Revendicare imobiliară. Sentința nr. 1586/2013. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1586/2013 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 01-10-2013 în dosarul nr. 1445/227/2012
Dosar nr._ - revendicare imobiliară, daune -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1586
Ședința publică din 01 octombrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: A. I.
Grefier: O. M.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect revendicare imobiliară și daune, formulată de reclamanții T. G. și T. N., în contradictoriu cu pârâtul C. G..
Concluziile dezbaterilor pe fondul cauzei au fost consemnate în încheierea de ședință din 24 septembrie 2013, care face parte integrantă din prezenta, când pentru a se da posibilitate apărătorilor părților să depună la dosar concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea la data de 01 octombrie 2013.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr._ din 26.06.2013, reclamantul T. G. a solicitat,, în contradictoriu cu pârâtul C. G., obligarea pârâtului să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 2000 mp. teren, situată pe raza . „Deal Pocoleni” (parte din .. arabil extravilan), învecinată cu: M. C., M. V., drum și restul proprietății sale; obligarea pârâtului la plata daunelor în cuantum de 500 lei, reprezentând c/valoarea recoltei de pe suprafața în litigiu, pe care a cules-o abuziv în anul 2011; cu cheltuieli de judecată.
In fapt, a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 600 din 21.02.2008, la BNP M. A., a dobândit de la tatăl său, T. P. mai multe suprafețe de teren, printre care și .. la locul „Deal Pocoleni”, asupra căreia a exercitat o posesie netulburată.
In primăvara anului 2011, pârâtul a ocupat abuziv suprafața de 2000 mp. din .. de la locul „Deal Pocoleni” și a semănat porumb.
Reclamantul arată că a semănat iarbă pe întreaga parcelă, iar la sfârșitul verii anului 2011, pârâtul i-a cosit tot fânul, sub pretextul că i-ar aparține.
In toamna anului 2011, pârâtul a însămânțat porumb pe aceeași suprafață de 2000 mp. și a refuzat să-i lase posesia și folosința acestui teren, fiind nevoit să-l acționeze astfel în judecată.
Cu toate că pârâtul invocă că are reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2000 mp. terenul acestuia are alte vecinătăți și nu se suprapune peste . și pe care o stăpânește împreună cu tatăl său, din anul 1991, iar după cumpărare, în exclusivitate.
Precizează reclamantul că, pârâtul nu a avut niciodată teren în amplasamentul terenului său, astfel că ocuparea acestui teren este nejustificată și abuzivă, în îndreptățește la daunele solicitate.
Intrucât pârâtul a ocupat fără drept această suprafață de teren în litigiu, deținând-o fără acte și nelegitim, a promovat prezenta acțiune, solicitând admiterea ei.
In drept și-a întemeiat cererea pe disp. art. 563, 1537 Cod civil, art. 274 Cod proc.civ.
In dovedire, a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, proba cu martori și expertiză de specialitate.
Prin întâmpinare. (f. 16-18 dosar), pârâtul C. G. a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, ca nefondată, întrucât terenul în suprafață de 2000 mp. este a familiei sale, dobândit prin testamentul autentificat nr. 3220 din 30.01.1939, teren ce a fost deținut până la colectivizare și pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin sentința civilă nr. 4578/06.06.1994-definitivă și irevocabilă la data de 16.09.1997.
Menționează că a fost pus în posesie de însuși reclamantul T. G., în calitatea sa de inginer și care la acea dată, făcea parte din comisia de măsurătoare.
După luarea parcelei în posesie, a arat-o și însămânțat-o, iar reclamantul i-a distrus recolta.
Prin sentința civilă nr. 1119/19.05.1999 a Judecătoriei Fălticeni, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului- dosarul 255/2000 a Tribunalului Suceava, s-a consfințit dreptul său de proprietate, cu privire la suprafața de 0,20 ha teren, situat la locul „Deal Pocoleni”.
Pârâtul arată că în toamna anului 2010, a arat terenul, iar în primăvara anului 2011, l-a însămânțat. In luna mai 2011 când a venit să vadă recolta, a constatat că era distrusă în totalitate.
A formulat plângere penală la Poliția Rădășeni împotriva reclamantului T. G., primind răspuns că s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de acesta.
Alăturat a depus la dosar înscrisuri (f. 19-33 ).
