Pretenţii. Sentința nr. 1910/2015. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1910/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 06-10-2015 în dosarul nr. 1910/2015
Dosar nr._
- pretenții –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
Sentința civilă nr. 1910
Ședința publică din 6 octombrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: P. M.
Grefier: B. I.
Pe rol se află pronunțarea hotărârii în cauza civilă având ca obiect pretenții, privind reclamantul C. P., în contradictoriu cu pârâta S.C. P. À La V. S.R.L., prin reprezentant legal S. V..
Dezbaterile în fond ale cauzei au avut loc în ședința publică din data de 24 septembrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și, când, pentru depunerea de înscrisuri, pronunțarea a fost amânată pentru data de astăzi, 6 octombrie 2015.
După deliberare,
JUDECĂTORIA
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr._ din 14 mai 2015, reclamantul C. P. a chemat în judecată pârâta S.C. P. À La V. S.R.L., prin reprezentant legal S. V., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța acesta să fie obligat la plata sumei de 15.356 lei, cu titlu de pretenții.
Cu cheltuieli de judecată.
În fapt, arată că în anul 2014 a perfectat cu pârâta un contract de comodat prin care i-a cedat folosința imobilului cu destinație de moară, situat în satul C., ., pe o durată de 11 luni, respectiv pentru perioada 1 februarie 2014 – 31 decembrie 2014.
Precizează că imobilul a fost predat pârâtei la data încheierii contractului și s-a aflat în posesia acesteia până la finele anului 2014.
Prin contract pârâta s-a obligat să achite toate cheltuielile se întreținere ale imobilului, inclusiv contravaloarea energiei electrice ce o va consuma, însă aceasta nu a îndeplinit obligațiile contractuale, fiind somat de către E. ON să achite suma totală de 15.356 lei, debit restant corespunzător facturilor nr._,_,_,_,_ și_.
Arată că a luat legătura cu administratorul societății pârâte în vederea rezolvării litigiului pe cale amiabilă, însă acesta refuză să-și respecte obligațiile contractuale.
În drept, a invocat dispozițiile art. 1350 cod civil și art. 453 Cod procedură civilă.
În dovedire, a anexat înscrisuri.
Potrivit dispozițiilor art. 201 Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtei pentru a formula întâmpinare prin care să precizeze poziția față de această cerere, obligație pe care a îndeplinit-o (filele 41 și 42).
Astfel, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, pentru următoarele considerente:
Între părți a fost încheiat la data de 1 februarie 2014 un contract de comodat, folosință,,a unui imobil cu destinația de moară de măcinat, cu o valabilitate de până la data de 31 decembrie 2014. Pentru folosirea imobilului au convenit ca utilitățile să fie suportate de pârâtă.
Susține că plata utilităților s-au făcut către reclamant prin compensarea unor mărfuri pe care le-a livrat la diverși furnizori cărora le livrează produse de panificație. Astfel, a livrat pâine și produse de panificație către Cantina de Ajutor Social a municipiului P. în sumă de 6000 lei, care la rândul său a livrat societății comerciale „C.” suma de 6000 lei, conform înscrisului intitulat „notă informativă”.
Totodată, a livrat produse de panificație către societatea comercială „Visand Tricotex” P. în sumă de 8000 lei, sumă ce a fost virată în contul reclamantului C. P., conform „notei informative” anexată. Suma avansată reclamantului în cintul utilităților fiind de 14.000 lei.
Precizează că diferența de 1536 lei este o sumă care se regăsește pe facturile de energie anexate, care exced termenului de funcționare a contractului, spre exemplu: factura fiscală cu nr. ilizibil, perioada de facturare este de 24 decembrie 2014 – 26 ianuarie 2015; o altă factură este în perioada 27 martie 2015 – 27 aprilie 2015, cu o valoare de 1624,92 lei, adunate aceste sume reprezintă pretențiile reclamantului, respectiv 6000 lei, completată cu 8.000 lei și 1626,82 lei c/v energie consumată după expirarea contractului încheiat.
În concluzie, pârâta arată că a achitat suma de 16.626 lei, cu 1000 achitând în plus reclamantului.
Prin compensarea plăților, consideră că acțiunea reclamantului a rămas fără obiect.
A anexat două note informative.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul arată că între el și Cantina de Ajutor Social P. nu a existat nicio înțelegere cu privire la virarea de către pârâtă a sumei de 6.000 lei, după cum nu cunoaște să existe o societate comercială cu denumiea S.C. C..
