Uzucapiune. Sentința nr. 1221/2013. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1221/2013 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 27-06-2013 în dosarul nr. 164/227/2011
Dosar nr._ - partaj succes.: const.dr.prop. –
ROMANIA
JUDECATORIA FALTICENI
Sentinta civilă nr. 1221
Ședința publică din data de 27 iunie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: B. V.
Grefier: P. D.
Pe rol se află judecarea cauzei civile având ca obiect constatare drept de proprietate prin uzucapiune și ieșire din indiviziune formulată de reclamanta I. M., în contradictoriu cu pârâtele B. C.-L., D. A. și ..
Concluziile dezbaterilor în fond ale cauzei au fost consemnate în încheierea de sedintă din 20 iunie 2013 care face parte integrantă din prezenta si când la cererea apărătoarelor părtilor pentru a depune concluzii scrise pronuntarea a fost amânată pentru astăzi 27 iunie 2013.
După deliberare,
I N S T A N T A
Asupra cauzei de fată constată:
Prin cererea adresată acestei instante si înregistrată sub nr._ /19.01.2011 reclamanta I. M. a chemat în judecată si personal la interogatoriu pe pârâtii B. C. L., D. A. si . pentru constatarea dreptului de proprietate si ieșire din indiviziune solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dreptul său de proprietate si al prim-paratelor, in indiviziune, dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani a suprafetei de 1600 mp teren arabil, situată in intravilanul satului Herla, ., la locul numit „G." să se dispună iesirea din indiviziune a bunurilor ce au apartinut defunctului I. G., decedat la data de 17.04.1981, cu ultimul domiciliu in ., cu cheltuieli de judecată.
În fapt, la data de 17.04.1981 a decedat defunctul I. G., cu ultimul domiciliu in ..
Potrivit Certificatului de mostenitor nr. 1358/981 din 22.10.1981, emis de fostul notariat de Stat Judetean Suceava, mostenitori acceptanti ai defunctului au rămas:
1)I. M., in calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota parte de 2/8;
2)I. (căsătorită B.) C.-L., in calitate de descendent de gradul I, cu o cota parte de 3/8;
3) Isăila (căsătorită D.) A., in calitate de descendent de gradul I, cu o cota parte de 3/8.
Tot potrivit certificatului de mostenitor, masa succesorala rămasă la decesul defunctului se compune din următoarele bunuri:
1)suprafata de 7160 mp teren fânete, situată in tarina comunei S., judetul Suceava, intre vecinii: Bardan G., S. si linia ogoarelor;
2)suprafata de 3580 mp teren fânete, situată in tarina comunei S., judetul Suceava, intre vecinii: pârâul Suha M., I. G. si M. D.;
3)cota parte indiviză de 1/2 din una casa de locuit si anexe, situate in vatra satului Herla, ., intre vecinii: D. I., Besleagă C., pârâu si ulita comunala.
Aceste din urmă bunuri au fost dobândite in timpul căsătoriei dintre defunct si ea reclamanta conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 73/08.01.1976 al fostului Notariat de Stat Judetean Suceava.
În prezent, anexele gospodăresti, care erau constituite dintr-o șură cu grajd nu mai există, pentru că aceasta s-a demolat din cauza vechimii si a uzurii, ea edificand o nouă sură după decesul defunctului. Asadar, din masa succesorala a defunctului face parte doar cota parte indiviza de 1/2 din casă, in privinta căreia a adus nenumărate imbunătătiri si lucrări de renovare.
Cât priveste suprafata de teren din intravilan aferentă casei de locuit, la momentul dobândirii prin cumpărare a casei de locuit, având in vedere prevederile art. 58 si 59 din 1974, instrăinarile de terenuri erau interzise, astfel incat nu i-a putut fi instrăinat dreptul de proprietate prin contract.
Cu toate acestea a luat in stăpânire, impreună cu defunctul I. G., si suprafata de 1600 mp teren aferentă casei, asupra căreia a exercitat o posesie continuă, utilă, sub nume de proprietar, in mod public, neechivoc, de mai bine de 30 de ani, iar terenul nu a făcut obiectul nici unui litigiu, nefiind revendicat de nimeni si nici apartinând domeniului public sau privat al comunei.
De asemenea, terenul acesta este evidentiat in Registrul Agricol al comunei S., achitând an de an impozitele si taxele aferente acestuia. Terenul nu a făcut obiectul Legii nr. 18/1991, astfel incât nu dispune de o actiune in realizarea dreptului de proprietate.
Asadar, solicită să se constate că din masa succesorală a defunctului face parte si cota parte indiviza de 1/2 din suprafata de 1600 mp teren, restul cotei de 1/2 fiind proprietatea sa.
Ca si modalitate de partaj, solicit ca in lotul său să cadă cota de 1/2 din casa de locuit, impreună cu cota parte indiviză de 1/2 din suprafata de 1600 mp teren din intravilanul satului Herla, ..
În lotul pârâtelor solicită să cadă suprafetele de 7160 mp teren fânete si de 3580 mp teren fânete.
Aceasta este de altfel, posesia actuală exercitată de părti, pârâtele detin fiecare locuinte, iar terenurile pe care le posedă le au inscrise si in registrul agricol.
