Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 1104/2015. Judecătoria FĂLTICENI
Comentarii |
|
Sentința nr. 1104/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 14-05-2015 în dosarul nr. 1104/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1104/2015
Ședința publică de la 14 Mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. R.
Grefier I. G.
Pe rol pronunțarea cauzei civile promovată de reclamanta M. M. în contradictoriu cu pârâții M. M. A. și M. V., având ca obiect - constatare nulitate act juridic .
Dezbaterea cauzei pe fond a avut loc în ședința publică din data de 30 Aprilie 2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 06 Mai 2015 și apoi pentru astăzi.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr._ din 12.11.2014 reclamanta M. M. a solicitat în contradictoriu cu parații M. M. A. si M. V. constatarea nulității contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1869 din 17.07.2007 de BNP M. A. și radierea dreptului de proprietate al pârâților din CF nr 648 /N a localității Baia.
Cu cheltuieli de judecata
În fapt, reclamata arătă că prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.l869 din 17.07.2007 de BNP M. A., ea și mama sa Cuciorva M. am înstrinat către pârâta M. M. A. bunurile trecute în conținutul actului cu uzufruct viager si clauză de întretinere. Mai arată că în schimbul bunurilor a acceptat doar angajamentului paratei că le va întretine si le va asigura toate cele necesare traiului până la deces, iar după deces le va înmormânta conform obiceiului locului.
Arată că la data încheierii actului juridic, a cărui nulitate absoluta o invocă în momentul în care s-a deplasat la notar intenția sa si a mamei sale a fost să încheie un contract de vânzare cumpărare cu clauza de uzufruct viager si întreținere a ambelor vânzătoare, iar intenția pârâtei a fost de a încheia un contract de vânzare cumpărare cu clauza de uzufrut viager si de întreținere doar a mamei sale care și așa era cu sănătatea extrem de șubredă.
Precizează că a avut multiple discuții prealabile referitoare la faptul că prin acest contract ele obligau să-i transmită, dreptul de proprietate asupra bunurilor lor, iar ea să acorde ambelor vânzătoare întreținerea necesară pe tot timpul vieții.
Cu toate acestea la momentul perfectării actului s-a înregistrat o neconcordanta intre voința lor reala interna si voința exprimata în contract. Arată reclamanta că la încheierii actului ele vânzătoarele au stat în mașină deoarece mama sa Cucioarva M. era extrem de greu transportabila, notara fiind cea care s-a deplasat la ele în vederea semnării actului.
Arată că nora sa, parata în cauză, a luat de la notar toate duplicatele, ea luând la cunoștință de conținutul real al actului de-abia acum în anul 2014 cand a solicitat personal eliberearea unui exemplar.
Mai arată că în perioada anilor 2006-2007 parata a început sa le facă promisiuni repetate că se va ocupa de renovarea imobilului în care ele locuiesc, că le va acorda întreținerea necesară pe tot restul vieții, că va crea toate condițiile pentru un trai decent.
Arată că asupra acestor promisiuni a mai revenit după decesul mamei sale în 2010, dar a fost dusă cu vorba, fiind în vârstă si bolnavă, neavând cine să aibă grija de ea, a întocmit acest contract, tocmai în ideea unei bătrâneți liniștite cu scopul ca pârâta sa-i acorde îngrijire si întreținere pe tot restul vieții.
Menționează reclamantă că în urma încheierii acestei convenții nu a încasat nicio sumă de bani nici ea nici mama sa. Cu privire la prețul stipulat a convenit cu pârâta sa rămână bunurile preluate de ea în contul întreținerii pe care le-o va acorda, fiind ferm convinse ca au încheiat un contract de vânzare cumpărare cu clauza de uzufruct viager si întreținere a ambelor vânzătoare.
Apreciează că atat înainte cat si la data încheierii contractului au fost în eroare cu privire la natura juridica a actului încheiat, având în vedere vârsta înaintată, lipsei pregătirii intelectuale, care au făcut ca termenii de specialitate folosiți la redactarea actului să depășească puterea sa de întelegere.
Având în vedere buna sa credința la data încheierii actului și aspectele mai sus invocate consideră că actul astfel încheiat nu poate fi salvgardat de aplicarea sancțiunii nulității absolute.
Arată că pentru formarea valabila a actului juridic, consimțământul părtilor ar fi trebuit sa existe, sa fie exteriorizat, sa fie liber exprimat si să fie dat în cunoștința de cauza conform art. 1204 si următoarele C. civ care prevede că atunci cand este dat prin eroare, consimțământul nu este valabil.
Arată reclamanta că la data de 06.04.2009 mama sa Cuciorva M. a decedat, iar la înmormântarea acesteia parata nu a contribuit cu nimic, ba mai mult decât atât, nu a mai fost vizitate din perioada imediat următoare încheierii actului și pana la funeraliile mamei. Consideră că încă din momentul încheierii actului cumpărătoarea a fost de rea credința urmarindu-si doar interesul material și personal, neavand nicio intenție de a le acorda întretinere și sprijin, ci doar de a primi.
