Partaj judiciar. Sentința nr. 325/2015. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 325/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 1859/227/2012
Dosar nr._ - ieșire din indiviziune -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 325
Ședința publică din data de 3 februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. I.
Grefier: O. M.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect „ieșire din indiviziune”, privind pe reclamanta-pârâtă C. L.-E., în contradictoriu cu pârâtele-reclamante C. C.-E., C. B.-I. și C. L.-A., intervenienți în interes propriu fiind C. C. și C. Z..
Concluziile dezbaterilor pe fondul cauzei au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 ianuarie 2015, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a se da posibilitate apărătoarelor părților să depună la dosar concluzii scrise și dovezile solicitate, s-a amânat pronunțarea pentru data de 27 ianuarie 2015, și apoi, la cererea formulată în scris de către apărătoarea pârâtelor-reclamante și a intervenienților, pronunțarea a fost amânată pentru data de 3 februarie 2015.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr. 1958/227 din 15.04.2012, reclamanta C. L. E. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele: C. C. E., C. B. si C. L., ca prin hotărârea ce se va pronunța, în urma probelor pe care le va face:
- Să se constate că după defunctul C. C. C., decedat la data de 24.12.2011, cu ultimul domiciliu în ., a rămas o masă succesorală compusă din cota de 1/2 din suprafața de 2.907 mp „Osoi" teren intravilan (identică cu . în CF nr._ a . în temeiul contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 1479/2007 de BNP M. A., în valoare totală de 10.000 lei, valoarea cotei de 1/2 fiind de 5.000 lei și din suprafața de 2,81 ha teren arabil, dobândită în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 904/14.03.2002, în valoare totală de 10.000 lei, valoarea cotei de 1/2 fiind de 5.000 lei; cota de 1/2 din construcțiile casă de locuit din bolțari, acoperită cu tablă Lindab, compusă din subsol, parter și etaj, garaj, bucătărie din bolțari acoperită cu tablă Lindab, bucătărie din lemn și chirpici acoperită cu azbest, coteț din lemn acoperit cu azbest, șură din bolțari acoperită cu azbest, magazie din lemn acoperită cu azbest, construcții în valoare totală de 50.000 lei, valoarea cotei de 1/2 fiind de 25.000 lei; cota de 1/2 din animale domestice (8 bovine, 215 ovine, 3 porcine, 1 măgar, 15 iepuri. 15 păsări), în valoare totală de 40.000 lei, valoarea cotei de 1/2 fiind de 20.000 lei; cota de 1/2 din utilaje agricole constând în tractor între 46-65 CP, remorcă pentru tractor, plug cu două trepte, grapă cu tracțiune mecanică, în valoare totală de 20.000 lei, valoarea cotei de 1/2 fiind de 10.000 lei și cota de 1/2 din suma de bani încasată cu titlu de subvenții (plăți naționale directe complementare asigurate prin bugetul MADR) de defunct, în calitate de crescător de ovine și bovine, cealaltă cotă de 1/2 fiind cota de bun comun a soției supraviețuitoare C. C. E.; să constatați că după defunct au rămas în calitate de moștenitori legali acceptanți C. C. E., soție supraviețuitoare, cu o cotă de 1/4, C. B., fiică, cu o cotă de 1/4, C. L., fiică, cu o cotă de 1/4 și reclamanta C. L.-E., fiică, cu o cotă de 1/4 și să dispună în temeiul art. 1143 C.civ. ieșirea din indiviziune a părților, prin atribuirea bunurilor în integralitatea lor pârâtelor, care să fie obligate la plata unei sulte corespunzătoare cotei mele succesorale în favoarea sa; cu compensarea cheltuielilor de judecată, potrivit art. 274, 277 Cod pr. civilă.
In motivarea acțiunii reclamanta a arătat că la data de 24.12.2011 a decedat C. C. C., cu ultimul domiciliu în ..
Reclamanta arată că este fiica defunctului din prima căsătorie a acestuia cu G. M.-M., căsătorie care s-a desfăcut prin divorț în baza sentinței civile nr. 1810/3.07.1995 a Judecătoriei Fălticeni.
Defunctul s-a recăsătorit cu pârâta C. C. E., iar din căsătoria acestora au rezultat fiicele minore în prezent C. B. și C. L., a căror reprezentare legală o asigură mama acestora.
Prin Declarația autentificată sub nr. 617/23.03.2012 de BNP M. C. reclamanta și-a manifestat în mod expres voința de a accepta pur și simplu, în termen legal, succesiunea defunctului C. C. C..
Așa fiind, după defunct au vocație succesorală legală C. C. E., soție supraviețuitoare, care culege o cotă de 1/4, C. B., fiică, care culege o cotă de 1/4, C. L., fiică, care culege o cotă de 1/4 și C. L.-E., fiică, care culege o cotă de 1/4.
Masa succesorală se compune din cota de 1/2 din următoarele bunuri, cealaltă cotă de 1/2 fiind cota de bun comun a soției supraviețuitoare C. C. E.:
1). suprafața de 2.907 mp „Osoi"" teren intravilan (identică cu . în CF nr._ a . în temeiul contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 1479/2007 de BNP M. A., în valoare totală de 10.000 lei, valoarea cotei de 1/2 fiind de 5.000 lei;
2). suprafața de 2,81 ha teren arabil, dobândită în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 904/14.03.2002, în valoare totală de 10.000 lei, valoarea cotei de 1/2 fiind de 5.000 lei;
3). construcții:
- casă de locuit din bolțari, acoperită cu tablă Lindab, compusă din subsol, parter și etaj, garaj;
-bucătărie din bolțari acoperită cu tablă Lindab;
-bucătărie din lemn și chirpici acoperită cu azbest;
-coteț din lemn acoperit cu azbest;
-șură din bolțari acoperită cu azbest;
-magazie din lemn acoperită cu azbest, construcții în valoare totală de 50.000 lei, valoarea cotei de 1/2 fiind de 25.000 lei;
4). animale domestice (8 bovine, 215 ovine, 3 porcine, 1 măgar, 15 iepuri, 15 păsări), în valoare totală de 40.000 lei, valoarea cotei de 1/2 fiind de 20.000 lei;
5). utilaje agricole constând în tractor între 46-65 CP, remorcă pentru tractor, plug cu două trepte, grapă cu tracțiune mecanică, în valoare totală de 20.000 lei, valoarea cotei de 1/2 fiind de 10.000 lei;
6). suma de bani încasată cu titlu de subvenții (plăți naționale directe complementare asigurate prin bugetul MADR) de defunct, în calitate de crescător de ovine și bovine.
Precizează reclamanta că anterior promovării acțiunii a solicitat relații la APIA Suceava în legătură cu sumele încasate cu titlu de subvenții pentru animale de defunct, iar prin adresa nr.68/27.04.2012 i s-a comunicat că aceste informații au caracter confidențial, putând fi transmise doar la solicitarea instanței sau a notarului.