Solicit admiterea actiunii asa cum a fost formulată.
În drept, reclamanta și-a întemeiat actiunea pe dispozitiile art. 728 Cod Civil, art. 1837 si urm. Cod civil, ale art. 657-667 si 274 Cod Procedura Civila.
In dovedire a anexat în copie înscrisuri respectiv: certificat de moștenitor nr.1358/1981, contract de vânzare-cumpărare autrentificat sub nr. 73/8.01.1976 de fostul Notariat de stat Suceava, adeverintă eliberată de Primăria . si a solicitat proba cu martori și expertiză.
Legal citate pârâtele prin apărătoarea lor au depus la dosar întâmpinare (f.21-24) prin care arată că de principiu, sunt de acord cu cererea de constatare a dobâdirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani, fiind incidente și prevederile art. 1860 C.civ., privind jonctiunea posesiilor, cu privire la terenul de 1.600 mp „G." intravilan Herla, S., arabil și curti-constructii și cu cererea de ieșire din indiviziune, numai ca au obiectii legate de natura juridică a terenului, bun propriu al defunctului I. G. și nu bun comun al def. I. G. si al reclamantei I. M., cu privire la natura juridica a constructiilor și a anexelor, de asemenea bun propriu al def. I. G..
1). Prima chestiune care se pune in discutie in spetă este legată de provenienta terenului de 1.600 mp „Grădina" intravilan Herla, S., pentru că in raport de incidența prevederilor legale privind prescriptia achizitivă de lungă durată și jonctiunea posesiilor să se poată stabili in patrimoniul cui s-a dobândit acest teren.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 73/08.01.1976 de fostul Notariat de Stat judetean Suceava, L. T. și L. P. au vândut către tatăl lor,
02.
I. Gr. G., necăsătorit la data incheierii conventiei, imobilul constând in una casă de locuit nr. 357 si anexele gospodarești situate in perimetrul construibil al satului Herla, ., imobil invecinat cu D. I. la sud, B. C. la nord, pârâul lui E. la vest si ulita comunala la est.
În fapt, aceste vecinătăti corespund terenului aferent constructiilor, care a fost detinut de tatal lor in configuratia actuală de la data incheierii conventiei și până la decesul acestuia, iar după 17.04.1981 a fost detinut de ele părtile, continuând, astfel, posesia sub nume de proprietar incepută de autorul comun.
Art. 1860 C.civ. prevede că orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescriptia, să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său.
Procesul-verbal incheiat la data de 13.04.1977, ulterior căsătoriei lui Isălă G. cu I. M. (15.01.1977), nu este un inscris originar, care să aibă semnificatia juridică a unui antecontract de vânzare-cumpărare privind terenul in litigiu, ci este un inscris recognitiv, in intelesul art. 1189 C.civ., care confirmă intelegerea anterioară cu privire la teren din 08.01.1976 când în fapt tatăl lor a intrat în posesia suprafetei de 1.600 mp sau cel putin, a unui inceput de dovadă scrisă, in intelesul art. 1197 C.civ., cu privire la posesia exercitată de la aceeasi data.
În cuprinsul procesului-verbal se arată că L. P. a convenit prin impăcare cu I. G. să lase intreaga suprafată de teren de 9 prăjini care a fost proprietatea sa, invecinat conform actului de vânzare-cumpărare a locuintei și anexelor incheiat la Notariatul de Stat Suceava.
Astfel, la 08.01.1976, tatăl lor a inceput să exercite o posesie utilă asupra intregii suprafete de 1.600 mp. După incheierea contractului autentic privind constructiile au existat niște discutii cu fostii proprietari, privitor la o suprafată de circa 1 prăjină situată in spatele curtii, care a fost rezolvată definitiv potrivit procesului-verbal mentionat.
Posesia incepută de tatăl lor a fost continuată ulterior decesului acestuia de sotia supravietuitoare, reclamanta din cauza si ele, in calitate de fiice, termenul de prescriptie implinindu-se la data de 08.01.2006.
Principalul efect al uzucapiunii este acela că posesorul devine titular al dreptului de proprietate. Hotărârile date in materie de uzucapiune sunt declarative, in sensul că efectele sale retroactiveaza până la ziua in care a inceput posesia. Cat timp posesor initial a fost tatal lor, iar posesia a inceput să fie exercitată inainte de căsătoria cu reclamanta, reclamanta si ele pârâtele continuând posesia in temeiul jonctiunii reglementate de art. 1860 C.civ., rezultă că terenul de 1.600 mp este bun propriu al defunctului, potrivit art. 31 lit. a C.fam.
2). A doua chestiune care se pune in discutie este dacă se poate solicita ieșirea din indiviziune in mod direct, fără o prealabilă actiune de partaj succesoral, in contextul in care reclamanta, in motivarea actiunii, arată care este componenta masei succesorale, in opinia sa.
Punctul lor de vedere este că trebuie formulată și cerere de partaj succesoral, mai ales că există discutii privind componenta masei de impartit.