Prin răspunsul la întâmpinare (f. 54-56 dosar), reclamantul solicită respingerea susținerilor pârâtului din întâmpinare ca fiind neîntemeiate.
Arată că justifică suprafața revendicată prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 600 din 21.02.2008, la BNP M. A., respectiv titlul de proprietate nr.952/1996, eliberat pe numele tatălui său, T. P., unde suprafața de 6000 mp. situată la locul „Deal Pocoleni” este învecinată cu: M. C., M. V., drum și restul proprietății sale.
Depune la dosar titlurile eliberate vecinilor acestui teren, pentru a demonstra că tatăl său figurează ca vecini la fiecare dintre aceștia, iar pârâtul nu figurează ca vecini nici în titlul 952/1996 și nici în titlurile vecinilor suprafeței în litigiu.
Din această parcelă, pârâtul i-a ocupat suprafața de 2000 mp. pe motiv că ar avea emis titlul de proprietate nr. 907/28.05.1996, între vecinii: M. P., drum, Ș., coastă, însă aceste vecinătăți nu se regăsesc în teren la locul „Deal Pocoleni”. .. înscrisă în titlul pârâtului, se învecinează la vest cu „Coastă”, astfel că amplasamentul parcelei sale, se află în altă linie de ogoare, deoarece de la limita terenului său până la „Coastă”, mai există un rând de ogoare, conform schiței anexate.
Deși mama pârâtului, i-a promis acestuia 11 prăjini prin testament, așa cum susține pârâtul, acesta deține în prezent la locul „Deal Pocoleni” 20 prăjini, între vecinii: Ș. N. I., drum, V. I. U., drum.
Arată reclamantul că pârâtul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru 22 prăjini la locul „Deal Pocoleni”, fiindu-i emis titlu de proprietate; a mai solicitat odată reconstituirea dreptului de proprietate pentru 2000 mp. tot la locul „Deal Pocoleni”, întemeindu-și cererea pe același testament și pe același act de vânzare-cumpărare din anul 1921, pretinzând că este vorba de teren nedeclarat, apoi prin sentința civilă 4578/1994 a Judecătoriei Fălticeni, i-a fost emis titlul de proprietate nr. 907/1997, pentru suprafața de 2000 mp. la „Deal Pocoleni” între vecinătăți care nu se regăsesc în zona în care se află terenul proprietatea sa.
Având în vedere că între terenul său și suprafața ocupată de pârât există suprapunere, consideră că se impune a se aprecia că titlul său este mai caracterizat, având în vedere vecinătățile din titlul tatălui său și al vecinilor acestuia, faptul că vânzătorul său a figurat în registrul agricol din 1959-1962 cu întreaga parcelă de 6300 mp. la locul „Deal Pocoleni”, în timp ce pârâtul profită de o dublă reconstituire, deținând întreaga suprafață cumpărată de bunicul său.
Față de aceste motive, solicită admiterea acțiunii sale, așa cum a fost formulată.
In dovedirea susținerilor sale, înțelege să se folosească de proba cu înscrisurile de la filele 57-66 dosar.
Pârâtul C. G. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, pentru următoarele(f.129 dosar):
In fapt, arată că pentru terenul ce face obiectul litigiului, i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Legii 18/1991, conform titlului de proprietate nr. 907/1996.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1866/11.07.2011, a înstrăinat dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2000 mp. situat la locul „Deal Pocoleni”, numitei Căeriu E..
Calitatea procesuală pasivă are acea persoană care poate fi obligată în raportul dedus judecății.
Consideră că, deoarece în prezent nu este titularul dreptului de proprietate asupra imobilului revendicat și nici posesorul acestui teren, solicită admiterea excepției invocate și respingerea cererii, ca fiind formulată împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală.
Reclamantul a anexat la rândul lui, arbore genealogic și lista punerii în posesie a persoanelor îndreptățite de la locul „Deal Pocoleni” (f. 133-135).
Prin încheierea de ședință din 26.11.2012 (f.138 dosar), instanța a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive și a dispus ca excepția să fie unită cu fondul.
Reclamantul prin apărător, a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a numiților Căeriu E. și Căeriu D., date fiind mențiunile din contractul de vânzare-cumpărare nr. 1866/11.07.2011.
Pârâtul prin apărător, a invocat tardivitatea acestei cereri de introducere în cauză, a pârâților.