Ca o consecința a admiterii cererii de anulare a contractului de vânzare cumpărare cu clauza de uzufruct viager și întretinere, reclamanta consideră că în cauza se impune în conformitate cu art. 22 din Legea nr.7/1996 din Regimul general al Cadastrului si radierea din Cartea Funciara nr 648/N a dreptului de proprietate al pârâților astfel dobândit.
Pentru considerentele mai sus expuse solicită admiterea acțiunii asa cum a fost formulata.
În dovedire, reclamanta solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, depozițiile martorilor P. A. și C. A.
In drept, au fost invocate disp.art.1204 si următoarele Cod Civil, art 22, art.52, art.53 din Legea nr.7/1996 privind Regimul general al cadastrului..
Potrivit dispozițiilor art. 201 Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâților pentru ca aceștia să formuleze întâmpinare prin care să-și precizeze poziția față de această cerere.
Pârâții M. M. A. și M. V., au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale active în ceea ce privește nulitatea contractului de vânzare - cumpărare pentru cota de 5/8 din imobilele vândute ce a aparținut numitei C. M., excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, excepția prescripției dreptului material la acțiune, iar pe fondul cauzei, solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulată de către M. M. ca nefondată,
În fapt, prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta M. M. învederează că intenția părților a fost de a încheia un contract de vânzare - cumpărare cu clauză de uzufruct viager și întreținere doar a vânzătoarei Cuciorva M., mama reclamantei și bunica lor.
Arată că în urma numeroaselor discuții, au căzut de comun acord ca în schimbul bunurilor vândute să achităm suma de 1.000 lei și să o întrețină numai pe Cuciorva M. (deoarece numai aceasta avea nevoie de întreținere) nu și pe reclamanta M. M., sens în care s-au adresat B.N.P. M. A. în vedere perfectării Contractului de vânzare - cumpărare nr.1869/17.07.2007.
Arată că la data încheierii Contractului de vânzare - cumpărare nr.1869/17.07.2007 s-au deplasat cu mașina la biroul notarial, vânzătoarea Cuciorva M. a rămas în mașina, iar reclamanta împreună cu M. M. A. a intrat în biroul notarului public unde s-au discutat din nou toate detaliile vânzării.
Consideră că reclamanta a avut tot timpul reprezentarea faptelor sale exprimându-și în mod expres voința de a încheia un contract de vânzare - cumpărare cu clauză de uzufruct viager doar în favoarea bunicii Cuciorva M..
Mai arată că deși numita Cuciovă M. nu era lipsită de discernământ la momentul încheierii contractului de vânzare - cumpărare aceasta a fost asistată de către un reprezentant al autorității tutelare din cadrul Primăriei Baia, respectiv de către P. M. tocmai datorită vârstei înaintate pe care o avea.
Arată că după redactarea contractului, notarul public împreună cu reclamanta și cu M. M. s-au deplasat la autovehiculul în care Cuciorva M. se afla alături de reprezentantul autorității tutelare și i-a explicat toate condițiile contractuale. Notarul public, după ce a adus la cunoștință tuturor părților toate clauzele contractului și după ce s-a asigurat că toate părțile au discernământul necesar încheierii unui asemenea contract, a înmânat spre semnarea toate exemplarele contractului nr.1869/17.07.2007.
Astfel, atât Cuciorva M. cât și reclamanta M. M. și-au exprimat în mod expres intenția de a vinde bunurile imobile în schimbul unei sume de bani și întreținerii doar a bunicii. Reprezentantul Primăriei Baia a semnat Contractul de vânzare - cumpărare numai după ce s-a asigurat că respectiva convenție corespunde pe deplin voinței părților.
De altfel, reclamanta a primit un exemplar al contractului de vânzare - cumpărare imediat după semnarea și autentificarea acestuia.
În ceea ce privește obligația de întreținere a defunctei Cuiorvă M., aceasta a fost îndeplinită întocmai, ei asigurând defunctei toate cele necesare traiului, au îngrijit-o pe aceasta și au înmormântat-o după obiceiul locului.
Pârâții invocă excepția lipsei calității procesuale active în ceea ce privește nulitatea contractului de vânzare - cumpărare pentru cota de 5/8 din imobilele vândute ce a aparținut numitei Cuciorva M. și solicită respingerea cererii de chemare în judecată cu privire la cota de 5/8 din imobilele vândute ca fiind formulată de către o persoană fără calitate procesuală activă.
