Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 462/2013. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 462/2013 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 25-02-2013 în dosarul nr. 3070/227/2012
DOSAR NR._
- stabilire program vizitare minor –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 462
Ședința publică din 25 februarie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: G. S.
Grefier: M. I.
Ministerul Public fiind reprezentat de procuror O. N. F. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile având ca obiect stabilire program vizitare minor, formulată de reclamantul A. I., în contradictoriu cu pârâta L. M..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul, asistat de avocat Z. G. și pârâta, asistată de avocat I. S., substituind pe avocat G. G..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
În conformitate cu prevederile art. 246 cod civil s-a procedat la ascultarea minorului A. I.-A., în ședința camerei de consiliu, susținerile acestuia fiind consemnate în proces-verbal, atașat la dosar (f. 44 dosar).
Instanța constată depuse la dosar referatul de anchetă socială efectuat la domiciliile părților, precum și completarea referatului psihosocial întocmit de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava (f. 37, 39, 40 dosar).
La cererea reclamantului, instanța solicită pârâtei să precizeze care este domiciliul său actual.
Pârâta susține că locuiește la domiciliul părinților săi L. P. și S., din .> Părțile arată că nu au de formulat cereri de probe.
Procurorul arată că nu are de formulat cereri noi.
Instanța, constatând probatoriul epuizat și procesul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri pe fond.
Avocat Z. G. pentru reclamant solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în sensul de a se încuviința ca partea pe care o asistă să aibă legături personale cu minorul I.-A., după următorul program: în a doua și a patra săptămână din lună, începând cu sâmbăta de la ora 12,00 până duminică la ora 18,00, la domiciliul reclamantului, câte o săptămână în vacanțele de iarnă și primăvară și câte o lună în vacanța de vară, fără cheltuieli de judecată.
Avocat I. S., substituind pe avocat G. G. pentru pârâtă solicită admiterea în parte a acțiunii reclamantului, în sensul ca reclamantul să viziteze minorul la domiciliul său, oricând, după orele de școală ale acestuia, reținându-se și voința minorului așa cum a fost consemnată în procesul-verbal atașat la dosar, fără cheltuieli de judecată.
Procurorul pune concluzii de admitere a acțiunii reclamantului, avându-se în vedere concluziile referatului psihosocial întocmit de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, precum și declarația minorului.
După deliberare,
JUDECĂTORIA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr._ la data de 01.10.2012, reclamantul A. I., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta L. M., să se încuviințeze să aibă legături personale cu minorul A. I.-A., născut la data de 24.02.2003, stabilindu-se un program de vizitare după cum urmează: în a doua și a patra săptămână din lună, începând cu sâmbăta de la ora 12,00, până duminica la ora 18,00, la domiciliul său, câte o săptămână în vacanțele de iarnă și primăvară și câte o lună în vacanța de vară.
În fapt, reclamantul arată că, prin sentința civilă nr. 2633/02.12.2011 a Judecătoriei Fălticeni, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 61/20.03.2012 a Tribunalului Suceava, a fost declarată desfăcută căsătoria încheiată cu pârâta.
Autoritatea părintească asupra minorului I.-A., născut la data de 24.02.2003 a revenit în exclusivitate mamei, iar locuința minorului a fost stabilită tot la aceasta.
În cadrul procesului de divorț nu a solicitat stabilirea unui program de vizitare a minorului, sens în care a înțeles să formuleze prezenta cerere.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 401 Cod civil.
În dovedire, a depus la dosar hotărârea de divorț (f. 5, 6 dosar).
Legal citată, pârâta s-a prezentat în instanță și a arătat că nu este de acord cu acțiunea reclamantului.
În principiu, este de acord ca reclamantul să viziteze minorul, însă se opune ca legăturile cu acesta să se desfășoare la domiciliul reclamantului, în raport de împrejurarea existenței unor motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului care, de la data despărțirii, 20.03.2012, minorul nu a avut relații apropiate cu tatăl său.
A mai menționat pârâta că, reclamantul este o persoană cu afecțiuni psihice fiind internat în unitatea spitalicească de profil de la Socola Iași, sens în care apreciază că mediul în care acesta dorește să dezvolte relații apropiate cu minorul nu este unul prielnic, motiv pentru care a solicitat ca programul de vizitare să se realizeze la domiciliul și în prezența sa.
A mai precizat pârâta că reclamantul este o fire violentă, manifestându-se agresiv și în prezența minorului, acesta fiind și motivul pentru care s-au despărțit, iar după pronunțarea divorțului pârâtul nu s-a arătat interesat să viziteze pe minor.
Instanța a dispus efectuarea unei anchete psihosociale la domiciliul părților, precum și efectuarea referatului psiho-social al minorului I.-A., acestea fiind depuse la filele 17, 18, 37, 39, 40 dosar.
Analizând ansamblul materialului probator, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2633/02.12.2011 a Judecătoriei Fălticeni, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 61/20.03.2012 a Tribunalului Suceava, a fost declarată desfăcută căsătoria încheiată între părți, iar minorul A. I.-A., născut la data de 24.02.2003, a fost încredințai spre creștere și educare mamei - pârâta L. M..
Potrivit dispozițiilor art. 401 raportat la art. 400 Cod civil, părintele la domiciliul căruia nu a fost stabilită locuința copilul păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea lui profesională.