Legat de acest aspect, in masa succesorală se includ, pe lângă suprafetele de 7.160 mp teren fânete, situat in tarina comunei S. și de 3.580 mp teren fânete, situat in tarina comunei S., cota de 1/1 din suprafata de 1.600 mp teren intravilan (bun propriu al defunctului, cu precizarile de mai sus) și casa de locuit cu anexele gospodarești, dobândite inainte de căsătorie de tatăl lor.
Legat de constructii, mentiunile din certificatul de moștenitor 1358/981 din 22.10.1981 sunt lipsite de relevanță, deoarece certificatul de moștenitor face doar dovada calitatii de mostenitor și a cotei cuvenite fiecărui moștenitor, nu și a componentei masei de partajat.
Precizeată pârâtele că la casa de locuit nu s-au efectuat imbunătătiri substantiale ulterior decesului defunctului, doar s-a construit un cerdac și s-a pus azbest, banii folositi la realizarea acestor investitii fiind exclusiv veniturile incasate de reclamantă in numele si pe seama lor in perioada minoritătii cu titlu de alocatie. Reclamanta n-a avut nici un fel de alte venituri.
Legat de șura cu grajd, nu este real că a fost demolată, doar s-a pus azbest pe vechea sură și s-au inlocuit câteva scânduri ale peretilor, banii folositi având aceeasi provenientă, respectiv alocatia incasată de reclamanta pentru ele.
La masa succesorală concura reclamanta, cu o cota de 2/8, iar ele pârâtele cu o cota de 3/8 fiecare.
Ca modalitate de partaj, solicită a se impărti in natură toate imobilele succesorale, inclusiv constructiile, potrivit cotei-parti ereditare care revin fiecărei părti.Pentru cele expuse, solicită admiterea in parte a actiunii.
Au anexat în copie înscrisuri respectiv: Încheiere privind verificările efectuate în evidentele succesorale ale camerei notarilor publici, certificat de moștenitor nr.1358/1981.
Reclamanta a răspuns la întâmpinarea formulată de pârâte (potrivit înscrisului de la f.31-32) precizând că în masa succesorală a defunctului I. G. intră doar cota de ½
din suprafata de 1600 mp teren de la locul numit „grădină” din intravilanul satului Herla . de ½ apartinându-i ca si cotă proprie din bunul comun.
Prin înțelegerea ce a avut loc la data de 13.04.1977 când ea si defunctul erau deja căsătoriti a fost aceea de a intra si în stăpânirea terenului conform înscrisului sub semnătură privată.Cum înscrisul datează din timpul căsătoriei iar ei au exercitat împreună posesia în calitate de soți urmează a constata dreptul de proprietate cu privire la suprafata de 1600 mp pe calea uzucapiunii de lungă durată ca bun comun.Așadar din masa succesorală a defunctului face parte doar cota de ½ din acest teren.
Dintotdeauna au exercitat posesia terenului cu ambele elemente componente, animus și corpus iar cu acesta s-a înscris în RA al comunei S., a achitat an de an taxele si impozitele aferente.
Cu privire la casa de locuit cele arătate de pârâte sunt nefondate întrucât gospodăria cumpărată în anul 1976 era una bătrânească iar în special anexele gospodăresti erau în stare de degradare avansată.
Casa era acoperită cu draniță care putrezise motiv pentru care în anul 1986 a schimbat acoperisul punând pe casă azbociment.
În interiorul casei a mărit camerele a făcut sobă de teracotă a văruit a întretinut casa.Cerdacul de la casă l-a construit în urmă cu 2 ani.Gardul de la drum a fost primul refăcut în anul 1985 l-a edificat din beton și cu stîlpi de fier.Ș. ce a fost cumpărată a fost demolată în totalitate nefiind folositoare în constructia noii anexe, materiale de la cea veche.
Aceasta a fost construită din lemn, este mai mare cu 4 m decat cea veche, i-a făcut si cerdac, are două părti (o parte pentru animale si o parte pentru depozitarea fânului)
Pentru constructia șurii a cumpărat lemn de la B. V. iar la constructia acesteia au lucrat numitii C. T. și Ș. P..
Toate aceste lucrări efectuate au fost suportate în integralitate de ea.În momentul în care sotul său a decedat pârâtele aveau vârsta de 1 an respectiv 3 ani.
Pensia de urmaș pe care a luat-o pentru acestea a fost una modică și care nu acoperea decât în mică măsură cele necesare pentru creșterea, îngrijirea, educarea pârâtelor.Le-a crescut, le-a purtat în școală a împrumutat bani din bancă pentru a le face nuntă, le-a înzestrat la căsătorie pe fiecare cu mobilă, zestre, animale si terenul de la tatăl lor.
Pentru constructii, dar si pentru cele necesare creșterii copiilor, pentru întretinerea gospodăriei a ținut și a crescut în permanentă animale pe care le vindeau si din banii obtinuti cumpăra materialele de constructii, plătea muncitorii avea grijă de casă si copii.
De asemenea toate cheltuielile legate de înmormântarea defunctului, de praznicele si pomenirile ulterioare le-a suportat ea, reclamanta.
03.
Asadar, în masa succesorală a defunctului nu intră anexele gospodăresti, nici gardul de la drum și nici îmbunătățirile efectuate la casa de locuit după decesul acestuia de către ea.