Arată că prin Contractul de vânzare - cumpărare nr.1869/17.07.2007, C. M. le-au vândut cota de 5/8, iar reclamanta M. M. a vândut cota sa de 3/8 din imobile, iar în condițiile în care ei și-au îndeplinit obligațiile de întreținere a lui Cuciorva M., nu există nici un motiv care să justifice nulitatea contractului de vânzare -cumpărare în ceea ce privește cota bunicii de 5/8 din imobile.
Consideră reclamanții că nu se poate presupune că reclamanta a moștenit și dreptul defunctei de a formula prezenta cerere de chemare în judecată în condițiile în care ei au respectat clauza de întreținere. Mai mult decât atât, dată fiind natura obligației de întreținere, părțile nici măcar nu pot fi repuse în situația anterioară încheierii contractului de vânzare cumpărare cu clauză de uzufruct și întreținere.
Pârâții invocă excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată și solicităm respingerea acțiunii introductive ca inadmisibilă. Ca și o chestiune prealabilă, în prezenta cauză nu pot fi aplicabile dispozițiile art.1209 din Noul Cod Civil, ci dispozițiile Codului civil din 1864, date fiind dispozițiile art.3 coroborate cu prevederile art.5 din Legea nr.71/2011. Contractul de vânzare - cumpărare nr.1869 a fost încheiat la data de 17.07.2007, condiții în care în prezenta cauză devin incidente dispozițiile Codului Civil de la 1864.
Arată pârâții că argumentul conform căruia intenția părților a fost de a se stipula o clauză de întreținere și în favoarea reclamantei și nu numai în favoarea defunctei Cuciorva M. nu reprezintă o eroare obstacol cum apreciază reclamanta și nu poate conduce la nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare.
Sub acest aspect, reclamanții apreciază că cererea de chemare în judecată formulată de către M. M. este inadmisbiliă deoarece aceasta este majoră, situație în care nu poate invoca o eroare lezionară ca și motiv de nulitate absolută a unul contract de vânzare - cumpărare autentic.
Având în vedere toate aceste considerente, solicită respingerea cererii de chemare în judecată în principal ca inadmisibilă, ca prescrisă și în subsidiar ca nefondată.
În temeiul art.451 Cod de Procedură Civilă, solicită obligarea reclamantei la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.201, art.451 C., art.g din Decretul nr.167/1958, art.3, art.5 din Legea nr.71/2011, art.953, art.954, art.961 din Codul Civil de la 1864.
În dovedire, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei, audierea a doi martori, respectiv P. M., domiciliată în ., jud.Suceava (reprezentantul autorității tutelare) și C. L., orice altă probă ce ar rezulta din dezbateri.
În temeiul art.441, alin.1, pct.2 din N.C.P.C, solicită judecarea cauzei și în eventuala lipsă a părților.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamanta invocă tardivitatea formulării îmtâmpinării, motiv pentru care solicită a se constata că pârâții sunt decăzuți din dreptul de a mai putea propune probe și invoca excepții.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâți, arată că a formulat această cerere în nume propriu dar și în calitate de unică moștenitoare a mamei sale C. M..
Arată reclamanta că fiind vorba de o nulitate absolută, nici excepția prescripției dreptului material la acțiune nu este dată, acțiunea formulată fiind una imprescriptibilă.
Precizează că în cauză este vorba de un contract autentic încheiat în anul 2007, prin urmare consideră că rămân aplicabile dispozițiile art.1204 și următoarele din vechiul cod civil și nu dispozițiile noului cod civil.
Reclamanta arată că în speță urmează a se analiza însăși valabilitatea consimțământului și nu există un viciu de consimțământ. Pentru aceste considerente solicită respingerea excepției inadmisibilității acțiunii pe temeiul de drept invocat.
Examinând cauza prin prisma excepțiilor invocate, instanța constată următoarele:
Potrivit art. 245 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe noi, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Excepțiile procesuale sunt acele mijloace prin care, în cadrul procesului civil, partea interesată, procurorul sau instanța din oficiu invocă, în condițiile prescrise de lege și fără a pune în discuție fondul pretenției deduse judecății, neregularități procedurale sau lipsuri privind exercițiul dreptului la acțiune, urmărind întârzierea sau împiedicarea judecății în fond.
Întrucât s-au invocat mai multe excepții, prin Întâmpinare, instanța, potrivit dispozițiilor alin(1) din textul de lege, mai sus menționat, va determina ordinea de soluționare a acestora în funcție de efectele pe care le produc.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, pentru ca o persoană să fie parte într-o cauză dedusă judecății, una dintre condițiile sine qua non este aceea a calității procesuale - legitimatio ad cauzam- ,care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea. Altfel spus, numai o anumită persoană poate fi recalmant(ă), respectiv pârât(ă), în cadrul raportului juridic litigios.
Condiția calității procesuale prezintă o importanță considerabilă deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între persoanele care își dispută dreptul litigios( În acest sens, decizia civilă nr. 861/1978 a Tribunalului Suprem).