Prin încheierea de ședință din data de 26.11.2012, instanța a respins cererea de introducere în cauză a numiților Căeriu E. și Căeriu D., în calitate de pârâți, ca tardiv formulată, date fiind disp. art. 135 Cod proc.civ. rap. la art. 132 Cod proc.civ.
La data de 28.01.2013, reclamantul prin apărător, a arătat că a promovat acțiunea în revendicare și daune, atât în nume propriu, cât și în calitate de mandatar al soției sale, T. N. pentru care solicită să fie introdusă în cauză, în calitate de reclamantă.
Dată fiind declarația autentifică sub nr. 1067/22 iulie 2013 la BNP Asociați A. (f. 189), instanța a dispus prin încheierea de ședință din data de 18 martie 2013 introducerea în cauză, în calitate de reclamantă, a numitei T. N..
La termenul de astăzi, reclamantul arată că în prezent deține suprafața de 5224 mp. la locul litigiului, dobândită conform contractului de vânzare-cumpărare de la vânzătorul tulbure P. și că pârâtul i-a lăsat libera posesie a terenului revendicat.
Pârâtul i-a ocupat terenul în anul 2011 și 2012, pentru care solicită obligarea la plata daunelor și a cheltuielilor de judecată (f. 249 dosar).
Examinând în principal excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. G., instanța o constată neîntemeiată.
Calitatea procesual pasivă într-un proces în revendicare, presupune o identitate între pârâtul chemat în judecată și persoana față de care reclamantul, dorește să își stabilească existența unui drept reale.
Pârâtul a invocat lipsa calității procesual pasive, întrucât nu mai deține terenul revendicat, acesta fiind înstrăinat numitei Căeriu E., prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1866/11.07.2011 și, prin urmare, calitatea procesual pasivă o are acea persoană care poate fi obligată în raportul dedus judecății.
In cazul de față, instanța constată că pârâtul a fost cel care a ocupat suprafața de 2000 mp. de la locul „Deal Pocoleni”, fapt recunoscut de acesta prin întâmpinarea de la fila 16 dosar, unde acesta arată că, pretinzând că este proprietarul terenului, în toamna anului 2010
l-a arat, iar în primăvara anului 2011, l-a însămânțat.
Mai mult, martorii audiați, G. P. (f.149 dosar) și M. V. (f.150 dosar) relevă faptul că pârâtul C. G. a stăpânit terenul în anul 2011, teren situat la locul „Deal Pocoleni” și că între părți au existat certuri legate de proprietatea terenului.
Prin urmare, față de cele reținute, instanța constată că pârâtul C. G. are calitatea procesual pasivă, drept pentru care va respinge excepția invocată de acesta, cu privire la lipsa calității procesual pasive.
Examinând fondul cauzei, din înscrisurile anexate la dosar, susținerile părților, depozițiile martorilor audiați, raportul de expertiză și suplimentul la raportul de expertiză întocmită de expert U. O.-A., instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 600 din 21 februarie 2008 la BNP M. A. (f.9 dosar), reclamanții au dobândit de la vânzătorul T. P., mai multe suprafețe de teren printre care și suprafața de 6300 mp. situată în extravilanul ., la locul „Deal Pocoleni” între vecinii: M. V., T. G., drum și M. C..
Această suprafață de teren a fost reconstituită în favoarea vânzătorului, prin titlul de proprietate nr. 952/02.09.1996.
Conform evidențelor de rol agricol din anii 1959-1962, poziția II.B.3. T. P. (tatăl reclamantului și vânzătorul din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 600 din 21 februarie 2008), a fost înscris cu 5400 mp. teren arabil la locul litigiului, numit „Deal Pocoleni”.
Suprafața măsurată la locul litigiului este de 5224 mp. și este redată în planul de situație pe conturul dus cu linii întrerupte 3-2-1-5-13-14-15-16-10-8 în anexa 1 din planul de situație sau încadrată cu linie continuă verde, pe planul de situație de la anexa 2.
La rândul său, pârâtul C. G. are înscrisă în titlul de proprietate nr. 907/28.05.1996 poz. A.1. extravilan arabil, situată la locul „Deal Pocoleni”, suprafața de 2000 mp. suprafață care a fost înscrisă în cartea funciară, conform încheierii 6624/24.05.2011 a OCPI Suceava- proprietari tabulari fiind Căeriu E. și Căeriu D. în devălmășie, care au dobândit terenul conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1866/11.07.2011 la BNP M. A. și Ș. A..