Toate apărările pârâtelor sunt făcute fără nici un temei, intentia acestora nefiind decat aceea de a spori valoarea masei succesorale.
Ulterior pârâtele au formulat precizări si cerere reconventională prin care solicită să se dispună includerea in masa de partaj a următoarelor bunuri mobile:
a)una vaca = 2000 lei;
b)una junca = 1000 lei;
c)un cal = 2000 lei;
d)8 oi - 2550 lei;
e)șâșca cu motor = 1000 lei;
f)faeton = 1000 lei.
Alături de bunurile imobile precizate in întâmpinare: casa si anexele gospodarești situate in satul Herla, ., suprafata de 1600 mp, teren curti - constructii si arabii la locul numit „ G.” din intravilanul satului Herla, . 7160 mp, teren fânete, situată in tarina comunei S., Jud. Suceava, intre vecinii: Bardan G., S. I. si linia ogoarelor, suprafata de 3580 mp teren fânete, situate in tarina comunei S., Jud. Suceava, intre vecinii: pârâul Suha M., I. G., si M. D..
Să se dispună anularea certificatului de mostenitor nr. 1358/22.10.1981 eliberat de Noiariatul de Stat judetean Suceava in ceea ce priveste masa succesorală a defunctului I. G., respectiv să se stabilească că aceasta este compusă din 1/1 din bunurile mobile și imobile descrise in certificat, având in vedere că in certificat se face trimitere la contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 73 din ianuarie 1976 al Notariatului Suceava, transcris sub nr. 26-27/1976.
Precizează că au luat la cunostintă de certificatul de mostenitor cu ocazia chemării lor in judecată prin actiunea ce constituie obiectul dosarului de față.
Toate bunurile cuprinse in certificatul susmentionat au constituit bun propriu al defunctului lor tată, astfel că in mod gresit in certificat s-a specificat că doar cota de 1/2 din bunurile mobile si constructii, ar face parte din masa succesorala a acestuia, iar cota de 1/2 ar constitui cota de bun comun a sotiei supravietuitoare I. M..
Asa cum au arătat in intampinare, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 73/08.01.1976 tatăl lor I. G. a cumpărat casa si anexele gospodaresti precum si terenul aferent, dată la care acesta nu era căsătorit cu mama lor, reclamanta I. M..
Desi erau in vigoare legile 58 si 59 din 1974, pretul achitat de tatal lor a inclus si terenul aferent asa cum rezulta din contract si cum ulterior, prin procesul verbal din 13.04.1977, doar s-a confirmat intelegerea anterioară cu privire la teren când tatal lor intrase in posesia suprafetei de 9 prajini teren.
Taxele si impozitele asupra casei de locuit si a anexelor gospodaresti au fost achitate de tatal lor cât a trăit, apoi de reclamanta, I. M., care le-a avut doar in folosinta.
La scurt timp după decesul tatălui lor reclamanta I. M. a cunoscut pe numitul B. V. cu care trăieste in concubinaj si in prezent iar din relatia lor au rezultat 2 copii ( B. M. si B. V. D.), care locuiesc in aceeasi casă cu reclamanta folosindu-se in acest timp de toate bunurile mobile si imobile rămase in urma defunctului Isăila G..
Gospodăria si anexele gospodăresti nu erau bătrânesti cum declara reclamanta, deoarece fostul proprietar a fost invătator si primar al comunei S., iar acesta ca un bun gospodar s-a ingrijit de toate bunurile din curte.
. acoperită cu dranită dar din anul 1976 când au fost cumpărate imobilele si până in anul 1990, dranita s-a degradat si a fost schimbata cu azbociment cumparat din pensia de urmas ce a rămas de pe urma tatalui nostru, pensie care era destul de consistenta.
Toate imbunătatirile aduse casei după decesul tatalui au fost in mare parte făcute cu banii primiti din pensia de urmas si din veniturile rezultate de pe urma cultivării terenurilor unde munceam si ei copii. Locuinta trebuia văruită si intretinută deoarece reclamanta locuieste in aceeasi casă rămasă de pe urma defunctului impreună cu concubinul si cu ceilalti 2 copii rezultati din relatia acestora.
Cerdacul de la casă si gardul de la drum au fost refăcute in anul 2010 când reclamanta a avut nunta cu unul din copii rezultati din concubinaj, pe care ea pârâta Brinzariu C. -L. 1-a si cununat. Mentionează că concubinul reclamantei nu a avut nici o data un loc de munca supravietuind si el impreună cu ele din pensia de urmaș rămasă de pe urma tatalui lor.
Ș. nu a fost demolată in totalitate, lemnul din interior fiind acelasi, doar exteriorul fiind schimbat cu scândură dar folosindu-se de acestea, si cu chirie dacă locuiau
trebuiau intretinute. Solicită să se pună in vedere reclamantei să facă dovada plății de taxe si autorizatie de demolare si constructie pentru sura noua asa cum pretinde .
B. V. nu a avut lemn pentru terminarea casei lui de locuit care era inceputa de foarte multi ani, nicidecum să mai vândă lemn reclamantei pentru constructia unei șuri noi.
