Partaj judiciar. Sentința nr. 562/2015. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 562/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 562/2015
Dosar nr._ - partaj succesoral -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 562
Ședința publică din 24 februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: S. C.
Grefier: V. P.
Pe rol, se află judecarea cauzei civile având ca obiect partaj succesoral, privind reclamanta R. M., în contradictoriu cu pârâta D. A..
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare se prezintă reclamanta asistată de avocat V. I., lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Avocat V. I. solicită instanței a se observa că dosarul a fost trimis de la un alt complet, întrucât acesta a fost primul complet învestit cu soluționarea cauzei. Solicită conexarea dosarului_, urmând ca la următorul termen de judecată să propună probe. Arată că în acel dosar au fost depuse documente în plus privind acceptarea succesiunii, iar în formularea cererii a justificat calitatea de succesor. Mai arată că în măsura în care se va aprecia că nu este necesară atașarea dosarului, solicită lăsarea cauzei la ordine.
Instanța respinge cererea formulată de apărătorul reclamantei, motivat de faptul că înscrisurile din dosarul nr._ se regăsesc la prezentul dosar, învederând că a studiat dosarul în care a fost anulată cererea și a constatat că are aceleași înscrisuri, drept pentru care va lăsa cauza la ordine.
La apelul nominal făcut în ședință publică la ordine se prezintă reclamanta asistată de avocat V. I., lipsă fiind pârâta.
Totodată se prezintă soțul pârâtei care depune la dosar un înscris medical și arată că pârâta are demență senilă. Totodată arată că are de depus înscrisuri în dovedire.
Avocat V. I. precizează că înscrisul medical nu are relevanță în cauză, iar actele în dovedire sunt depuse la dosar.
Instanța constată că înscrisurile prezentate de soțul pârâtei sunt atașate la dosar și cum la dosar nu există o împuternicire a pârâtei nu va lua concluziile soțului pârâtei.
Întrebat fiind, avocat V. I. arată că obiectul cererii este o ieșire din indiviziune cu privire la terenul cuprins în titlul de proprietate nr. 100/2007.
Instanța invocă din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și o pune în discuție.
Avocat V. I. arată că a motivat în cerere faptul că R. N. este fiul lui D., cum este fiică și pârâta, iar ambii au acceptat moștenirea, au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, dar această cerere a fost invalidată, astfel că R. N. și apoi R. M. au formulat altă cerere, sunt înscrisuri la dosar, iar formularea cererii reprezintă acceptarea succesiunii, precizând că cererea ca atare reprezintă un document din care rezultă acceptarea moștenirii. Conform art. 13 alin. 3 din Legea 18/1991 urmează ca acest teren să fie partajat, iar pentru a partaja terenul autorului părților nu trebuie ca toți moștenitorii să formuleze cerere de reconstituire dacă pot face dovada că au acceptat în mod tacit sau în alt mod, iar o folosire a terenului înseamnă că partea a acceptat moștenirea. Consideră că nu este dată excepția invocată din oficiu, iar faptul că este înscrisă în titlu doar pârâta D. A. nu înseamnă că doar ea are dreptul la moștenire.
Instanța reține cauza pentru soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei.
INSTANȚA
Asupra excepției invocate, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni si înregistrată la data de 17.09.2014 sub nr._, reclamanta R. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta D. A., ca prin hotărârea ce se va pronunța, în urma probelor pe care le va face, să se dispună partajarea averii succesorale rămasă după R. D., constând din suprafața de 2,00 ha, înscris în titlul de proprietate 100/2007, cu cheltuieli de judecată.
A indicat valoarea terenului ca fiind de 4.000 lei.
In motivarea acțiunii reclamanta a arătat că după apariția legii funciare, împreună cu pârâta au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,00 ha teren cu vegetație forestieră care a aparținut autorului comun, R. D., socrul meu șt respectiv tatăl pârâtei.
În urma mai multor demersuri, reconstituirea dreptului de proprietate s-a efectuat dar în titlul de proprietate a fost trecută ca titular doar D. A.. Cererea inițială a fost invalidată pentru aspecte procedurale la legea funciară (neformularea în termen a contestației la hotărârea comisiei locale) dar în înțelegere cu pârâta, cumnata sa, aceasta a reluat procedura, trebuind să lucreze și în numele reclamantei, dar în titlu a fost înscrisă doar ea.
