Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 464/2015. Judecătoria FĂUREI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 464/2015 pronunțată de Judecătoria FĂUREI la data de 17-04-2015 în dosarul nr. 321/228/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂUREI- JUDEȚUL B.
Operator de date cu caracter personal /Autorizația nr. 4903
SENTINȚA CIVILĂ NR.464
Ședința publică din 17 Aprilie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: I. D. A.
Grefier: H. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect partaj bunuri comune formulată de reclamanta S. M.-A. cu domiciliul în mun.B., ., ., ., județul B. în contradictoriu cu pârâtul M. G. cu domiciliul în oraș Făurei, ., județul B..
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 02.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 15.04.2015 și ulterior pentru data de 17.04.2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA
Deliberând în prezenta cauză constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, la data de 04.04.2014, reclamanta S. M. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. G. partajul judiciar al imobilului comun situat în oraș Făurei, ., constatarea cotei de 50% a fiecărui coproprietar al bunului imobil, vânzarea imobilului la licitație prin executor judecătoresc și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul M. G. la data de 04.10.1997, din căsătorie au rezultat doi copii minori M. S. C. și M. B. T. iar la data de 09.05.2012 a divorțat de pârât. În timpul căsătoriei a dobândit bunul imobil, acesta fiind îmbunătățit de-a lungul timpului cu tablă și termopane.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art.194, art.979, art.990 C.pr.civ. și art.339 Cod civil.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
Sub aspectul probatoriului instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu expertiză tehnică în specialitatea geodezie, cadastru, topografie și expertiză tehnică în specialitatea construcții, proba testimonială cu martorul D. M..
La dosarul cauzei au fost depuse cele două expertize încuviințate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Văzând acțiunea reclamantei și potrivit înscrisurilor existente la dosarul cauzei, instanța reține că reclamanta și pârâtul au cumpărat, în timpul căsătoriei, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat la notarul public la data de 01.10.2003, imobilul situat în intravilanul orașului Făurei, ., jud. B., format din teren (în suprafață totală de 741 mp) și din construcțiile amplasate pe acesta (locuință-cu o suprafață construită de 76,81 mp- și anexe-cu o suprafață construită de 20,34 mp-), identificat cu numărul provizoriu 538 și înscris în cartea funciară 278 a loc. Făurei, jud. B..
Astfel, cum reiese și din respectivul contract de vânzare-cumpărare, se constată că părțile au în proprietate comună imobilul situat în intravilanul orașului Făurei, ., jud. B. (dobândit în devălmășie în timpul căsătoriei), compus din teren în suprafață totală de 741 mp (real măsurat-619,45 mp, conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în prezenta cauză de expertul tehnic B. D.) și din construcțiile amplasate pe acesta, notate cu C1-locuință, în suprafață de 76,81 mp (real măsurată-79,46 mp), respectiv anexele C2 (coteț porci), C3 (WC) și M (magazie-construcție provizorie), conform aceluiași raport de expertiză tehnică.
În cauză, niciuna din părți nu a invocat vreo contribuție majorată la dobândirea bunului imobil comun, reclamanta menționând explicit contribuția egală a părților, de 50%, la dobândirea bunului comun, aspect necontestat de pârât. D. urmare, instanța va constata că părților li se cuvine câte o cotă-parte de 1/2 din imobilul menționat anterior, conform solicitării reclamantei.
Potrivit art. 1143 C. civ., nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, iar în conformitate cu dispozițiile art. 669 C. civ., încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând.
Instanța reține că partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de coproprietate, în sensul că bunul stabilit în comun pe cote-părți este împărțit materialmente între copărtași, fiecare dintre aceștia devenind proprietar exclusiv asupra unei părți determinate sau asupra bunului ce formează obiectul coproprietății.
Prin urmare, pe calea partajului judiciar, instanța este ținută a hotărî modalitățile concrete de partajare, adică este ținută la a stabili fie formarea de loturi și atribuirea în natură fiecărui coproprietar, fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre coproprietari, fie, în ultimă analiză, de a dispune vânzarea bunului și de a împărți echivalentul bănesc între copărtași.
Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi și atribuirea acestora coproprietarilor, potrivit art. 983 alin. 2 C.proc.civ. Această modalitate se impune pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra unui bun imobil, drept care îi permite să se bucure de folosirea efectivă a bunului.
Principiul care domină partajul judiciar este asigurarea egalității copărtașilor, proporțional cu cotele ce li se cuvin prin împărțeala în natură fără fărâmițarea imobilelor. Împărțeala în natură nu se poate realiza însă luând în considerare, în mod exclusiv, criteriul mărimii cotelor de proprietate, cu nesocotirea celorlalte elemente de fapt, deoarece s-ar ajunge la consecințe inechitabile și la încălcarea principiilor care guvernează această materie.
Prin acțiunea dedusă judecății, reclamanta a cerut partajarea imobilului prin vânzare de către executorul judecătoresc. Ulterior, reclamanta, prin avocat, a menționat că, în subsidiar, solicită atribuirea întregului imobil către pârât, cu obligarea acestuia la plata către reclamantă a unei sulte.
Pe parcursul procesului, pârâtul a arătat că dorește partajarea bunului în natură și că nu este de acord nici cu vânzarea bunului, deoarece el locuiește în acel imobil, și nici cu atribuirea către acesta a întregului imobil, întrucât nu are banii necesari plății către reclamantă a sumei corespunzătoare jumătății de imobil aparținând acesteia.
În speță, conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de expertul tehnic B. D., s-a concluzionat că bunul imobil comun, arătat mai sus, este comod partajabil în natură.
Așa fiind, instanța apreciază că se impune și va dispune împărțeala în natură, aceasta fiind regula în materia partajului, potrivit art. 983 alin. 2 C.proc.civ., cum de altfel am arătat anterior.
Varianta subsidiară a atribuirii întregului bun către una dintre părți nu va fi adoptată, atâta vreme cât nici reclamanta, dar nici pârâtul, nu au solicitat aceasta pentru sine. Cererea reclamantei de atribuire a întregului bun către pârât nu poate fi primită, cât timp pârâtul s-a opus unei asemenea modalități (justificat de lipsa banilor necesari achitării sultei), iar partajul se poate realiza în natură.
Nici modalitatea vânzării bunului imobil de către executorul judecătoresc nu poate fi primită, ținând cont și de cele reținute anterior, de vreme ce partajul se poate realiza în natură, iar pârâtul nu a fost de acord cu această variantă, arătând că el locuiește în acel imobil. Susținerea reclamantei în sensul că reclamantul locuiește de fapt în apartamentul părinților săi din or. Făurei este atât nedovedită, cât și nerelevantă în cauză. Mai mult decât atât, însăși reclamanta a indicat, prin cererea de chemare în judecată, ca domiciliu al pârâtului, adresa imobilului supus partajului, loc la care de altfel s-au îndeplinit și procedurile de comunicare/citare cu pârâtul în prezentul dosar.
În plus, presupunând că pârâtul ar mai avea o altă locuință în care să stea, se poate prezuma că acesta ar putea avea tot interesul să beneficieze de banii rezultați de pe urma vânzării imobilului comun, iar nu să îl afecteze, în egală măsură cu reclamanta, scăderea valorii imobilului urmare a partajului în natură, așa cum reiese din același raport de expertiză întocmit în cauză.
La formarea și atribuirea loturilor, ținând cont și de criteriile legale prevăzute de art. 987 C.proc.civ., instanța va avea în vedere inclusiv solicitările și susținerile părților, înscrisurile existente la dosar, domiciliul părților, precum și cota-parte ce se cuvine fiecărei părți.
În raport cu toate acestea, instanța va dispune partajul bunului imobil comun, conform variantei 5 din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de expertul tehnic B. D., (regăsită în anexa 5 din raport), variantă modificată de instanță în sensul împărțirii în natură și a terenului situat sub locuință, având în vedere că această variantă presupunea ca părțile să rămână în indiviziune în privința acestei părți din teren.