La scoala, ea pârâta Brânzariu C. a beneficiat de bursă si de pensia de urmas pe care a primit-o impreună cu sora sa pârâta D. A. până la vârsta de 18 ani când a terminat liceul, nefiind intretinuta din banii mamei. Erau zile când nu avea bani nici de drum nici de mâcare, si era nevoită să se imprumute de la colegi si de la vecini până la primirea bursei si a pensiei pentru a putea merge la scoala .
Nunta au făcut amândouă pârâtele, dar nu cu bani imprumutati de la bancă cum sustine reclamanta deoarece aceasta nu avea venituri certe cu care să-si achite ratele la banca, ci ajutate de sotii si socrii lor, iar o parte din datoriile rezultate cu ocazia nuntilor au fost achitate din banii rezultati din strângerea darului primit la nunta.
Mobila cu care sustine ca le-a inzestrat la nuntă, a fost cumpărată de tatal lor dar ea Brânzariu C. i-a returnat-o in totalitate reclamantei după 2-3 ani de la căsătoria sa.
Animale au fost crescute in gospodarie, dar cresterea lor s-a realizat cu hrana obtinută de pe terenurile rămase de pe urma defunctului, iar in urma vânzării acestora au beneficiat si concubinul acesteia cu cei doi copii ai lor.
La inmormântarea defunctului I. G. reclamanta a fost ajutată de rude apropiate respectiv socri si parinti. In urma relatărilor primite din partea rudelor dinspre tata au inteles că reclamanta nu a făcut nici pomenirea care se face la un an de zile după deces .
Ea pârâta D. A. declară că are trei copii in intretinere, nu detine locuinta proprietate personală, a lucrat in strainatate pentru a le oferi o bună cresterea si educatie copiilor dar nu a reusit să adune banii necesari pentru a-și construi o locuintă si ar fi normal ca in casa rămasă de pe urma tatalui lor să locuiască ea impreuna cu familia sa. Consideră că nu este normal ca ea să locuiască cu chirie impreună cu familia iar in casa rămasă de pe urma tatalui său să locuiască concubinul reclamantei impreună cu copii acestuia .
Nu este normal si nici moral ca o mama sa-si denigreze proprii copii in tot satul si pe unde aceasta merge, adresându-le injurii si vorbe urâte care nu pot fi demne de o mamă .
Ca modalitate de partaj solicită a se impărti in natură toate imobilele conform cotelor de 2/8 pentru reclamanta si câte 3/8 pentru fiecare dintre ele paratele.
Pentru termenul de judecată din data de 21 iunie 2011 reclamanta-pârâtă formulează întâmpinare la cererea reconventională prin care invocă pe cale de exceptie prescriptia dreptului de a formula cererea de anulare a certificatului de moștenitor nr. 1358/22.10.1981 emis de fostul notariat de Stat Judetean Suceava.
Având în vedere că se cere anularea certificatului pe motiv că s-a stabilit în mod greșit componenta masei succesorale rămasă la decesul defunctului I. G., motiv de
04.
nulitate relativă, termenul de prescriptie este cel general de 3 ani, prevăzut de art. 3 alin.1 coroborat cu art.1 din decretul nr.167/1958.
Nu poate fi primită afirmatia pârâtelor potrivit căreia au luat la cunostintă despre continutul certificatului de moștenitor abia în momentul promovării prezentei actiuni din moment ce acestea sunt înscrise în certificatul a cărui anulare se solicită si au participat la dezbaterea succesiunii pe cale notarială.
Cu privire la cererea de includere în masa bunurilor de împărtit a bunurilor mobile solicită respingerea cererii ca neîntemeiată motivat de următoarele:
Cât priveste animalele s-a solicitat includerea la împărtit a cotei de 1/1 din acestea, ori în certificatul de moștenitor se mentionează că face parte din masa succesorală doar cota de ½ din acestea, astfel că dacă cererea ar fi întemeiată s-ar putea împărti doar cota de ½ din aceste bunuri.
Vaca si oile au fost valorificate imediat după ce a avut loc înmormântarea defunctului I. G. acestea fiind vândute numitului D. I..S-a efectuat această vânzare motivat de faptul că decesului sotului său a avut loc ca urmare a unui accident de muncă, erau tineri nu aveau bani pentru înmormântare, fiind nevoită să împrumute bani de la părintii săi pentru toate cele necesare.
Imediat după înmormântare a efectuat vânzarea, iar cu pretul obtinut a restituit împrumutul efectuat pentru înmormântarea defunctului.
J. a fost crescută în gospodărie, a fost tinută o perioadă de câțiva ani, a fătat vitei care au fost vânduti, după care a fost valorificată pentru nevoile curente ale casei, toti moștenitorii beneficiind de pe urma acesteia.
Calul a fost vândut la vreo 5 ani după moartea defunctului pentru că era bătrân.
Toate aceste animale au fost dobândite în timpul căsătoriei astfel că în eventualitatea admiterii acestei cereri, intră doar cota de ½ la masa de împărtit.
Din șâșca cu motor face parte doar cota de ½ din aceastra, întrucât a fost cumpărată din banii lor de la nuntă deci ulterior căsătoriei reprezentând si acesta bun comun.