Totodată, urmare a demersurilor întreprinse de ea, a intrat în posesia unor informații legate de componența fizică a masei, privitor la bunurile indicate la pct. 1-5, actele propriu-zise de proveniență a bunurilor fiind în posesia pârâtelor.
Susține că toate bunurile enumerate mai sus sunt în posesia pârâtelor.
S-a încercat partajarea voluntară la notarial a masei succesorale, însă din pricina pârâtelor care au denaturat componența masei, nu au reușit să finalizeze procedura dezbaterii succesorale notariale.
Din interpretarea per a contraria a disp. art. 91 din Legea nr. 71/2011, normă tranzitorie, care prevede că „moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii", rezultă că sunt aplicabile dispozițiile noului Cod civil.
In temeiul art. 1143 C.civ., „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune, chiar și atunci când există convenții sau clauze testamentare care prevăd altfel”.
Reclamanta solicită ca imobilele și mobilele succesorale să fie atribuite în lotul pârâtelor, cu obligarea acestora de a-i plăti sultă proporțional cu cota care-i revine, de 1/4 din masă.
Cum reclamanta este fiica lui de cujus, cum are capacitatea de a moșteni, nu este nedemnă, are vocație la moștenire, cum patrimoniul defunctului se transmite moștenitorilor acestuia, cum moștenitorului i se conferă în temeiul disp. art. 1143 C.civ. dreptul de a cere oricând ieșirea din indiviziune, solicită admiterea acțiunii.
În drept a invocat disp. art. 339 C.civ., art. 1143 și urm. C.civ. art. 274, 277 Cod proc. civ.
In dovedire a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, interogatorii pârâți, expertize de specialitate topo, construcții, merceologică, agricolă.
Susține că valoarea masei supuse partajului, funcție de care urmează a se calcula taxa de timbru de 3%, este de 65.000 lei.
A solicitat judecata și în lipsă, în conf. cu disp. art. 242 Cod proc.civ.
Pârâtele C. E., C. B. și C. L. (aceasta din urmă prin curator P. L., conform încheierii pronunțate de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni – f. 30-31 dosar) au formulat întâmpinare (f.43-45), prin care au solicitat admiterea în parte a cererii întrucât masa succesorala este grevată de un pasiv iar o . bunuri mobile nu mai fac parte din masa succesorală ,aspect care atrage diminuarea valorii și implicit a sultei în mod corespunzător.
Tractorul . 650, plugul si disc 8 talgere au fost înstrăinate la data de 17.08.2010 de către C. C. E. și de către C. C. C. (defunctul).
Tractorul U 650 și plugul sunt de la data semnării contractului în proprietatea lui C. G., domiciliat în satul Giurgești, . iar discul a intrat în proprietatea lui Z. C., domiciliat în satul Hreațca, .; în consecință, acestea nu mai pot forma obiectul prezentului partaj.
Animalele domestice sunt în număr mai mic și anume 3 vaci, 160 de oi și 1 măgar, 10 găini, 1 porc,10 găini și niciun iepure.
Întrucât C. C. E. este organizatoare de stână figurează cu un număr de 215 oi. Celelalte 55 de oi sunt ale cumetrilor, rudelor și prietenilor. S-a ajuns în această situație pentru ca aceștia să primescă subvenția-care este acordată de la 50 de oi în sus, fiecare având câteva oi (10-15 oi).
Există credite contractate de defunct care sunt în derulare.
In anul 2008 C. C. E. și C. C. C. au încheiat un contract de credit la Pro-Credit Fălticeni pentru suma de 40.000 lei, de la decesul soțului și până în prezent achitând suma de 10.896 lei.
Precizează că înmormântarea și pomenirile creștinești au costat 38.202 lei. Mormântul va costa 10.000 lei jar praznicele viitoare se vor ridica la 35.000 lei.
Pârâta arată că soțul său a fost primar 3 mandate în . care 1a înmormântare au participat peste 2000 de oameni, fiind prezenți 15 preoți,15 cântăreți bisericești, 50 de primari,deputați și senatori. Costul total al înmormântării a fost de 26.306 lei. La aceasta se adaugă suma de 734 lei factura e-on, meniul pentru praznic fiind pregătit acasă (a existat un cost de energie suplimentar). După deces (care a avut loc în decembrie 2011) a făcut pomeniri în fiecare sâmbătă din post care se ridică la 280 de lei. La 9 zile a făcut o dezlegare acasă cu 2 preoți la care au participat 20 de persoane, costul fiind de 500 lei. La 40 de zile de la înmormântare a făcut un praznic creștinesc la care au participat peste 200 de persoane costul fiind în cuantum de 5.000 lei. La care se adaugă suma de 832 lei, costul facturii e-on întrucât a existat un consum mai mare de energie.
La 6 luni în spiritul tradiției creștin ortodoxe a organizat un praznic care a costat peste 5000 lei.
Pentru praznicele viitoare la 1,2,3,4,5,6 și 7 ani, pârâta estimează că va cheltui 35.000 lei, iar mormântul va costa peste 10.000 lei. Mai există costuri pe care nu vrea să le evidențieze având în vedere că intenționează să stingă litigiul printr-o tranzacție. In dovedire a solicitat încuviințarea probelor: testimonială,proba cu înscrisuri și orice alt mijloc de probă a cărui necesitate ar reieși din dezbateri.
La termenul din data de 11.09.2012, pentru pârâtele C. B. și C. L.- minore, s-a prezentat curator P. L. și a anexat încheierea de ședință din data de 19.04.2012, pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._, prin care a fost desemnată curator pentru minore
La termenul de judecată din data de 23.10.2012, pârâta C. C.-E. prin apărător, arată că întâmpinarea formulată în cauză are caracter reconvențional, în sensul că masa succesorală este grevată de pasiv succesoral în valoare de_ lei.
Ulterior, pârâta-reclamantă C. C. a formulat precizări la cererea reconvențională (f. 65 dosar) prin care înțelege să indice pasivul succesoral ce vizează masa succesorală rămasă după defunctul C. C. C. ca fiind în cuantum de 53.162 lei din care suma de 38.202 lei reprezintă cheltuielile de înmormântare si praznicele ulterioare iar suma de 14.960 lei reprezintă contravaloarea ratelor lunare achitate la Pro Credit Bank, bani folositi pentru finalizarea imobilului în litigiu.
Reclamanta-pârâtă C. L. E. a formulat întâmpinare la cererea reconvențională (f. 68-69 dosar) prin care arată că nu este de acord cu valoarea pasivului care grevează masa succesorală rămasă după defunctul C. C. C., așa cum a fost indicată de pârâtele-reclamante, întrucât apreciază că nu corespunde realității.
Se susține prin cererea reconvențională că masa succesorală rămasă după def. C. C. C. este grevată de un pasiv succesoral constând în suma de 40.000 lei reprezentând valoarea creditului contractat de defunct, precum și în suma de 83.372 lei, reprezentând înmormântarea, pomenirile creștine, mormântul și praznicele viitoare.