Susține că soțul său, R. N., decedat la data de 18.06.1991, a acționat în cadrul procedurii stabilită de legea funciară prin formularea cererii nr. 4337/1991, la Primăria comunei Vânători, jud. Iași iar ea, în calitate de moștenitoare a soțului a formulat altă cerere, nr. 318/14.09.2005, pentru 2,00 ha, tot la Vănători, așa cum rezultă din adresa 2675/08.09.2008. Anterior soțul acceptase succesiunea tatălui său, a fost înzestrat cu teren la căsătorie, teren care a rămas în posesia sa și după decesul tatălui. Cererea reclamantei de reconstituire a dreptului asupra celor 2.00 ha teren cu pădure, formulată în condițiile art. 13 din Legea 18/1991, republicată, atestă acceptarea indubitabilă a succesiunii socrului acesteia. Pentru aspecte procedurale ea putea fi invalidată însă este una validă pentru ceea ce reprezintă dovada acceptării succesiunii.
Precizează că în atare situație, cumnata sa, chiar dacă este trecută singură ca titular în titlu de proprietate, ca moștenitoare a lui R. D., acțiunea sa nu poate fi decât un act de administrare,care îi folosește și reclamanteii, astfel că această suprafață urmează a fi partajată, potrivit dreptului comun (art. 13, alin 3 din Legea 18/1991).
Susține că urmează ca partajarea terenului să se facă în natură, câte 1,00 ha pentru fiecare parte.
Solicită pârâtei să dispună încheierea unei tranzacții.
Pârâta a fost convocată la o ședință pentru informare cu privire la avantajele medierii, eventual pentru a ajunge la o înțelegere, dar nu a răspuns la invitație.
In drept, invocă dispozițiile art. 979 și următoarele din Noul Cod Civil, republicat
In dovedire a depus la dosar înscrisuri: copia titlului de proprietate, arbore genealogic, dovada efectuării procedurii de informare la mediator, certificat fiscal, certificat de sarcini, încheierea privind verificările în evidențele succesorale pentru R. D. și sentința 2567/2007 (f.9-21).
In dovedire solicită încuviințarea probei cu interogatoriul pârâtei, iar dacă va fi cazul și de alte înscrisuri, expertiză.
Menționează că prezenta cerere a mai făcut obiectul dosarului_, în care s-a dispus anularea cererii pe dispozițiile art. 200 din Cod pr. civilă.
Cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtei pentru ca în termen de 25 zile de la primirea acesteia să depună întâmpinare si să formuleze apărări, să invoce excepții, să propună probe cu privire la solicitările reclamantei, așa cum prevăd disp. art. 201 al.1 Cod pr. civilă.
Pârâta D. A. a formulat si depus la dosar întâmpinare (f.28).
In motivare a arătat că ea moștenește suprafața de 2,00 ha cu vegetație forestieră, situat în ., de la tatăl său R. C. D., decedat în anul 1945, conform titlului de proprietate nr. 100/2007.
Acest teren a fost cumpărat de tatăl pârâtei în anul 1927 conform declarațiunii de împroprietărire si veșnică vânzare, înregistrată la Judecătoria P. sub nr. 695/1927 și la Judecătoria Fălticeni sub nr. 2144/1927.
După Război, prin anul 1951 terenul a trecut in proprietatea statului.
După apariția Legii nr. 18/1991, moștenitorii defunctului R. D. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.
In acest sens a fost necesar actul de proprietate care a fost găsit ulterior.
Susține pârâta că ceilalți trei moștenitori au renunțat, doar ea a formulat la apariția Legii nr. 169/1997, un alt dosar care a fost validat de Comisia comunală de fond funciar si înaintat la Comisia Judeteană Iași.
In baza documentației întocmite de comisia comunală Vânători, Comisia Judeteană de fond funciar Iași a validat dosarul, ulterior fiind întocmit titlul de proprietate nr. 100/2007.
La întocmirea documentației, Comisia comunală a stabilit dreptul de proprietate pe un alt amplasament. In tot acest timp R. M. împreună cu P. I. si M. A. au avut mai multe acțiuni pe rolul instanțelor, toate fiind respinse ca ilegale si nefondate.
Menționează pârâta că în prezent se judecă cu Comisia comunală Vânători pentru modificarea titlului de proprietate pe vechiul amplasament.
Mai arată pârâta că la judecarea recursului ce a avut loc la Tribunalul Iasi a încercat un partaj voluntar cu reclamanta, cu condiția ca aceasta să contribuie la cheltuielile de judecată pe care le-a efectuat din anul 1991 până în anul 2008, însă reclamanta a refuzat.
Consideră că reclamanta nu o poate moșteni pe ea, acțiunea acesteia fiind ilogică. Solicită respingerea acesteia ca fiind nefondată si nelegală.
In dovedire a depus la dosar înscrisuri (f.29-34).
Potrivit art. 201 al.2 Cod pr. civilă întâmpinarea a fost comunicată petentei pentru formulare răspuns.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare (f.38) prin care arată că este de acord, în parte, cu istoricul situației prezentată de către pârâtă, situație care a fost prezentată si de către ea în motivarea acțiunii.