Faetonul nu mai există pentru că a fost vândut si organizat praznic după defunct din banii obtinuti.
Precizează reclamanta că nu este de acord cu valorile stabilite de pârâte în cererea reconventională, acestea fiind mult mai mari fată de valorile actuale ale unor bunuri similare.
Cum în prezent animalele nu mai există, întrucat au fost valorificate si au beneficiat toti moștenitorii solicită respingerea cererii.
Cu privire la celelalte apărări, cat si cu situatia de fapt, solicită ca acestea să fie înlăturate întrucat:
Contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat la data de 08.01.1976 însă prin acesta s-a dobândit doar dreptul de proprietate cu privire la casa de locuit si anexele gospodăresti situate în vatra satului Herla . vedere că în acel moment erau în vigoare legile nr. 58 si 59 din 1974 nu a putut fi înstrăinată si suprafata de teren aferentă casei si grădinii de 9 prăjini, însă prin întelegerea ce a avut loc la data de 13.04.1977 când ei erau deja căsătoriti a fost aceea de a intra si în stăpânirea terenului conform înscrisului sub semnătură privată.
Cum înscrisul datează din timpul căsătoriei iar ei au înteles să exercite posesia împreună în calitate de soti urmează a se constata dreptul de proprietate cu privire la suprafata de 1600 mp pe calea uzucapiunii de lungă durată ca bun comun.Asadar din masa succesorală a defunctului face parte doar cota de ½ din acest teren.
Mentionează reclamanta în continuare că a exercitat posesia terenului cu ambele elemnete componente, animus si corpus iar cu acest teren s-a înscris în RA al comunei S., a achitat an de an taxele si impozitele aferente comportându-se ca un adevărat proprietar, fiind cunoscută în comunitate nu doar ca un simplu posesor.
Copii săi rezultati după moartea defunctului au fiecare locuintele lor nelocuind cu ea.
Pârâtele se află în eroare cu privire la stadiul în care se aflau casa si anexele la momentul dobândirii acestora de către defunct.
Persoana de la care au fost cumpărate, L. T. nu a fost învătător ci gestionar la magazinul din . si sotia sa P. erau în vârstă la momentul în care s-a efectuat vânzarea-cumpărarea.
Casa aceasta a apartinut părintilor lui L. T. care locuiau într-un cătun.Sotia acestuia L. P. a cumpărat de la numitul F. G. suprafata de teren de 1600 mp pe care se află amplasată case ce face obiectul prezentului litigiu si au mutat casa de pe terenul lui L. T. pe terenul lui L. P..Acești doi bătrâni, după ce casa a fost reconstruită cu vechile materiale au mai locuit încă 10 ani anterior vânzării către defunctul I. G..
Concubinul ei, arată reclamanta, numitul B. V. a muncit pe toată perioada, are carnet de muncă iar după ce a încetat raporturile de muncă a beneficiat de ajutor de șomaj, este un bun gospodar, a avut grijă de pârâte ca un adevărat tată, a avut grijă de gospodărie si nici nu se pune problema că a supravietuit alături de pârâte din pensia de urmaș a acestora care nici pe departe nu era atât de îndestulătoare așa cum încearcă pârâtele să arate.
Sura a fost demolată în totalitate nu s-au folosit materiale vechi, în anul 1987 fiind o constructie cu totul nouă desigur fără autorizatie de constructie asa cum se obișnuia la vremea respectivă.
B. V. a avut lemn pentru casa lui pe care nu a mai terminat-o pentru că a intrat în relatie de concubinaj cu ea si au decis să ia de la el lemnul pentru noua șură.
Tot pentru constructia șurii a folosit lemn provenit din suprafata de 10 prăjini teren pădure pe care ea o detine la locul numit Pahomia provenită de la numitul C. T..
De asemenea a avut posibilitatea de a face împrumuturi pentru nuntile celor două pârâte întrucât concubinul lucra si acesta nu a putut face aceste împrumuturi pe care amândoi le-au achitat.
Mobila cu care le-a înzestrat pe pârâte la nuntă a fost achizitionată în timpul căsătoriei cu plata pretului în rate pe care le-a achitat ea în întregime după moartea defunctului.
Înafara terenurilor ce au rămas la decesul defunctului, ea a fost înzestrată de către părintii săi cu alte terenuri pe care le detine si în prezent si de pe urma cărora a beneficiat.
Pârâta D. A. are edificată casă de locuit mare, nouă împreună cu sotul acesteia cu care a fost plecată timp de 4 ani la muncă în Italia, casă care se află pe terenul părintilor sotului acesteia, nu locuieste nicidecum cu chirie si nici nu este atât de nevoiașă pe cât doreste să pară astfel că nu este justificată o eventuală cerere a acesteia de a-i fi atribuită casa ce face obiectul litigiului, singura locuintă pe care de altfel o detine si în care a investit bani si suflet.
A anexat în copie o . înscrisuri doveditoare.
La termenul de judecată din data de 21 iunie 2011 a fost disjunsă cererea reconventională de cea principală având ca obiect anulare certificat de moștenitor autentificat sub nr. 1358/22.10.1981 de Notariatul de stat Jud.Suceava.