Chiar asimilând sumele cerute de pârâtele-reclamante instituției pasivului succesoral, pe de o parte, cheltuielile pretins a fi fost suportate de acestea sunt exagerate în raport cu obiceiul locului și persoana defunctului iar, pe de altă parte, potrivit practicii judiciare, în categoria sarcinilor născute după deschiderea moștenirii, la a căror suportare au obligația să participe toți moștenitorii, proporțional cu cotele-părți care le revin, intră doar cheltuielile de înmormântare și cheltuielile necesare pentru administrarea și lichidarea moștenirii. Orice alte cheltuieli privind comemorarea sau pomenirea religioasă a defunctului nu constituie sarcini ale succesiunii, nu atrag obligația legală de plată de către succesori, ci au natura unor acte dezinteresate, gratuite (D.C. nr. 248/2000 a secției a IV- a civilă a CA. București, în Culegere de practică judiciară 2000, p. 204 și urm.).
Susține că practica judiciară s-a pronunțat în sensul că prin conținutul noțiunii de cheltuieli de înmormântare se înțeleg cheltuielile rezonabile, în raport cu obiceiul locului, cheltuielile normale, necesitate de un asemenea eveniment.
Precizează că este sfidător să fie obligată la suportarea cheltuielilor de înmormântare în cuantumul precizat, motivat de faptul că acestea nu sunt de natură rezonabilă, în condițiile în care au fost chemați 15 preoți, 15 cântăreți bisericești, peste 2.000 de oameni, împrejurare în care această înmormântare excede condițiilor normale în care se desfășoară un asemenea eveniment. Mai mult, dezlegarea efectuată la domiciliul pârâtei-reclamante la 9 zile nu ține de cheltuielile de înmormântare a defunctului, încât pretențiile solicitate sub acest aspect nu pot fi reținute.
Celelalte cheltuieli privind comemorarea sau pomenirea religioasă (pomeniri, praznice) a defunctului nu constituie sarcini ale succesiunii, iar, pe de altă parte, nu poate fi reținută nici un fel de culpă în sarcina sa privind numărul ridicat al celor invitați la praznicul organizat la 40 de zile și la 6 luni ce a generat și costuri exagerate, nefiind justificat nici costul excesiv de ridicat al edificării mormântului, când există posibilități de orientare spre costuri minime. O astfel de conduită indică în fapt că nivelul de trai al pârâtelor-reclamante este ridicat și că își permit astfel de cheltuieli ce depășesc caracterul rezonabil al sumelor care se pot plăti de un om cu un trai mediu, încât ea nu poate fi ținută a suporta cotă-parte din aceste sume enorme, ostentative și fără justificare la urma urmei.
In fine, date fiind și împrejurările în care a crescut - doar cu mama sa și cu părinții acesteia, tatăl său rezumându-se doar la îndeplinirea obligației de a plăti pensia de întreținere într-un cuantum minim raportat la nivelul venitului minim pe economie, disproporționat față de veniturile reale înregistrate în funcția de primar, neglijându-și celelalte obligații, reclamanta consideră că ar fi chiar imoral să fie obligată să achite asemenea sume, vădit exagerate.
În concluzie, solicită respingerea cererii de pasiv succesoral ca nefondată.
Pârâta-reclamantă C. C. E. a formulat o nouă cerere de modificare a câtimii obiectului reprezentând pasivul succesoral (f. 104-105 dosar) prin care arată că pasivul succesoral ce grevează masa succesorală rămasă după defunctul său soț s-a mărit cu suma de 7000 lei întrucât la data de 15.12.2013 a efectuat pregătirile cu praznicul de 1 an după defunct.
De asemenea, începând din luna decembrie 2012 și până la începutul lunii februarie 2013 a efectuat cu resurse financiare proprii o . îmbunătățiri la o cameră și demisolul casei în cuantum de 12.200 lei, constând în finisarea acesteia întrucât era făcută ""la roșu" și placarea demisolului cu piatră, efectuarea balustradelor la balcoane în sumă de 3000 lei și poarta la intrare în garaj din fier forjat în cuantum de 1500 lei,aceasta nefiind executată anterior.
In total suma cu care își completează cererea reconvențională este de 23.700 lei.
C. C. și C. Z. au formulat cerere de interventie în interes propriu (f.201-202 dosar) prin care au solicitat să se constate că au un drept de creanță în cuantum de 40.000 lei ce reprezintă contravaloarea materialelor achiziționate de ei la edificarea bunului imobil casă de locuit ce compune masa succesorală.
Susțin că în perioada 2008-2012 au contractat mai multe credite la C.A.R pentru a achiziționa materiale pentru edificarea și finisarea casei de locuit obiect al prezentului litigiu,au investit și contravaloarea pensiilor lor lunare astfel încât au investit în total suma de 40.000 lei pe care defunctul împreună cu soția sa, pârâta-reclamantă urmau să le-o achite după finalizarea casei și revenirea pe plan financiar.
Fiul acestora a decedat iar ei au rămas să achite ratele lunare pentru creditele contractate,motiv pentru care au formulat prezenta cerere de intervenție, solicitând admiterea acesteia pentru a putea achita integral ratele aferente contractelor de credit.
Precizează că defunctul nu este unicul lor fiu ei mai având și o fiică care ar avea nevoie de ajutor.
In drept au invocat disp.art.49-51 cod proc.civilă.
în dovedire au solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, martori.
Prin încheierea de ședință din data de 29.10.2013 a fost admisă în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de către titularii acesteia, C. C. și C. Z. (f.303 dosar).
Pârâta-reclamantă C. L. E. a formulat cerere de completare a pasivului succesoral(f. 336-337 dosar) suportat în timpul litigiului cu suma de 25.000 lei, constând în contravaloarea monument funerar și contravaloare praznic de 2 ani efectuat după defunctul C. C..
Menționează că în luna decembrie 2013 a efectuat cheltuieli cu organizarea praznicului de 2 ani după defunctul soț, cheltuieli în cuantum de 5000 lei, iar în aceeași perioadă a montat monumentul funerar la mormântului defunctului, pentru care a achitat suma de 20.000 lei.
In dovedire, a anexat declarații autentice de martori, solicitând audierea lor în instanță.
Reclamanta pârâtă C. L. E. a formulat întâmpinare la cererea completatoare a pasivului succesoral (f. 372-374 dosar), solicitând respingerea acestei cereri, motivat de faptul că, cheltuielile cu organizarea praznicului de 2 ani după defunct, în cuantum de 5000 lei nu sunt dovedite prin înscrisuri, iar declarațiile extrajudiciare ale numiților F. L. G. și G. C., nu pot fi reținute ca mijloace de probă, având în vedere că nu au nicio semnificație juridică, din moment ce nu au fost administrate cu respectarea principiului nemijlocirii, care este un principiu fundamental al procesului civil, conform căruia probele trebuie să aibă caracter judiciar.