Dreptul părintelui de a menține legături personale cu copilul nu constituie o simplă facultate ci și o obligație legală, el fiind îndatorat să contribuie în continuare, la ocrotirea copilului iar pârâta nu poate împiedica relațiile personale ale minorului cu tatăl reclamant, decât în cazurile când există motive temeinice de natură a afecta dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului, fără ca în speță, să fie probată existența acestor motive.
Coroborând susținerile părților, cu concluziile referatului de evaluare psihosocială a minorului A. I.-A., a rezultat faptul că, datorită conflictului dintre părți generat de încetarea relațiilor matrimoniale, nu au existat legăturile personale ale reclamantului cu minorul în condiții de normalitate, aspecte confirmate chiar de către pârâtă.
Deși pârâta a invocat aspecte negative ale comportamentului reclamantului care au avut drept consecință deteriorarea relațiilor personale dintre părți, aceste împrejurări ar trebui să nu aibă repercusiuni în planul legăturilor personale ale reclamantului cu minorul prin prisma faptului că, fiecare părinte are dreptul să dezvolte relații afective reciproce față de copilul său, toate acestea fiind în interesul superior al minorului, având în vedere și faptul că domiciliul reclamantului nu reprezintă un mediu familial complet străin minorului în condițiile în care până la despărțirea în fapt a părților, minorul a locuit acolo fără să îi fie afectată dezvoltarea.
De altfel probele administrate în cauză nu au dovedit faptul că reclamantul a fost un părinte iresponsabil în perioada conviețuirii părților, că ar fi avut o conduită nepotrivită în relațiile cu minorul sau că ar fi exercitat acte de violență asupra acestuia și nu conduc la ideea că dreptul și capacitatea reclamantului de a păstra legături personale cu minorul trebuie limitată în sensul asigurării unei modalități efective de întreținere a legăturilor personale numai la domiciliul pârâtei sub supravegherea și în prezența sa, în condițiile în care și referatul de anchetă socială relevă faptul că imobilul în care locuiește reclamantul oferă spațiu și condiții corespunzătoare pentru a lua minorul la domiciliul său (f. 37 dosar).
Desfășurarea legăturilor personale cu minorul, la domiciliul reclamantului, este de natură să asigure o apropiere firească între tată și minor într-un mediu care exclude tensiunile dintre părinți de natură a afecta în mod evident pe acesta care este la o vârstă destul de fragedă.
La stabilirea programului de vizitare, instanța a avut în vedere principiul respectării și promovării cu prioritate a interesului superior al copilului care prevalează în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești, așa cum rezultă din prevederile art. 2 alin. 3 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, dar și din susținerile minorului, reținute în procesul-verbal întocmit în baza art. 264 Cod civil, raportat la art. 24 din Legea nr. 272/2004.
Respectarea și garantarea tuturor drepturilor copilului se mai realizează conform principiilor: responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești; asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil; respectarea demnității copilului, potrivit art. 6 din același act normativ.
Instanța a apreciat că, indiferent de relațiile dintre părinți, dezvoltarea unui copil de 9 ani este mai armonioasă dacă se află în prezența ambilor părinți resimțind mai puțin consecințele nefaste ale separării în drept și în fapt a părinților săi.
În orice caz, reclamantul are în continuare, pe lângă dreptul de a avea legături personale diversificate cu minorul în sensul art. 15 din Legea nr. 272/2004 și dreptul de a veghea la modul cum celalalt părinte se ocupă de creșterea și educarea copilului, potrivit art. 401 Codul civil, iar aceste drepturi sunt în concordanță deplină și cu prevederile art. 8 din CEDO privind dreptul la respectarea vieții de familie care implică și relațiile între copil și părinte și, totodată s-ar încalcă și dreptul copilului prevăzut de art. 14 din Legea nr. 272/2004, de a păstra legăturile personale cu ambii părinți foști soți, care ar trebui să dea dovadă de maturitate și înțelepciune depășindu-și frustrările și orgoliile și să coopereze în procesul de creștere și educare a minorului, care are nevoie nu doar de aport material ci și de sprijin moral deoarece, viața de zi cu zi a relevat că minorii au nevoie și de afecțiunea, sprijinul și îndrumarea tatălui, în același timp, copilul având dreptul de a-si cunoaște rudele, de a întreține relații personale cu acestea.
Pentru considerentele expuse, instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 403 Cod civil, a admis în parte acțiunea formulată de reclamant și a încuviințat dreptul acestuia de a avea legături personale cu minorul la domiciliul său, cu respectarea principiului îndreptățirii egale a ambilor părinți de a se ocupa de dezvoltarea fizică, morală și intelectuală a copilului și având în vedere și principiul respectării și promovării interesului superior al minorului.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea civilă având ca obiect stabilire program vizitare minor, formulată de reclamantul A. I., domiciliat în ., în contradictoriu cu pârâta L. M., domiciliată în . L. P. și S., jud. Suceava, în parte.
Încuviințează ca reclamantul să aibă legături personale cu minorul A. I.-A., născut la data de 24.02.2003, după următorul program, la domiciliul reclamantului:
- în a doua sâmbătă din lună, de la ora 12,00 până la ora 18,00;
- în a patra duminică din lună, de la ora 12,00 până la ora 18,00.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2013.
Președinte,Grefier,
Red. G.S.
Tehn.Ic.M./4 ex./21.03.2013
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 2250/2013. Judecătoria FĂLTICENI | Pensie întreţinere. Sentința nr. 1106/2013. Judecătoria FĂLTICENI → |
|---|