În cauză a fost efectuată o expertiză topografică de către expert R. L. precum si una constructii de către expert M. C., merceologică întocmită de C. M..
Reclamanta-pârâtă depune răspuns la precizările pârâtelor-reclamante referitoare la natura nulitătii invocare (f.122-123) si arată că moștenitorii participanti la procedura succesorală notarială nu pot cere anularea decat dacă fac dovada unui viciu de consimțământ sau a unui motiv de nulitate absolută (frauda la lege, cauza ilicită, obiect ilicit).
Fără a se confunda cu un contract, certificatul de moștenitor este totusi rezultatul unui acord între moștenitorii acceptanti la procedura succesorală notarială necontencioasă.
05.
Moștenitorii participanti la procedura succesorală nu li se permite să facă dovada contrară mentiunilor cuprinse în certificatul de moștenitor, fată de ei acest act având o foră probantă deplină.
Prin emiterea certificatului de moștenitor nu a fost încălcat un interes obștesc care ar atrage nulitatea absolută, ci un interes personal al pârâtelor-reclamante situatie în care actul juridic este sanctionat cu nulitatea relativă iar dreptul la actiune este prescriptibil potrivit art.3 alin.1 rap. la art. 9 alin.2 din Decretul nr. 167/1958.
Pe de altă parte, cum succesiunea defunctului s-a deschis la data de 17.04.1981 în cauză nu sunt incidente prevederile noului cod civil intrat în vigoare la data de 01.10.2011 întrucât potrivit art.91 din legea nr.71/2011 „moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii”.
Pentru toate aceste motive solicită să se constate caracterul relativ al nulitătii invocate si să se admită exceptia prescriptiei dreptului la actiune.
Astfel, instanta a unit cu fondul exceptia prescriptiei dreptului de a formula cerere de anulare a certificatului de moștenitor nr.1358/1981 emis de Fostul Notarial de stat Jud.Suceava.
Prin notele de sedintă formulate de către pârâtele-reclamante (f.163-165)cu privire la natura nulitătii certificatului de moștenitor în ipoteza în care în acesta se consemnează eronat componenta masei succesorale, în opinia lor este o nulitate absolută si nu una relativă.
Consideră pârâtele-reclamante că nu pot fi primite apărările reclamantei întrucat ele figurează ca moștenitori acceptanti după defunctul I. G. în cuprinsul certificatului de moștenitor nu este de natură a atrage incidenta art.3 alin.1 rap. la art.9 alin.2 decretul 167/1958 în sensul că nulitatea operantă în cauză ar fi una relativă.
În cuprinsul certificatul de moștenitor se mentionează vârstele lor la data eliberării acestuia respectiv de 3 ani si 1 an si 6 luni.La acea dată erau lipsite de capacitate de exercitiu neparticipând la procedura succesorală notarială prin curatori pentru ca mentiunile certificatului să le fie opozabile.
Potrivit art.7 decretul 40/1953 dacă printre moștenitori se găsesc persoane incapabile sau cu capacitate restrânsă notariatul de stat va sesiza organul tutelar competent, ori acest lucru nu s-a întâmplat.
Pornind de la disp.art.14 decretul nr. 40/1953 emiterea certificatului de moștenitor este consecinta citării moștenitorilor în fata notarului.
În conditiile în care notarul nu a sesizat organul tutelar competent pentru desemnarea curatorilor rezultă că emiterea certificatului de moștenitor este lovită de nulitate absolută pentru nerespectarea dispozitiilor privitoare la citarea lor procedurală prin curatori la data emiterii certificatului fiind minore si lipsite de capacitate de exercitiu.
Acțiunea prin care se invocă erori cu privire la componenta masei succesorale atestată de certificatul de moștenitor eliberat de notarul public este prin urmare imprescriptibilă extinctiv deoarece această acțiune are drept cauză o greșeală a notarului public care a încălcat o normă imperativă a legii.
Prin urmare acțiunea care tinde la desfiintarea certificatului de moștenitor pe care un succesibil îl consideră nevalabil sub aspectul mentiunilor referitoare la componenta masei succesorale nu poate fi decat una în constatarea nulitătii absolute.
Pentru aceste motive solicită respingerea exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune privitor la anularea certificatului de moștenitor.
A fost administrată în cauză si proba cu martori.
La termenul din data de 24 mai 2012 instanta a pronuntat o încheiere de admitere în principiu a actiunii ce a fost comunicată părtilor.
Ulterior, cele două experte, în specialitatea constructii si topo au întocmit variante de lotizare, suplimente depuse la filele 247- 250, si respectiv 277-299 dosar, iar pentru expertiza topo s-au întocmit încă două suplimente potrivit obiectiunilor formulate si depuse la filele 312-316 dosar, 337-340 dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Din ansamblul probelor administrate în cursul cercetării judecătorești a rezultat că părțile au făcut dovada calității procesuale și a celei de moștenitori legali de pe urma defunctului I. G..
De asemenea, masa succesorală este compusă din imobilul casă de locuit cu anexe alături de cota de 1/1 din terenurile cuprinse în certificatul de moștenitor nr. 1358/1981 precum și 1600 mp curți construcții și arabil dobândiți ca efect al uzucapiunii de lungă durată de către comoștenitori.