Prin decizia 5115/2009, ICCJ a arătat că mijloacele de probă extrajudiciare, ca o excepția de la principiul nemijlocirii probelor, se pot folosi numai în cazul în care nu pot fi administrate probe judiciare, iar părțile acceptă, își însușesc acele probe extrajudiciare.
Reclamanta-pârâtă, arată că, contestă aceste declarații extrajudiciare și se opune audierii martorilor propuși de pârâtă, având în vedere că aceștia au declarat cele solicitate de pârâtă în fața notarului, reținându-se caracterul subiectiv și părtinitor în ceea ce o privește pe aceasta.
Precizează că în ce privește chitanța nr. 123/27.12.2011 eliberată de P. Osoi, reprezentând costul înmormântării, nu poate fi avută în vedere, în condițiile în care înmormântarea a fost la Valea Glodului și nu la Osoi, în acest sens, depune la dosar o adeverință eliberară de P. Valea Glodului, din care rezultă că preotul paroh V. N. și Consiliul Parohial nu au primit nicio sumă de bani de la pârâtă, ci doar suma de 50 lei pentru diverse activități.
Pretinsele bonuri de decontare pentru cheltuielile de înmormântare, de vreme ce nu sunt însoțite de bonuri fiscale sau facturi, nu pot fi primite ca probe ale cheltuielilor efectuate, iar singura factură depusă la dosar, este din data de 14.01.2012, cu mult după înmormântare.
Reclamanta-pârâtă anexează dovezi în sensul că monumentul funerar montat de pârâtă la mormântul defunctului C. C., costă aproximativ 3800 lei și nu 20.000 lei cât precizează aceasta, încât nu poate fi avut în vedere prețul întreg al acestuia la completarea pasivului succesoral.
Solicită reclamanta-pârâtă emiterea unei adrese la Casa de ajutor reciproc a pensionarilor din Fălticeni, pentru a se comunica copii după contractele încheiat cu intervenienții C. Z. și C. și după documentația care a stat la baza încheierii acestor contracte.
Mai arată că în vederea pronunțării unei legale soluții, în ce privește masa succesorală care cuprinde și cota de 1/2 din animalele domestice, solicită administrarea unei probe cu expertiză tehnică judiciară în domeniul zootehniei, pentru a se stabili prețul ovinelor și al caprinelor, pe baza documentației comunicate de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor, referitoare la efectivul de animale cu care figura în exploatație defunctul, la data de 24.12.2011.
La rândul său, reclamanta-pârâtă a formulat cerere de completare a masei succesorale după defunct, cu cota de 1/2 din animalele domestice (101 ovine și 26 capre), fila 203 dosar.
Acestea rezultă din răspunsul comunicat de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (f. 130-131 dosar), referitoare la efectivele de animale deținute de către defunctul C. C.-C., la data de 24.12.2011.
In cauză, la solicitarea părților au fost încuviințate proba cu înscrisuri, respectiv expertiza topo, construcții, precum și proba testimonială.
Examinând cererile formulate în cauză, instanța le constată întemeiate în parte.
Astfel, din înscrisurile anexate la dosar, susținerile părților, depozițiile martorilor audiați, raportul de expertiză întocmite în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 24.12.2011 a decedat defunctul C. C., cu ultimul domiciliu în ..
Reclamanta C. L. E. este fiica din prima căsătorie cu defuncta G. M.-M., căsătorie care s-a desfăcut prin divorț, în baza sentinței civile nr. 1810/03.07.1995 a Judecătoriei Fălticeni.
Defunctul s-a recăsătorit cu pârâta C. C. E., iar din căsătoria acestora au rezultat fiicele minore în prezent, C. B.-I. și C. L.-A., reprezentate în instanță de curator P. L., în baza încheierii pronunțate de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni – f. 30-31 dosar.
Prin declarația autentificată sub nr. 617/23.03.2013 la BNP M. C., reclamanta și-a manifestat în mod expres voința de a accepta pur și simplu, în termen legal, succesiunea defunctului C. C. C. (f. 16 dosar).
Prin urmare, după defunct au vocație succesorală legală pârâta C. C. E.- soție supraviețuitoare, care culege o cotă de 1/4, pârâtele C. B.-I., C. L.-A. precum și reclamanta C. L.-E. în calitate de fiice ale defunctului, care culeg o cotă de 1/4 din succesiune.
Masa succesorală se compune din cota de 1/2 din bunurile terenuri și construcții, precum și din celelalte bunuri dobândite, cealaltă cotă de 1/2 fiind cota de bun comun a soției supraviețuitoare C. C. E..
Bunurile imobile terenuri, au fost identificate, măsurate și evaluate de către expert topograf U. O.-A. în raportul de expertiză anexat la filele 180-196 dosar, necontestate de către părți.
Pârâta-reclamantă C. C.-E. a dobândit împreună cu defunctul, suprafața de 2907 mp. situată a locul „Osoi” teren intravilan, notat cu . în CF nr._ a . prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1479/2007.
In realitate, se regăsesc în această parcelă, 2543 mp. din care 977 mp. curți-construcții și 1566 mp. teren în pantă, supus alunecărilor de teren, cu o baltă într-o groapă, evidențiată pe planul de situație de la anexa 1.
Valoarea de piață a acestui teren în suprafață de 2543 mp. de la locul „Osoi”, este de 11.723 lei, valoarea cotei de 1/2 supusă împărțelii, fiind de 5861,5 lei.
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 904/14.07.2002, defunctul împreună cu prim-pârâta C. C.-E. a dobândit suprafața de 2,81 ha teren compusă din patru trupuri la locul numit „Știubeie” și „Bazaci” care formează un trup comun: „Bazaci 2”, „Deal Straja” și „Capu G.”.
Suprafața măsurată – I trup, fiind de_ mp. compusă din_ mp. teren arabil situat la locul „Știubeie” și 2786 mp. fânețe la locul „ Bazaci 1”.
Valoarea de piață a fost estimată de expert la 14.487 lei.
Valoarea cotei de 1/2 supusă împărțelii, este de 7243, 5 lei.
Suprafața de teren măsurată la locul „Bazaci 2”- teren arabil este de 2131 mp. evaluată la 1747 lei; valoarea cotei de 1/2 supusă împărțelii, fiind de 873,5 lei.
Suprafața de teren măsurată la locul „Deal Straja”- teren arabil este de 6400 mp. evaluată la 5248 lei; valoarea cotei de 1/2 supusă împărțelii, fiind de 2624 lei.
Suprafața de teren măsurată la locul „Capu G.”- teren arabil este de 1472 mp. evaluată la 1207 lei; valoarea cotei de 1/2 supusă împărțelii, fiind de 603,5 lei.
Suprafața totală supusă partajării este de 30.072 mp. cu o valoare de_ lei, valoarea cotei de 1/2 supusă împărțelii, fiind de 17.071 lei.