Titlul de proprietate nr. 907/1996 a fost emis pe numele pârâtului, în baza sentinței civile nr. 4578/06.06.1994 a Judecătoriei Suceava, definitivă la 16.09.1997.
Raportul de expertiză întocmit în cauză, relevă existența unei suprapuneri între suprafața de 5224 mp. deținută de reclamantul T. G. la data efectuării măsurătorilor și suprafața de 2000 mp. teren arabil-proprietatea numiților Căeriu E. și Căeriu D.-identică că . imobil_ a loc. cad. Rădășeni, dobândită de la pârâtul C. G., prin contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1866/11.07.2011- suprapunerea de 2000 mp. este prezentat hașurat încadrată cu linie continuă roșie, pe planul de situație de la anexa 2 (f.117 dosar).
Se constată că ambelor părți, atât autorului reclamantului cât și al pârâtului, au asupra aceluiași teren titluri emise în condițiile Legii 18/1991, fapt pentru care se propune analiza comarată a conținutului celor două titluri de proprietate, urmând să câștige în revendicare, partea care are un drept preferabil, determinat pe baza criteriilor de reconstituire a dreptului de proprietate, prev. de Legea 18/1991.
In cadrul acțiunii în revendicare de față, atât reclamantul, cât și pârâtul au depus la dosarul cauzei titluri de proprietate eliberate în condițiile Legii 18/1991, fapt ce conduce la compararea titlurilor, pentru a se stabili care este cel mai bine caracterizat și a face aplicarea disp. art. 563 din N.Cod civil.
Instanța apreciază că titlul prezentat de reclamant este cel mai bine caracterizat.
Astfel, prin titlul de proprietate nr. 952/02.09.1996 se reconstituie în favoarea numitului T. P.-tatăl reclamantului și vânzătorul din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 600 din 21 februarie 2008 la BNP M. A., dreptul de proprietate pentru suprafața de 6300 mp. teren extravilan, arabil – poz.A1.3, la locul „Deal Pocoleni”.
Conform verificărilor efectuate de expert și a înscrisurilor atașate la dosar, suprafața de 6300 mp. a fost validată, conform anexei 2A.poz.113, vecinii suprafeței fiind: M. V. la nord, T. G. la est, drum la sud și M. C-tin la vest, vecinătăți care corespund realității din teren.
In registrul agricol din anii 1959-1962, poz. II.B.3, T. P. a fost înscris cu suprafața de 5400 mp. teren arabil, situat la locul „Deal Pocoleni”.
Suprafața identificată și măsurată este de 5224 mp. arabil.
Suprafața de 2000 mp. înscrisă în titlul de proprietate nr. 907/28.05.1996, are ca vecini: Nord- M. P., Est-drum, Sud-Ș., Vest-coastă.
In teren au fost găsite alte vecinătăți și anume: Nord-M. V., Ets-T. G.- Sud-drum și Vest- M. C..
La baza emiterii titlului de proprietate 907/1996 pe numele pârâtului C. I.G., a stat sentința civilă nr. 4578/06.06.1994 a Judecătoriei Suceava, definitivă la 16.09.1997, prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,20 ha teren situat la locul „Deal Pocoleni” pe raza ..
In considerentele sentinței civile sus-menționate, sentință ce nu este opozabilă nici reclamantului și nici autorului T. P., s-a reținut că potrivit depozițiilor de martori, petentul deține la locul numit „Deal Pocoleni” suprafața de 0,20 ha teren și 0,36 ha la locul „In deal”, suprafețe ce nu au fost trecute în registrul agricol al comunei.
Ulterior, pârâtul a formulat în contradictoriu cu Comisia comunală Rădășeni, cerere de obligare a acesteia din urmă, la punerea în posesie cu privire la suprafața de 0,20 ha teren situat în tarlaua „Deal Pocoleni”, pe raza . civile 4578/1994 a Judecătoriei Suceava, cererea a fost admisă conform sentinței civile nr. 1119/19 mai 1999 a Judecătoriei Fălticeni, definitivă prin Decizia nr. 285/11.01.2000 a Tribunalului Suceava.