Precizează că pârâta recunoaște că a fost de acord cu partajarea terenului în suprafață de 2,0 ha, numai că a solicitat să-i plătească cheltuielile tocmai din anul 1991, prezenții cu care reclamanta nu a fost de acord.
Consideră că pretențiile sale din acțiune sunt motivate în calitate de moștenitoare a soțului ei, adică fratele pârâtei, care împreună au moștenit pe tatăl lor R. D.. In nici un caz ea nu acționează în calitate de moștenitoare a pârâtei, așa cum aceasta afirmă în întâmpinare. Soțul reclamantei a acceptat succesiunea tatălui său, inclusiv prin formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului care face obiectul partajului, astfel că demersul pârâtei pentru obținerea titlului este unul cu caracter administrativ, care îi folosește si reclamantei, așa cum rezultă din art. 13 alin.3 din legea nr. 18/1991.
La data de 12.12.2014 pârâta D. A. a formulat si depus la dosar precizări (f.42) prin care a susținut că acțiunea este inadmisibilă si există autoritate de lucru judecat.
La acest termen de judecată, instanta a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și o pune în discuție.
Avocat V. I. consideră că nu este dată excepția invocată din oficiu, iar faptul că este înscrisă în titlu doar pârâta D. A. nu înseamnă că doar ea are dreptul la moștenire.
Instanța a reținut cauza pentru soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că la data de 24.02.2015, din oficiu, a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Constatând că excepția lipsei calității procesuale pasive este una absolută, în conformitate cu dispozițiile art. 247 al. 1 Cod de Procedură Civilă (C.p.c în continuare) apreciază că a fost invocată în termen.
În acord cu dispozițiile art. 248 C.p.c. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe noi ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Excepția procesuală este mijlocul prin care, în condițiile legii, partea interesată, procurorul sau instanța invocă, fără să pună în discuție fondul dreptului, neregularități procedurale privitoare la compunerea completului sau constituirea instanței, competența instanței ori la procedura de judecată sau lipsuri referitoare la drepturi la acțiune urmărind, după caz, declinarea competenței, amânarea judecății, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.
Potrivit art. 36 C.p.c Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, precum și între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
Deci, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat în raportul juridic dedus judecății.
În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes.
Particularizând pentru ipoteza partajului judiciar, calitatea procesuală activă o deține persoana care are calitatea de titular al dreptului de coproprietate asupra bunului și care promovează o acțiune de partajare a acestuia.
În speță, reclamanta R. M., solicită partajarea bunului imobil în suprafață de 2 ha înscris în T.P nr. 100/15.02.2007, emis de Comisia Județeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor Iași pe numele pârâtei D. D. A., moștenitoarea defunctului R. D..
Reclamanta pretinde că ar trebui să primească în proprietate suprafața de 1 ha, întrucât apreciază că este îndreptățită să vină la moștenire după defunctul R. D., invitând pe această cale pe pârâtă, ce este cumnata sa, să adopte o atitudine realistă și creștinească.
Potrivit art. 979 C.p.c Judecarea oricărei cereri de partaj privind bunuri asupra cărora părțile au un drept de proprietate comună se face după procedura prevăzută de prezentul titlu, cu excepția cazurilor în care legea prevede o altă procedură.
Instanța constată că reclamanta nu este coproprietară a bunului ce se vrea a fi partajat, astfel încât aceasta nu este îndreptățită de lege să promoveze o acțiunea în partajarea bunului.
Lipsa calității procesuale active nu se confundă cu netemeinicia cererii, deoarece în cazul unei acțiuni reale introduse de o persoană fără calitate dreptul subiectiv există, dar cererea de chemare în judecată nu a fost introdusă de titularul dreptului respectiv, pe când, în cazul unei acțiuni netemeinice, nu există însuși dreptul pretins de reclamant. Astfel, în situația în care în privința unui bun există o stare de coproprietate obișnuită, iar o terță persoană promovează o cerere de partaj judiciar a bunului respectiv, aceasta se va respinge ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, iar nu ca neîntemeiată, întrucât există alte persoane (coproprietarii bunului) care ar avea dreptul de a solicita partajul, acest drept existând, însă nu în patrimoniul reclamantului.
Pentru aceste motive, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei R. M. invocată de instanța din oficiu și, în consecință, va respinge acțiunea formulată de reclamanta R. M. în contradictoriu cu D. A. ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei R. M. invocată de instanța din oficiu.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta R. M. (CNP_) – cu domiciliul în satul Valea Bourei, . în contradictoriu cu D. A. – cu dom. în mun. Fălticeni, .,., ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Fălticeni.
Pronunțată în ședința publică din 24.02.2015.
P., Grefier,
Red... PM
Ex.4
Data: 24.03.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2132/2015. Judecătoria... | Partaj judiciar. Sentința nr. 581/2015. Judecătoria FĂLTICENI → |
|---|