Conform raportului de expertiză, dar și susținerilor părților, toate aceste terenuri se află în posesia prim pârâtei-reclamante C. C.-E., soție supraviețuitoare.
Defunctul C. C. C. a dobândit împreună cu prim pârâta-reclamantă C. C.-E. și imobilele construcții și anume: una casă de locuit edificată din bolțari, acoperită cu tablă Lindab, D+P+M, situată în ., jud. Suceava; garaj și bucătărie construită din bolțari, acoperită cu tablă Lindab; anexe gospodărești, precum bucătărie construită din chirpici și lemn, cotețe, magazie.
Aceste imobile-construcții au fost edificate pe . 0,11 ha, teren situat între vecinii: Zetu G. la V, parcelă teren arabil și pârâu la N, moștenitori B. G. la E și drumul comunal la S; execuția lucrărilor a fost făcută în regie proprie.
Prin raportul de expertiză întocmit de expertul desemnat în cauză, M. M.-C., aceste imobile construcții au fost evaluate la o valoare de circulație de 39.300 Euro.
Același expert a identificat și evaluat îmbunătățirile aduse de pârâta-reclamantă C. C.-E. indicate în cererea reconvențională și anume: poarta la garaj, placare drumul cu piatră, finisare cameră demisol, balustrade la balcoane, valoarea acestor îmbunătățiri fiind de 27.966,39 lei.
Reclamanta-pârâtă C. L.-E. a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expert M. M.-C., motivat de nerespectarea etapelor ce urmează a fi parcurse pentru stabilirea valorii imobilelor, respectiv: stabilirea mai întâi a prețului tehnic actualizat, iar în final prețul actual de circulație, expertul stabilind doar un preț final de circulație, fără a fi menționată modalitatea comparativă directă și anume, estimarea valorii față de altă proprietate similară.
Mai mult, s-a invocat faptul că expertul nu a evaluat fiecare bun imobil-construcții în parte.
Prin suplimentul la raportul de expertiză (f. 283-301 dosar) expertul desemnat în cauză a formulat răspuns la obiecțiuni, acestea nefiind edificatoare pentru instanță.
La solicitarea reclamantei, instanța a încuviințat efectuarea unei noi expertize construcții, fiind desemnat expert P. V..
Prin raportul de expertiză întocmit în cauză (f. 456-471 dosar) acesta a evaluat construcții la prețul de circulație, după cum urmează: casa D+P+M – 47.906 Euro; bucătăria de vară – 1.025 Euro; beciul de sub bucătărie – 255 Euro; cotețe păsări și porci – 326 Euro; șură și garaj – 3648 Euro; magazie pentru lemne – 129 Euro, în total – 53.289 Euro, iar îmbunătățirile efectuate la casă D+P+M la valoarea de 15.630 lei, din care 7283 lei materiale construcții și 8347 lei manoperă.
Același expert a evaluat monumentul funerar construit pentru două persoane, la valoarea de 17.770 lei, valoarea unui singur monument funerar fiind de 8885 lei.
Și acest raport de expertiză a fost contestat de către reclamanta-pârâtă, expertul formulând răspuns la obiecțiuni, prin suplimentul la raportul de expertiză (f. 552-553 dosar).
In cauză s-a dispus efectuarea unei note comune de către experții desemnați în cauză, cu privire la valorile imobiliare în litigiu și a valorii îmbunătățirilor aduse, astfel că potrivit acestei note, depuse la f. 564 dosar, valoarea de circulație a masei imobiliare aflate în litigiu, a fost stabilită la valoarea de 46.000 Euro, iar valoarea îmbunătățirilor făcute de pârâta-reclamantă, la 23.000 lei.
La efectuarea acestui din urmă raport de expertiză, a participat din partea reclamantei-pârâte expert parte V. S., aflată pe lista experților tehnici judiciari și construcții civile, industriale și agricole a Biroului local de expertiză Suceava, cu autorizația nr._ din ANEVAR, precum și expert C. E.- din partea pârâtei-reclamante.
Expert V. S. a anexat la dosar raportul de expertiză întocmit (f. 501-520), din care rezultă că valoarea de piață a gospodăriei este de_ Euro- 335.292 lei.
Expert C. E. – expert parte pentru pârâte, nu a anexat la dosar raportul de expertiză.
Avându-se în vedere diferența mare dintre valoarea stabilită de expert parte V. S. și cea stabilită de către experții desemnați în cauză, M. M. și P. V., dar și față de cea stabilită de cei doi experți prin nota comună, instanța apreciază că în cauză, valoarea stabilită prin nota comună a experților desemnați în cauză, este cea apropiată de valoarea de piață a imobilelor. Mai mult, această valoare stabilită la 46.000 Euro prin nota comună a experților desemnați în cauză la cursul zilei de 4,4 lei/Euro, suma fiind de 202.400 lei, se apropie mai mult de valoarea de impozitare a imobilelor, reținută în certificatul de atestare fiscală emis de Primăria . dosar), valoarea de impozitare pentru casă și anexe fiind de 162.327 lei.
Nu pot fi reținute susținerile reclamantei-pârâte privitoare la nerespectarea de către experții desemnați în cauză a metodei comparației, întrucât expertul P. V. a precizat în raportul de expertiză că în zona în care sunt amplasate imobilele, nu există situație comparativă cu caracteristici similare de acest fel, nu există tranzacție imobiliară, iar în cauză nu s-a demonstrat contrariul.
Situațiile prezentate în raportul expertului parte V. S., nu pot fi reținute ca situații comparabile, întrucât sunt prezentate oferte de vânzare în cu totul alte zone decât în zona în care se află imobilele.
In ceea ce privește ofertele de vânzare atașate la nota de concluzii scrise de către reclamanta-pârâtă, chiar dacă acestea privesc imobile din .-a demonstrat că aceste oferte s-au concretizat în tranzacții imobiliare și că prețul solicitat a fost și acordat.
Prin urmare, valoarea imobilelor construcții situate în satul Osoi, . va fi cea reținută din nota comună a experților desemnați în cauză, respectiv de 46.000 Euro, convertită în lei la cursul de schimb al BNR 4,4 lei/Euro, astfel că rezultă o valoare de 202.400 lei.
Pârâta-reclamantă C. C.-E. a solicitat pe cale de cerere reconvențională, deducerea îmbunătățirilor efectuate la aceste imobile, după decesul soțului său, respectiv îmbunătățiri la o cameră și la demisolul casei, în cuantum de 12.200 lei, constând în finisarea acesteia, întrucât era la roșu și placarea demisolului cu piatră, efectuarea balustradelor la balcoane în sumă de 3000 lei, efectuarea porții de la intrare și garaj din fier forjat în sumă de 1500 lei, în total îmbunătățiri în valoare de 16.700 lei(f. 105 dosar).
Prin rapoartele de expertiză întocmite în cauză, au fost identificate și evaluate aceste lucrări, stabilirea valorii fiind diferită de la raport la raport.