Astfel, a fost emis proces verbal de punere în posesie (f. 245 dosar), pentru suprafața de 2000 mp. cu vecinii: M. P., drum, Ș., coastă, aceste vecinătăți necorespunzând în teren cu suprafața pe care acesta a plantat porumb în anul 2011 și pe care se regăsesc urmele culturii la data efectuării expertizei- a se vedea mențiunile din raportul de expertiză.
Cum, terenul evidențiat în titlul pârâtului nu a figurat în rolul agricol, în sentințele civile sus-menționate nu se face referire la vecinătățile suprafeței de 2000 mp., sentințe care de altfel nu sunt opozabile reclamantului sau autorului T. P. și cum autorul reclamantului a deținut teren, ce a fost înscris în rolul agricol, a intrat și în posesia acestuia deținându-l începând cu apariția Legii 18/1991, pe amplasamentul ce corespunde cu vecinătățile reale din teren, instanța consideră că titlul reclamantului este cel mai bine caracterizat, conform legii.
Având în vedere că pe parcursul procesului reclamantul a intrat în posesia terenului în suprafață de 5224 mp.( practic această suprafață identificată în teren, fiind cea la care este îndreptăți autorul reclamantului, întrucât a figurat în Registrul agricol cu 5400 mp. și nu cu 6300 mp. cât a fost evidențiat în titlul de proprietate ), instanța va respinge capătul de cerere, ca fiind rămas fără obiect.
In privința daunelor, instanța constată din probele administrate în cauză, că pârâtul a ocupat în primăvara anului 2011 suprafața de 2000 mp. din . locul „Deal Pocoleni, a semănat porumb.
Reclamantul a semănat la rândul său peste această cultură, iarbă, care la sfârșitul verii a fost adunată de reclamant, pârâtul fiind cel care a căra cu căruța fânul.
In toamna anului 2011, reclamantul a arat din nou . „Deal Pocoleni”, iar în anul 2012- reclamantul l-a găsit pe pârât însămânțându-l cu porumb, astfel că pârâtul refuzând să-i lase liber terenul, reclamantul l-a acționat în judecată.
Această situație de fapt, este dovedită de depozițiile martorilor audiați M. V. și A. I., coroborate cu susținerile pârâtului din înscrisul „întâmpinare” semnat de acesta și cu mențiunile din raportul de expertiză.
Cuantumul acestor daune, de 500 lei reprezentând c/valoarea recoltei de pe suprafața de 2000 mp. pe care a cules-o abuziv în anul 2011, este dovedit de depoziția martorului M. V. (f.150 dosar), care afirmă că dacă ar fi fost lucernă, s-ar obține 5 coase, 2 tone de fân la 20 ari, care cu 2 lei/kg ar obține o valoare de circa 400 lei, iar dacă terenul care are categoria de arabil, ar fi fost cultivat cu porumb, s-ar fi obținut o valoare mult mai mare.
In acest sens, instanța constată că pretențiile reclamantului au fost dovedite, în cauză fiind antrenată răspunderea civilă delictuală, reglementată de disp. art. 998 și 999 din vechiul Cod civil, incidente în cauză conf. art. 6 pct. 2 din Legea 287/2009.
D. urmare, instanța va admite capătul de cerere având ca obiect daune și va obliga pe pârât să plătească reclamantului suma solicitată prin cererea de chemare în judecată.
In conf. cu prev. art. 274 Cod proc.civ. instanța va obliga pe pârât la plata către reclamant a sumei de 1699 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru onorariu avocat, onorariu expert.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. I.G.. Admite în parte acțiunea având ca obiect revendicare imobiliară și daune, formulată de reclamanții T. G. și T. N., ambii domiciliați în ., în contradictoriu cu pârâtul C. G., cu același domiciliu.
Respinge capătul de cerere având ca obiect „revendicare” ca fiind rămas fără obiect. Obligă pe pârât, să plătească reclamantului suma de 500 lei daune și 1699 lei cheltuieli de judecată .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 1 octombrie 2013.
Președinte, Grefier,
Red. A.I. Tehnored. G.V. Ex. 4/ 01.11.2013
| ← Cereri. Sentința nr. 1014/2013. Judecătoria FĂLTICENI | Cereri. Sentința nr. 1556/2013. Judecătoria FĂLTICENI → |
|---|
