemeiat cererea pe disp. art. 49-56 Cod proc.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
In temeiul art. 137 alin.1 Cod proc.civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură sau de fond, care fac de prisos în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
In aceeași ordine de idei, instanța reține că pronunțarea asupra unei excepții de procedură, precum și existența unor condiții procedurale ale acțiunii în justiție, precum și termenele de prescripție sau sancțiunile specifice unor astfel de termene, sunt acceptate și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Curtea a statuat în cauza Stubbings și alții, contra Marii Britanii din data de 22 octombrie 1996, că existența unor astfel de limitări ale dreptului de acces la justiție, este acceptabilă și nu reprezintă o încălcare a art. 6 din Convenție.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Stațiunea de C. – Dezvoltare pentru Pomicultură, instanța o constată întemeiată, urmând a o admite.
Calitatea procesual pasivă presupune identitatea între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic supus judecății, ori pretenția de ridicare a gardului nu poate fi soluționată decât în contradictoriu cu pârâta ., care este proprietara construcției și deținătoarea legitimă de fapt a terenului pe care construcția este amplasată, aceasta fiind justificată și de faptul că temeiul pretenției îl constituie răspunderea civilă delictuală, în condițiile art. 1357 și urm. Cod civil.
Examinând întreg materialul probator administrat în cauză, respectiv: susținerile și apărările părților, formulate prin cererea de chemare în judecată, întâmpinare (filele 32-34 dosar), raportul de expertiză de specialitate, întocmit de expert tehnic judiciar, Nicuțari P.( filele 52-56 dosar), procesul verbal încheiat cu ocazia cercetării locale din data de 21.06.2013( fila 50 dosar), celelalte înscrisuri depuse de părți în justificarea pretențiilor, instanța constată următoarele:
Potrivit art. 616 Cod civil, prin loc înfundat, al cărui proprietar poate reclama o trecere pe terenul vecinului, se înțelege acel loc care nu are o ieșire la calea publică.
Desigur, în aplicarea acestui text, se are în vedere imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică, precum și cazurile în care ieșirea ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculoasă așa cum rezultă din dispozițiile art. 618 Cod civil, potrivit căruia, trecerea se va face prin locul ce ar pricinui o mai puțină pagubă proprietarului fondului dominant, pe al cărui teren urmează a fi deschisă( chiar dacă aceasta, ar fi compărea ca o încălcare a dispozițiilor art. 617 Cod civil).
De altfel, atât doctrina, cât și practica în materie, au stabilit faptul că, la stabilirea drumului de trecere, trebuie avute în vedere interesele ambilor proprietari( fond dominant, fond aservit), cu alegerea acelei căi, ce produce cele mai puține daune fondului aservit, iar nu să aibă în vedere, în exclusivitate, interesul beneficiarului.
Aceste prevederi sunt destinate, însă, să diminueze paguba pro duce, oricum, la știrbirea dreptului proprietarului, chiar și în condițiile în care aceasta ar fi singura variantă disponibilă, dar care, nu poate fi reținută ca atare.
Prin urmare, nevoia obiectivă a celui care reclamă trecerea, trebuie apreciată în raport de toate aceste împrejurări, să fie naturală și străină de fapta titularului locului sau autorului său, pentru că numai astfel se poate garanta utilizarea netulburată a servituții și respectarea sa de bună voie, evitându-se o stare conflictuală ce s-ar permanentiza între părți.
Acest aspect, a reieșit cu ocazia cercetării locale, efectuate de completul de judecată, și care a constatat că proprietatea reclamanților se află între cele două căi de acces, ambele betonate și care fac legătura cu E85, ieșirea spre Gura – Humorului.
În atare situație, cu un minim de amenajament, pe cheltuiala și proprietatea reclamanților, aceștia își pot crea calea de acces dorită.
A împovăra proprietățile pârâtei prin crearea unei servituți în condițiile și în modalitatea celei solicitate de reclamanți, în condițiile în care proprietatea acestora se află între două căi de acces, la o cale publică și care este de natură a satisface nevoile de trecere, circulație, ale acestora, nu poate primi o altă caracterizare, decât cea reieșită din dispozițiile art. 643 Cod civil, respectiv exercitarea acestui drept în mod abuziv din partea titularului( În acest sens, Decizia civilă nr. 24/ 1962, Plenul Tribunalului Suprem).
Față de cele mai sus explicate, instanța, urmează a respinge ca nefondată acțiunea având ca obiect ,,servitute de trecere”, formulată reclamanții B. M. și B. P., în contradictoriu cu pârâții . Fălticeni și Stațiunea de C. – Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, față de primul pârât și împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, față de secund pârâtul.
Potrivit Legii 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, acestea se plătesc anticipat odată cu introducerea cererii de chemare în judecată.
Art. 20 alin.3 din Legea 146/1997, prevede „ neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit, se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii”.
Fiind incidente dispozițiile sus-menționate, instanța va admite excepția netimbrării cererii și va respinge cererea de intervenție accesorie, formulată de intervenientul Fînu V., ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Stațiunea de C. – Dezvoltare pentru Pomicultură, cu sediul în Municipiul Fălticeni, ..10, județul Suceava.
Respinge acțiunea având ca obiect ,, obligația de a face”, formulată de reclamanții B. M. și B. P., ambii cu domiciliul în Municipiul Fălticeni,., scara B, etaj 1, apartament 1, județul Suceava, în contradictoriu cu pârâții ., cu sediul în Municipiul Fălticeni, . A, județul Suceava și Stațiunea de C. – Dezvoltare pentru Pomicultură, cu sediul în Municipiul Fălticeni, ..10, județul Suceava, ca nefondată, față de primul pârât și împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, față de secund pârâtul.
Respinge cererea de intervenție accesorie, formulată de intervenientul Fînu V., cu domiciliul în Municipiul Fălticeni, ., scara C, apartament 1, județul Suceava, ca netimbrată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 06 decembrie 3013.
Președinte, Grefier,
Red. R.M.
Tehnored. G.V. Ex. 6/06.01.2014
| ← Cereri. Sentința nr. 1787/2013. Judecătoria FĂLTICENI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 438/2013. Judecătoria... → |
|---|