Prin nota comună a celor doi experți desemnați în cauză, valoarea acestor îmbunătățiri a fost stabilită la 23.000 lei.
Pârâta-reclamantă nu și-a majorat câtimea obiectului și nu a înțeles să timbreze corespunzător, astfel că instanța va avea în vedere la deducerea valorii îmbunătățirilor, valoarea precizată de pârâta-reclamantă în cererea sa cu caracter reconvențional, respectiv de 16.700 lei.
Privitor la aceste imobile construcții, în cauză au formulat cereri de intervenție în interes propriu, C. C. și C. Z. prin care au solicitat a se constata că au un drept de creanță în cuantum de 40.000 lei, ce reprezintă c/valoarea materialelor achiziționate la edificarea bunului imobil-casă de locuit, ce compune masa succesorală.
Probele administrate în cauză, respectiv înscrisuri și depoziții de martori, relevă faptul că intervenienții care sunt părinții defunctului, au participat pecuniar la edificarea construcțiilor în litigiu.
Astfel, așa cum rezultă din adeverința emisă de Casa de ajutor reciproc a pensionarilor din Fălticeni (f. 355 dosar), C. C. și C. Z. au avut împrumuturi la această unitate, anual în perioada 2009-2012, C. Z. totalizând împrumut de 20.200 lei, iar C. C. de 26.500 lei, în aceeași perioadă.
La dosar au fost atașate și contractele de împrumut efectuate de cei doi intervenienți în perioada menționată (f. 428-436 dosar).
In altă ordine de idei, din depoziția martorei C. O. (fg. 309 dosar), rezultă că intervenienții au făcut mai multe împrumuturi la CAR, chiar și pe numele altor persoane, iar cu banii împrumutați au contribuit la finisarea casei de locuit a defunctului fiu, respectiv la fațada case, garduri, gresie și faianță.
Si martorul Gontaru C. afirmă în depoziția sa (f. 326 dosar), că intervenienții, ca părinți ai defunctului, l-au ajutat pe acesta cu bani pentru construcția casei din contractele de împrumut, din creșterea animalelor și exploatarea terenului.
Martorul arată faptul că intervenienții sunt profesori și beneficiază de pensie bună.
La dosar, intervenienții au atașat cupoanele de pensie (f. 311-312), din care rezultă faptul că, în calitate de profesori pensionari, ridică lunar fiecare pensie de cca. 1300 lei,
Susținerile reclamantei-pârâte cum că părinții defunctului nu l-au ajutat pe acesta la edificarea construcțiilor, nu sunt dovedite de probe.
Martorul S. Gh. (f. 310 dosar) afirmă doar faptul că nu crede că defunctul a fost ajutat de părinți la edificarea casei, pentru că acesta pe timpul vieții, era perceput ca un mic baron local și deci avea suficienți bani pentru a-și construi casa. Acestea reprezintă doar simple speculații și nu probe certe, astfel că depoziția martorului va fi înlăturată.
Considerând cererea de intervenție întemeiată, instanța urmează ca în conf. cu art. 66 alin. 1 Cod proc.civ. să o admită și să constate că intervenienții au un drept de creanță în cuantum de 40.000 lei, la edificarea imobilelor-construcții.
Așadar, din valoarea totală a masei imobiliare construcții, va fi dedusă și această sumă de 40.000 lei- dreptul de creanță al intervenienților C. C. și C. Z., reprezentând aportul adus de aceștia ca părinți ai defunctului la edificarea acestor construcții.
Deducând această sumă de 16.700 lei- c/valoarea îmbunătățirilor aduse de pârâta-reclamantză C. C.-E.- soție supraviețuitoare la care se adaugă suma de 40.000 lei menționată anterior, rezultă că valoarea rămasă este de 145.700 lei.
Valoarea cotei de 1/2 este de 72.850 lei, care reprezintă valoarea de împărțit, cealaltă cotă de 1/2 aparținând pârâtei C. C.-E.-cotă de bun comun a soției supraviețuitoare.
Masa partajabilă cuprinde și cota de 1/2 din animalele domestice ce au aparținut defunctului la decesul acestuia, respectiv: 6 bovine, 316 ovine și 26 caprine a căror valoare rezultă din documentul nr. 3501/20.03._ (f. 130 dosar). Valoarea acestora a fost stabilită prin suplimentul la raportul de expertiză întocmit în cauză de expert M. V. (f. 487-493 dosar), respectiv 67.900 lei, cota de 1/2 supusă partajului fiind de 33.950 lei, cealaltă cotă de 1/2 fiind cota de bun comun a soției supraviețuitoare C. C.-E..
Deși inițial pârâta-reclamantă a contestat nr. animalelor domestice existente în patrimoniul defunctului la deces, aceste susțineri nu au fost dovedite de probe.
Cum, deopotrivă datele oficiale confirmă existența acestor animale domestice în număr de 6 bovine, 316 ovine și 26 caprine, instanța va da curs solicitării reclamantei-pârâte de a fi aduse la masa de împărțit.
Masa partajabilă nu va cuprinde și cota de 1/2 din utilajele agricole- tractor evaluat, conform cererii de chemare în judecată la suma de 20.000 lei, întrucât pârâta-reclamantă a contestat existența acestor utilaje în gospodăria defunctului, la data decesului, susținerile acesteia cum că utilajele au fost vândute de defunct în anul 2010 anterior decesului, fiind dovedite de probe, respectiv înscrisul depus la f. 106-107 dosar și depoziția martorei Zetu A. (f. 110 dosar).
Privitor la suma de bani încasată cu titlu de subvenție (plată națională directă complementară asigurată prin bugetul MADR- fonduri APIA de către defunct, în valoare de_ lei, aceasta face obiectul partajului, întrucât din înscrisurile înaintate de CEC BANK- Sucursala Suceava (f. 276-278 dosar), rezultă că defunctul figurează cu cont curent în perioada 27.04._13, în care sunt evidențiate încasări.
Prin urmare, masa de împărțit va cuprinde cota de 1/2 din această sumă, respectiv 6712 lei, cealaltă cotă de 1/2 fiind cota de bun comun a soției supraviețuitoare.
Masa succesorală rămasă la decesul defunctului C. C. C. cuprinde bunurile sus-menționate, valoarea totală fiind de 261.436 lei, valoarea cotei de 1/2 supusă împărțelii fiind de 130.718 lei, cealaltă cotă de 1/2 fiind cota de bun comun a pârâtei-reclamante, în calitate de soție supraviețuitoare.
Din interpretarea per a contrario a disp. art. 91 din Legea 71/2011, normă tranzitorie care prevede că „ moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare, la data deschiderii moștenirii”, rezultă că în speță, sunt aplicabile disp. N. Cod civil, succesiunea fiind deschisă la data de 24.12.2011 după . N.Cod civil.
Art. 1143 Cod civil, prevede” nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune, chiar și atunci când există convenție sau clauze testamentare care prevăd astfel”.