În consecință:
-se va atribui, în exclusivitate, pârâtului M. G. lotul 1, delimitat de punctele 1, 5, 6, 7, 8, 9, 1, teren în suprafață totală, real măsurată, de 309,72 mp, împreună cu construcțiile aflate pe acesta, respectiv partea din locuința C1, notată cu . 3 (în suprafață de 36,44 mp, compusă din camerele 1, 2, 3), precum și C3, conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză;
-se va atribui, în exclusivitate, reclamantei S. M. A. lotul 2, delimitat de punctele 5, 6, 7, 8, 9, 4, 3, 2, 5, teren în suprafață totală, real măsurată, de 309,73 mp, împreună cu construcțiile aflate pe acesta, respectiv partea din locuința C1, notată cu . 3 (în suprafață de 43,02 mp, compusă din camerele 4, 5, 6, 7), precum și C2 și M, conform aceluiași raport de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză.
Totodată, instanța va obliga pe reclamantă la plata sumei de 2640 lei către pârât, cu titlu de sultă.
În ceea ce privește regimul matrimonial dintre părți (foști soți), instanța constată că acesta a încetat, de drept, conform dispozițiilor art. 385 alin. 1 C.civ., la data introducerii cererii de divorț al părților, cu privire la care a fost pronunțată sentința civilă nr. 839 din 18.09.2012 de către Judecătoria Făurei în dosarul nr._, cu soluție definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 434 din 11.09.2013.
Cu privire la cheltuielile de judecată efectuate în cauză, instanța apreciază necesar și echitabil ca părțile să suporte proporțional cu cota fiecăreia aceste cheltuieli. Astfel, într-un proces de partaj calitățile părților sunt complexe, acțiunea folosind tuturor celor implicați și nu doar unora dintre acestea.
Instanța reține că reclamanta a efectuat și dovedit următoarele cheltuieli de judecată: 582 lei taxă judiciară de timbru și 2000 lei onorariu expert (în total 2582 lei). D. urmare, instanța va obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 1291 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru (291 lei) și onorariu expert (1000 lei).
Având în vedere cele de mai sus, instanța va admite în parte cererea reclamantei, conform celor arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamanta S. M. A. cu domiciliul în mun.B., ., ., ., CNP_ în contradictoriu cu pârâtul M. G. cu domiciliul în oraș Făurei, ., județul B., CNP_.
Constată că părțile au în proprietate comună imobilul situat în intravilanul orașului Făurei, ., jud. B. (dobândit în devălmășie în timpul căsătoriei), compus din teren în suprafață totală de 741 mp (real măsurat-619,45 mp, conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de expertul tehnic B. D.) și din construcțiile amplasate pe acesta, notate cu C1-locuință, în suprafață de 76,81 mp (real măsurată-79,46 mp), respectiv C2, C3 și M (anexe), conform aceluiași raport de expertiză tehnică.
Constată că părților li se cuvine câte o cotă-parte de 1/2 din imobilul menționat anterior.
Dispune partajul acestui imobil, conform variantei 5 din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de expertul tehnic B. D., (variantă regăsită în anexa 5 din raport), variantă modificată, astfel:
-se atribuie, în exclusivitate, pârâtului M. G. lotul 1, delimitat de punctele 1, 5, 6, 7, 8, 9, 1, teren în suprafață totală, real măsurată, de 309,72 mp, împreună cu construcțiile aflate pe acesta, respectiv partea din locuința C1, notată cu . 3 (în suprafață de 36,44 mp, compusă din camerele 1, 2, 3), precum și C3, conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză;
-se atribuie, în exclusivitate, reclamantei S. M. A. lotul 2, delimitat de punctele 5, 6, 7, 8, 9, 4, 3, 2, 5, teren în suprafață totală, real măsurată, de 309,73 mp, împreună cu construcțiile aflate pe acesta, respectiv partea din locuința C1, notată cu . 3 (în suprafață de 43,02 mp, compusă din camerele 4, 5, 6, 7), precum și C2 și M, conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză.
Obligă pe reclamantă la plata sumei de 2640 lei către pârât, cu titlu de sultă.
Obligă pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 1291 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru (291 lei) și onorariu expert (1000 lei).
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Făurei.
Pronunțată azi, 17.04.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE GREFIER
I. D. A. H. C.
Red.I.D.A..
Dact.H.C..
Ex.4/11.05.2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 88/2015. Judecătoria FĂUREI | Modificare măsuri privind copilul. Sentința nr. 499/2015.... → |
|---|