Cât privește susținerile potrivită cărora a fi încasat de la S.C. Visand Tricotex P. suma de 8000 lei, precizează că nu a avut niciodată relații comerciale sau de altă natură cu această societate, după cum nici nu a existat între el și pârâtă o înțelegere referitoare la compensarea datoriilor în această modalitate.
Nu în ultimul rând, pârâta susține că ar fi pretins suma de 1536 lei ce nu s-ar regăsi pe facturile de energie anexate și care exced termenului de funcționare a contractului. Potrivit actelor depuse la dosar, dar și a înscrisurilor ce urmează să le depună, obiect al acțiunii l-au format doar sumele reprezentând contravaloarea energiei electrice consumată de pârâtă până la data de 31 decembrie 2014 și în niciun caz costul energiei aferentă anului 2015.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
La data de 1 februarie 2014 între părți a fost încheiat contractul de împrumut de folosință – comodat, având ca obiect revizia, recondiționarea, punerea în funcțiune, întreținerea și exploatarea imobilului – moară situat în satul C., ., proprietatea reclamantului, valabilitatea acestuia fiind de până la data de 31 decembrie 2014, comodatarul obligându-se, între altele, să suporte toate cheltuielile de folosință ale morii, precum cheltuieli de întreținere, energie electrică și termică, reparații și orice cheltuieli rezultate din folosirea zilnică a imobilului.
Prin facturile fiscale depuse de reclamant în susținerea pretențiilor sale, acesta dovedește furnizarea energiei electrice la punctul de consum situat în . (filele 22-32), totalul facturilor însumând suma de 13.894 lei și nu suma de 15.356 lei pretinsă de reclamant (în unele facturi curente se regăsesc trecute sume reprezentând facturi anterioare neachitate, dar pe care reclamantul le-a luat în considerare la calculul sumei datorate – filele 23, 25-29).
Întrucât perioadele de facturare cuprind și perioadele aflate după expirarea contractului de comodat, respectiv 1 ianuarie 2015 – 3 martie 2015, instanța va deduce din suma totală de 13.894 lei contravaloarea serviciilor frunizate de E. ON România în sumă de 932,38 lei, coform facturilor de la filele 28, 29-32 dosar, rezultând astfel o diferență de_,62 lei.
Prin întâmpinare pârâta invocă compensarea creanței sale prin plățile efectuate Cantinei de Ajutor Social P. și sociețăii comerciale Visand Tricotex P. în sumă de_ lei, susțineri ce nu pot fi primite de instanță.
Este adevărat că pârâta a depus la dosar mai multe fișe client cu care face dovada facturării unor sume de bani în conturile Cantinei de Ajutor Social și societății comerciale Viosand Tricotext S.R.L. P. diferite, dar acestea nu au legătură cu facturile ce fac obiectul prezentei cauze.
Mai mult decât atât, pârâta nu a făcut dovada raporturilor dintre reclamant și unitățile menționate sau a emiterii unor ordine de compensare, care să fie transmise reclamantului și acceptate de acesta.
În aceste condiții, instanța constată că pârâta nu a făcut dovada achitării debitului sau a stingerii acestuia prin alte mijloace, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 1350 și 2146 Cod civil, va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 12.961,62 lei, reprezentând contravaloarea facturilor neachitate.
Având în vedere că prin încheierea pronunțată în ședința camerei de consiliu la data de 10 iunie 2015 s-a admis cererea formulată de reclamant și s-a dispus acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii acestuia de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 873 lei, în conformitate cu prevederile art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008, pârâta va fi obligată să plătească statului suma de 755,70 cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru, calculată proporțional cu pretențiile admise, de la plata căreia a fost scutit reclamantul ca urmare a acordării ajutorului public judiciar, diferența de taxă în valoare de 117,30 lei rămânând în sarcina statului, conform art. 19 din același act normativ.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea având ca obiect pretenții, formulată de reclamantul C. P., domiciliat în mun. P., .. 9, jud. Iași, în contradictoriu cu pârâta S.C. P. À La V. S.R.L., prin reprezentant legal S. V., cu sediul în mun. Fălticeni, .. 12, ., jud. Suceava.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 12.961,62 lei reprezentând contravaloarea facturilor neachitate.
Obligă pârâta să plătească statului suma de 755,70 cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru, calculată proporțional cu pretențiile admise, de la plata căreia a fost scutit reclamantul ca urmare a acordării ajutorului public judiciar, diferența de taxă în valoare de 117,30 lei rămânând în sarcina statului.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Fălticeni.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 octombrie 2015.
Președinte,Grefier,
P. M. B. I.
Red: P.M.
Tehnored: B.I.
4 ex/7 oct. 2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2126/2015. Judecătoria... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