In temeiul acestor prevederi, coroborate cu disp. art. 980 și urm. Cod proc.civ. instanța va admite în parte atât acțiunea, cât și cererea reconvențională, va stabili masa succesorală, moștenitorii acceptanți și cotele ce li se cuvin și va dispune lichidarea stării de indiviziune.
Așadar, masa succesorală rămasă la decesul defunctului, va cuprinde cota de 1/2 din imobilele terenuri, construcții, precum și celelalte bunuri menționate anterior în considerente, valoarea totală de 130.718 lei- aceasta reprezentând activul succesoral.
Sub aspectul pasivului succesoral pretins prin cererea reconvențională, cu completările ulterioare, instanța reține următoarele:
Pârâta-reclamantă a formulat cerere reconvențională și a indicat la fila 65 dosar, pasivul succesoral în sumă de 53.161 lei, din care suma de 38.202 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și praznicele ulterioare și suma de 14.960 lei, reprezentând c/valoarea ratelor lunare achitate la ProCreedit Bank- sumă folosită pentru finalizarea imobilului în litigiu(f. 65 dosar).
Ulterior și-a completat cererea reconvențională, susținând că pasivul succesoral ce grevează masa succesorală, s-a mărit cu suma de 7000 lei- cheltuieli efectuate cu organizarea praznicului de 1 an după defunct(f. 104 dosar); 5000 lei cheltuieli efectuate cu praznicul de 2 ani (f. 336 dosar) și cu 20.000 lei c/valoarea monumentului funerar la mormântul defunctului (f.337 dosar).
Pasivul succesoral cuprinde datoriile defunctului-obligații cu caracter patrimonial și care nu se sting la moartea sa, care decurg din contracte etc. precum și sarcinile succesorale, cum ar fi cheltuieli de înmormântare, cheltuieli de administrare, conservare și lichidare a moștenirii.
Cât privește suma de 14.960 lei reprezentând c/valoarea ratelor lunare, actele de contracte de credit efectuate la ProCredit Bank, această sumă nu a fost dovedită de nicio probă.
La dosar a fost atașat contractul de credit nr._/29.10.2008 privitor la suma de 40.000 lei, însă potrivit contractelor (f. 66-67 dosar) deși creditul a fost acordat pe o perioadă de 48 luni (4 ani), pârâta nu a făcut dovada că a achitat suma de 14.960 lei- drept contravaloare a ratelor din acest credit.
Mai mult, în ceea ce privește acest credit de 40.000 lei, nu s-a dovedit destinația acestuia, încât pretinsa solicitare nu poate fi inclusă în pasivul succesoral.
Privitor la cheltuielile de înmormântare, praznicele tradiționale, precum și celelalte cheltuieli ocazionate de decesul defunctului, respectiv ridicarea monumentului funerar, instanța a reținut următoarele: acestea se înscriu ca fiind sarcini ale moștenirii- fiind obligații care nu există în patrimoniul celui care lasă moștenirea, dar se nasc în persoana moștenitorilor la deschiderea succesiunii sau ulterior, independent de voința defunctului sau de voința moștenitorilor.
In speță, se constată din probele administrate, că există sarcini ale moștenitorilor, respectiv cheltuieli de înmormântare și pomeniri creștinești, conform datinei, cheltuieli care au fost suportate exclusiv de către pârâta-reclamantă C. C.-E. și care trebuie să se dividă potrivit cotelor părți.
Pârâta-reclamantă a indicat la fila 65 dosar, suma de 38.202 lei drept cheltuieli de înmormântare și praznice ulterioare.
Din depoziția martorei audiate respectiv Zetu A. (f. 110 dosar), rezultă că la înmormântarea defunctului au participat un nr. de 1500-2000 persoane și că a costat 40.000 lei, iar praznicele ulterioare de 9 zile, 40 zile și jumătate de an la care au participat cca. 200 persoane, au constat 6000-7000 lei; aceste cheltuieli fiind suportate de soția supraviețuitoare.
Martorii F. L. G. (f.166 dosar) și Sumanariu M. (f. 167 dosar) au apreciat aceste cheltuieli cu mul mai mult, respectiv 60.000-70.000 lei pentru înmormântare-praznice și praznicul organizat la înmormântare, iar praznicele de peste an la 5000-6000 lei.
Insăși martora propusă de reclamantă, B. Anișoara afirmă în depoziția sa, că la înmormântare au participat foarte multe persoane și că s-au efectuat cheltuieli mari, înmormântarea nefiind una obișnuită.
Față de aceste dovezi și față de împrejurarea că defunctul a fost primar, sunt justificate cheltuielile pretinse de pârâta-reclamantă, în cuantum de 38.202 lei nefiind considerate în nici un caz excesive, astfel cum nejustificat pretinde reclamanta-pârâtă.
Cât privește cheltuielile ocazionate cu praznicul de un an de 7000 lei, acestea au fost dovedite de depoziția martorei Zetu A.(f. 110 dosar), care s-a declarat participantă la toate evenimentele de comemorare ale defunctului.
De asemenea, cheltuielile ocazionate de praznicul de 2 ani în sumă de 5000 lei, au fost dovedite de depoziția martorei Scutar A. (f. 398 dosar).
La acestea se adaugă c/valoarea monumentului funerara evaluat de expertul P. V. la suma de 8.8885 lei (f. 470 dosar).
Totalizând aceste cheltuieli, rezultă că pasivul succesoral cuprinde suma de 59.087 lei.
Costul a parte din aceste cheltuieli, rezultă și din înscrisurile anexate la f. 343-349 dosar.
Din această sumă de 59.087 lei se va deduce suma de 2022 lei, reprezentând ajutor de înmormântare ridicată de pârâta-reclamantă- a se vedea înscrisul de la f. 168 dosar, astfel că pasivul succesoral va însuma 57.065 lei.
Concluzionând asupra pasivului succesoral constatat a fi compus din cheltuieli de înmormântare, praznicele tradiționale și c/valoarea monumentului funerar în sumă de 57.065 lei, instanța are în vedere că acestea se transmit succesorilor divizat, potrivit art. 1155 Cod civil, în proporție de partea ereditară a fiecăruia, astfel că reclamanta-pârâtă, ca fiică a defunctului este ținută să contribuie la acoperirea lui prin plata către soția supraviețuitoare a sumei de bani corespunzător cotei sale părți (1/4), respectiv 14.266 lei.
Privitor la modalitatea de lotizare, instanța va atribui în lotul pârâtei-reclamante C. C.-E. și a pârâtelor C. B.-I. și C. L.- A. toate bunurile succesorale, urmând ca acestea să plătească cu titlu de sultă reclamantei-pârâte suma de 32.679,5 lei c/valoarea cotei.