Capătul de cerere privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor stăpânite în nume de proprietari conform adeverinței nr. 4263/09.12.2010 a Primăriei comunei S. coroborat cu declarațiile martorilor P. I., B. V., T. Saveta va fi admis cu consecința includerii terenului menționat anterior în masa succesorală.
În ceea ce privește cererea reconvențională de anulare parțială a certificatului de moștenitor nr. 1358/1981 instanța constată că la data eliberării acestuia ambele pârâte erau minore și nu își puteau exercita drepturile și interesele legitime față de reclamantă, iar posesia ulterioară comună a tuturor bunurilor succesorale a creat în favoarea acestora convingerea eronată asupra unei situații juridice existente cu privire la cota parte ce revenea autorului comun.
În aceste condiții, dreptul și interesul legitim de a invoca nulitatea certificatului de moștenitor a apărut după promovarea acțiunii de către reclamanta soție supraviețuitoare când pârâtele au luat cunoștință de mențiunile necorespunzătoare realității referitoare la cota legală din bunurile imobile lăsate de către defunctul I. G. și care au fost achiziționate prin contractul de vânzare cumpărare nr. 73/08.01.1976 înainte de căsătoria cu reclamanta I. M..
La stabilirea și atribuirea loturilor care se cuvin moștenitorilor instanța va avea în vedere stăpânirea de fapt actuală a casei de locuit și anexelor, cotele părți legale care li se cuvin, precum și posibilitatea și disponibilitatea de a achita sultele rezultate din diferența de valoare între loturi.
Astfel, instanța apreciază că atribuirea în natură a unor loturi din parcela V. . precum și partajarea în natură a imobilelor sunt de natură a afecta în mod esențial buna utilizare a acestora raportat la dimensiunile și căile de acces necesare pentru ieșire la drumul public. Pentru aceste motive, pârâtelor le vor fi atribuite exclusiv terenurile din extravilan, iar reclamantei cele din intravilan aferente casei de locuit și gospodăriei pentru a se asigura continuarea afectațiunii și nevoile de locuit.
Pentru echivalarea loturilor atribuite părților instanța va obliga reclamanta la plata către pârâte a unor sulte aferente diferenței de valoare, precum și la plata de către toate părțile a unor sume de bani acordate cu titlu de ajutor public judiciar de către stat.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea de partaj succesoral si constatarea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii formulată de reclamanta I. M. domiciliată în . jud.Suceava în contradictoriu cu pârâtele B. C. L. si
06.
D. A. ambele domiciliate în ..Suceava si ..
Admite în parte cererea reconvențională.
Constată deschisă succesiunea defunctului I. G. decedat la data de 17.04.1981 cu ultimul domiciliu în ..
Constată că au calitate de moștenitori legali numiții I. M. în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă parte legală de 1/4 din masa succesorală, alături de pârâtele B. C. L. și D. A., fiecare cu o cotă parte de 3/8.
Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din terenurile de 7.160 mp arabil ..580 mp arabil . mp teren curți construcții + arabil parcela „V. . cu anexa șură veche în valoare totală de 42.073,4 lei.
Respinge ca nefondată excepția prescripției dreptului material la acțiune al cererii de anulare a certificatului de moștenitor, admite în parte cererea reconvențională și desființează în parte certificatul de moștenitor nr. 1358/1981 în sensul menționării corecte a cotei părți de 1/1 a defunctului din imobilele casă și anexe dobândite prin contractul de vânzare cumpărare nr. 73/08.01.1976 înainte de încheierea căsătoriei cu reclamanta pârâtă.
Dispune ieșirea din indiviziune.
Omologhează rapoartele de expertiză M. C. și R. L. după cum urmează:
Atribuie în lotul reclamantei I. M. :
- casă de locuit cu anexe în valoare totală de 20.351 lei
- 1.000 mp teren curți construcții la locul numit „V. . 6.300 lei
- 600 mp teren arabil, la locul „V. . 1.890 lei;
Valoarea totală a lotului fiind de 28.541 lei
Atribuie în lotul pârâtei B. C. L. suprafața de
- 7.160 mp arabil la locul „G. Herla” în valoare de 9.021,6 lei.
Atribuie în lotul pârâtei D. A. suprafața de
- 3.580 mp arabil la locul „L.” în valoare de 4.510,8 lei.
Obligă reclamanta I. M. să plătească suma de 6.756,52 lei pârâtei B. C. L. cu titlu de sultă.
Obligă reclamanta I. M. să plătească suma de 11.267,52 lei pârâtei D. A. cu titlu de sultă.
Compensează cheltuielile de judecată și obligă reclamanta să plătească pârâtelor suma de 49 lei.
Obligă fiecare pârâtă la plata către stat a sumei de 1.443,75 lei cu titlu de ajutor public judiciar acordat reclamantei.
Obligă reclamanta la plata către stat a sumei de 604 lei cu titlu de ajutor public judiciar acordat pârâtelor.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 27.06.2013.
P., Grefier,
Pt. judecător transferat la altă instantă
semnează presedintele instantei
red.BV
tehn.PD/6ex/
data:15.07.2013
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1220/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2046/2013.... → |
|---|