Prin urmare, calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății( calitate procesuală activă) și, pe de altă parte, între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic( calitate procesuală pasivă).
În ceea ce o privește pe reclamantă, aceasta își justifică participarea și implicit calitatea de parte în proces- calitate procesuală activă, motiv pentru care excepția urmează a fi respinsă.
Astfel, la încheierea contractului de vânzare/cumpărare, cu clauză de uzufruct și întreținere( filele 12 - 13, dosar) autentificat sub nr. 1869 din 17.07.2007 de către B.N.P. M. A. din Municipiul Fălticeni, aceasta a avut calitatea de vânzător și în atare situație, justificarea calității procesuale active în persona sa, în prezenta cauză este dată.
Potrivit susținerilor pârâților se impune reținerea excepței inadmisibilității cererii de chemare în judecată, ….,, deoarece aceasta este majoră, situație în care nu poate invoca o eroare lezionară ca și motiv de nulitate absolută a unui contract de vânzare/cumpărare autentic.
Ori, transpunerea pe plan procesual a unor principii de drept material de care se leagă dreptul la acțiune( lipsa condițiilor de exercitare a dreptului procesual), sunt impedimente pentru exercitarea dreptului la acțiune, vizând fondul, nu și dreptul la acțiune și care duc la respingerea cererii ca nefondate și ca inadmisibile, cu condiția incidenței, motiv pentru care instanța urmează a respinge excepția.
S-a invocat de către reclamantă prin răspunsul la Întâmpinare că aceasta( Întâmpinarea), ar fi depusă tardiv.
Nu poate fi reținută această excepție, față de data primirii acțiunii( filele 35, 36 dosar), respectiv, cel de formulare a apărării, cu depășirea termenului (fila 42 dosar).
În ceea ce privește excepția prescripției, instanța o constată întemeiată, cu următoarea argumentare:
Domeniul de aplicare a prescripției extinctive, îl formează drepturile patrimoniale, cu precădere acele drepturi în temeiul cărora o persoană poate pretinde ca o altă persoană să dea, să facă sau să se abțină de la o anumită acțiune, componenta principală a acestora fiind drepturile de creanță, dreptul de a pretinde sulta, subscriindu-se acestora.
Potrivit art.1 și art.3 din Decretul 167/1958, prevăd că dreptul la acțiune se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termen de 3(trei) ani.
De asemenea, potrivit art. 9 din textul sus menționat, acțiunea în anulare a unui act juridic poate fi formulată în termen de 3(trei) ani, ce începe să curgă de la data când s-a cunoscut cauza anulării, însă cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului (prescripția începe să curgă de la data nașterii raportului de drept).
La data introducerii acțiunii pendinte judecății – 12.11. 2014 -, pentru a putea fi constatată nulitatea contractului de vânzare/cumpărare contestat, cu consecința secundară a radierii din cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâților asupra imobilelor ce au făcut obiectul contractului, termenul de 3( trei)ani al prescripției extinctive era împlinit, astfel spus, prescris.
Din punctul de vedere al efectelor sale, prescripția extinctivă are natura juridică a unei sancțiuni civile, prin efectul căreia creditorul neglijent își pierde o parte din mijloacele juridice de ocrotire a dreptului său subiectiv nevalorificat în termenul stabilit de lege.
De altfel, nimic nu a împiedicat-o pe reclamantă ca în termenul general de prescripție, să ceară fructificarea pretențiilor la care era îndreptățită, potrivit contractului, cu condiția dovedirii.
Având în vedere caracterul peremptoriu al excepțiilor 2 și 3 invocate, instanța apreciază de prisos analizarea cauzei pe fond, sens în care, pentru cele mai sus expuse, în temeiul art.245 Cod procedură civilă, urmează a respinge excepțiile lipsei calității procesuale active și cea a inadmisibilității, respectiv, a admite excepția prescripției și a respinge ca acțiunea ca fiind prescrisă.
Cum ce cade în pretenții este obligat la plata cheltuielilor de judecată, reclamanta urmează să plătească pârâtei M. M. A., cu acest titlu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile lipsei calității procesuale active și cea a inadmisibilității.
Admite excepția prescripției și în consecință:
Respinge acțiunea având ca obiect constatare nulitate act juridic formulată de reclamanta M. M., CNP_, domiciliată în ., jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâții M. M. A., CNP_ și M. V., CNP_, ambii domiciliați în ., jud. Suceava, ca fiind prescrisă.
Obligă reclamanta să plătească pârâtei suma de 1500 lei cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Fălticeni, serviciul Arhivă.
Pronunțată în ședința publică din 14 mai 2015.
Președinte, Grefier,
Red.R.M./Tehnored.I.M./5 ex/08.06.2015
← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Pretenţii. Sentința nr. 1105/2015. Judecătoria FĂLTICENI → |
---|