In ceea ce privește cheltuielile de judecată efectuate de părți în prezenta cauză, instanța reține următoarele: cheltuielile efectuate de reclamanta-pârâtă, C. L.-E. conform înscrisurilor atașate la dosar, exceptând cheltuielile de plată către expert M. V., întrucât aceste plăți urmau a fi efectuate prin Biroul Local de Expertiză, sunt de 5900 lei, iar cheltuielile efectuate de pârâta-reclamantă C. C.-E. sunt de 5518,5 lei, conform chitanțelor depuse la dosarul cauzei.
Totalizând aceste cheltuieli, rezultă suma de 9418,5 lei și divizându-le la cei patru moștenitori, reclamanta- pârâtă datorează suma de 2704,6 lei corespunzătoare cotei de 1/4, sens în care, instanța în conf. cu art. 274 Cod proc.civ. va obliga pe pârâte să plătească reclamantei-pârâte suma de 1195,4 lei ca diferență față de suma avansată de 3900 lei-după compensare.
Efectuând calculele ajutoarelor publice judiciare acordate în cauză, instanța constată că reclamanta-pârâtă C. L. E. a primit ajutor public judiciar în sumă de 2953,5 lei, în timp ce pârâta-reclamantă C. C.-E. a primit ajutor public judiciar în cuantum de 2098,43 lei, în total 5051,93 lei.
C. de 1/4 din această sumă, respectiv 1262,97 lei pentru care reclamanta-pârâtă și fiecare dintre pârâte sunt obligate să le achite statului cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cum, reclamanta-pârâtă, precum și pârâta-reclamantă și pârâtele din prezenta cauză, au primit bunuri succesorale (bunuri în natură și sultă) ce întrunesc de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, instanța în conf. cu prev. art. 274 Cod proc.civ. raportat la OUG 51/2008, instanța va obliga pe reclamanta-pârâtă să plătească statului suma de 1262,97 lei, reprezentând cota de 1/4 din totalul sumei acordate ca ajutor public judiciar.
In baza aceluiași temei, instanța va obliga pe fiecare dintre pârâte să plătească statului câte 1262,97 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanța va constata totodată, că intervenienții nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea precizată și completată, formulată de reclamanta-pârâtă C. L.- E., domiciliată în . nr. 345, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâții reclamanți: C. C.-E., C. B.-I. și C. L.- A., prin reprezentant legal C. C.-E., toți domiciliați în ., jud. Suceava.
Admite în parte cererea reconvențională, precizată și completată.
Admite cererea de intervenție în interes propriu, formulată de intervenienții: C. C. și C. Z., ambii domiciliați în ., jud. Suceava.
Constată că la data de 24.12._ s-a deschis succesiunea după defunctul C. C.-C., cu ultimul domiciliu în ..
Masa succesorală rămasă la domiciliul defunctului, se compune din cota de 1/2 din:
1. Imobile terenuri în suprafață totală de_ mp. evidențiată în contractele de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1479/2007 de BNP M. A. și nr. 904/2002 la BNP M. A. în valoare totală de 34.412 lei dispusă după cum urmează:
- suprafața de 2543 mp. curți-construcții+livezi+bălți situată la locul „Osoi”, în valoare de 11.723 lei;
- suprafața de_ mp. arabil+fânețe situată la locul „Știubeie și Bazaci 1” în valoare de 14.487 lei;
- suprafața de 2131 mp. arabil situată la locul „Bazaci 2” în valoare de 1747 lei;
- suprafața de 6400 mp. teren arabil situată la locul „Deal Straja” în valoare de 5248 lei;
- suprafața de 1472 mp. teren arabil situată la locul „Capu G.” în valoare de 1207 lei;
Valoarea cotei de 1/2 supusă împărțelii este de 17.206 lei.
2. Imobile construcții (cota de 1/2):
- una casă de locuit din bolțari, acoperită cu tablă Lindab (DPM) și anexe gospodărești, garaj, bucătărie + beci, magazie, cotețe, șură, magazie de lemne în valoare totală de 46.000 Euro- c/valoare în lei 202.400 lei, la cursul de 4,4 lei/Euro, conform BNP, valoare din care se deduce suma de 16.700 lei- c/valoare îmbunătățiri efectuate de pârâta-reclamantă C. C.-E., precum și suma de 40.000 lei c/valoare drept creanță intervenienți.
Valoarea totală rămasă este de 145.700 lei; valoarea cotei de 1/2 supusă împărțelii este de 72.850 lei.
3. C. de 1/2 din animalele domestice ( 6 bovine, 316 ovine, 26 caprine în valoare totală de 67.900 lei; valoarea cotei de 1/2 fiind de 33.950 lei.
4. C. de 1/2 din suma de bai existentă în contul defunctului, cu titlu de subvenție (plată națională directă complementară asigurată prin bugetul MADR) de 13.424 lei; valoarea cotei de 1/2 fiind de 6712 lei.
Masa succesorală rămasă la decesul defunctului, totalizează 261.436 lei, valoarea cotei de 1/2 este de 130.718 lei.
Moștenitori acceptanți la succesiunea defunctului, sunt reclamanta-pârâtă C. L.-E. în calitate de fiică cu o cotă de 1/4, pârâta C. C.-E.- soție supraviețuitoare cu o cotă de 1/4, C. L.-A. și C. B.-I. – fiice, fiecare cu o cotă de 1/4.
Valoarea cotei de 1/4 este de 32.679,5 lei.
Constată că pârâta-reclamantă C. C.-E. a efectuat îmbunătățiri la imobilele construcții aflate în litigiu, în valoare de 16.700 lei.
Constată că succesiunea defunctului este grevată de pasiv succesoral în cuantum de 57.065 lei.
Constată că intervenienții C. C. și C. Z. au un drept de creanță la edificarea și finalizarea imobilelor construcții aflate în litigiu, în sumă de 40.000 lei.
Lichidează starea de indiviziune și atribuie în lotul pârâtelor toate bunurile succesorale, rămase în patrimoniul defunctului la decesul acestuia.
Obligă pe pârâta-reclamantă și pe pârâte, să plătească reclamantei-pârâte suma de 32.679,5 lei cu titlu de sultă.
Obligă pe reclamanta-pârâtă să plătească pârâtei-reclamante C. C.-E. suma de 14.266 lei- c/valoare pasiv succesoral corespunzător cotei de 1/4.
Obligă pe pârâte să plătească pârâtei-reclamante suma de 1195,4 lei cheltuieli de judecată, corespunzătoare cotei de 1/4 și după compensare.
Obligă pe reclamanta-pârâtă, pe pârâta-reclamantă, precum și pe fiecare dintre pârâte să plătească statului câte 1262,97 lei cheltuieli de judecată, reprezentând ajutoare publice judiciare acordate în prezenta cauză.
Constată că intervenienții C. C. și C. Z., nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 03.02.2015.
Președinte, Grefier,
Red. A.I.
Tehnored. G.V. Ex. 8/ 26.02.2015
| ← Consfiinţire acord mediere. Sentința nr. 111/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 473/2015. Judecătoria... → |
|---|
