Pretenţii. Sentința nr. 973/2015. Judecătoria FĂUREI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 973/2015 pronunțată de Judecătoria FĂUREI la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 973/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂUREI
SENTINTA CIVILA Nr. 973
Ședința publică de la 28 Octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. F.
Grefier :G. M. L.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant II E. A., cu sediul în comuna B. V., .,judetul B. și pe pârât . VIENNA INSURANCE GROUP SA,cu sediul în mun. Bucuresti, .. 178, sector 2, cu sediul procesual ales in mun. B., B.dul Independentei, nr. 19-21, . B. ,având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns av. D. F. care o reprezintă pe reclamanta I.I. E. A. in baza împuternicirii avocatiale aflată la dosar(fila 7), lipsă fiind parata S.C. A. R.-Asirom Vienna Insurance Group S.A.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care arată cpă procedura prealabilă a fost parcursă, cauza se află la primul termen de judecată ,procedura de citare este completă, după care ;
Instanța, din oficiu, procedand la verificarea competentei, constata ca este competenta general, material și teritorial de a judeca prezenta pricina conform art. 115 pct. 2 Cod procedură civilă.
La intrebarea instantei, reprezentantul reclamantei considera ca prezenta cauza poate fi soluționata la un termen de judecata.
Instanța, estimeaza ca prezenta cauza poate fi soluționata la un termen de judecata.
Av. D. F. pentru reclamanta solicita in dovedirea acțiunii proba cu inscrisurile depuse la dosar.
Instanța incuviinteaza pentru reclamanta probele cu actele depuse la dosar și pentru parata proba cu inscrisurile aflate la dosar, anexate întampinarii formulate in cauză.
Nemaifiind cereri de formulat și incidente de soluționat, instanta deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dand cuvantul părților.
Av. D. F. pentru reclamantă arata ca a formulat prezenta actiune solicitand a fi despagubita conform art. 2208 pct. 1 cod civil cu suma de 36.394,74 lei constand in despăgubiri datorate conform politelor de asigurare nr. CA_ și CA89591 pentru anul agricol 2013-2014 ca urmare a producerii riscului asigurat.Arata ca reclamanta și-a asigurat 2 producții de porumb-49,76 ha și floarea soarelui-61,09 ha teren. Arata ca toate prevederile contractuale se refera la asigurarea pe hectar și ca ,in conformitate cu punctul 1.10 din contractul de asigurare, suma asigurata este definita ca „valoarea la care se face asigurarea pe hectar reprezentata de suma obținută prin înmultirea productiei medii prevăzută a se realiza la hectar la cultura prevazută cu suma maximă stabilita pe kg stabilita de Asigurator”.Arata ca parata refuza sa o despagubească pe reclamantă pe motivul că producrtiile medii înregistrate la porumb și floarea soarelui pe toata suprafața, nu doar cea calamitată, ar depăși cantitatea asigurată, facand o medie intre suprafata calamitata și cea necalamitată. Arata ca in mod gresit parata a facut media productiei pe hectar, cererile de despagubire ale reclamantei vizand strict suprafetele calamitate pentru care agentul constatator a întocmit procese verbale de daună. Avand in vedere ca intre parti a fost incheiat contract de asigurare, producandu-se riscul asigurat, avand in vedere cele expuse, solicita admiterea acțiunii așa cum a fost formulata și obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata și onorariu de avocat. Depune la dosar in acest sens Chitanta nr. 594/19.10.2015.
INSTANȚA,
Deliberând în cauza de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.06.2015 sub nr._ reclamanta Intreprindere Individuală E. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta S.C. A. R. ASIROM Insurance Group S.A. București obligarea acesteia la plata sumei de 36.398,74 lei reprezentând despăgubiri datorate conform polițelor de asigurare nr. CA_ și CA_ pentru anul agricol 2013-2014.
În fapt reclamanta a arătat că prin polița CA_ a fost asigurată cantitatea cultura înființată pe suprafața de 49,76 ha, la o recoltă asigurată de 5500 kg/ha iar prin polița CA_ a fost asigurată cultura înființată pe suprafața de 61,09 ha floarea soarelui la o cantitate recoltată asigurată de 2300 kg/ha.
Conform celor arătate de reclamantă la data de 23 iulie 2014, pe fondul unor fenomene meteo, s-au produs daune culturilor asigurate, respectiv pe o suprafața de 29,35 ha porumb din totalul asigurat de 49,76 ha și pe o suprafață de 12,98 ha de floarea soarelui din totalul asigurat de 61,09 ha.
Astfel, pe suprafața calamitată de 29,35 ha cultivată cu porumb s-a obținut recolta medie de 3828,62 kg/ha iar pe suprafața calamitată de 12,98 ha s-a obținut recolta medie de 1292,76 kg/ha. A solicitat pârâtei să fie despăgubită până la producția asigurată pentru fiecare hectar de teren dar a fost primit refuzul pârâteiîn dosarul de daună nr. 100/J/GLO/2133/2014 întrucât producția medie pe întreaga suprafață asigurată de porumb și respectiv floarea soarelui depășește cantitatatea asigurată. Deși a fost notificată să achite despăgubirile solicitate potrivit prevederilor art. 1522 din Codul Civil pârâta și-a justificat refuzul pe considerentul că nivelul producțiilor medii înregistrate pe suprafețele asigurate depășesc producția medie asigurată prin cele două polițe de asigurare încheiate între părți.
În cererea de chemare în judecată reclamanta invocă dispozițiile art. 1.10 și ale art. 6.1 lit. a argumentând că cererea de despăgubire vizează strict suprafețele calamitate și nu întreaga suprafață asigurată considerând în esență că asigurarea are în vedere producția obținută pentru fiecare hectar asigurat și nu producția medie sau globală obținută pe toate suprafețele pe care au fost înființate culturile asigurate.
În drept se invocă de reclamantă dispozițiile art. 2199 și 2208 din Codul Civil.
Pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea ca nefondată a cererii reclamantei. (fila nr. 33 din dosar )
Pârâta invocă în apărarea sa dispozițiile art. 13.2.3. lit. c și ale art. 1.15 din condițiile de asigurare conform cărora despăgubirea o reprezintă suma asigurată pe hectar înmulțită cu gradul de distrugere, acest grad de distrugere fiind raportul procentual dintre pierderea de producție și producția care s-ar fi obținut dacă evenimentul nu s-ar fi produs. Producția medie obținută la cultura de porumb asigurată a fost de 6382 kg/ha în condițiile în care nivelul minim asigurat era de 5500 kg/ha iar la cultura de floarea soarelui s-a obținut o cultură medie de 2482 kg/ha, minimul asigurat fiind de 2300 kg/ha, caz în care nu se poate reține existența unui grad de distrugere care să justifice plata unei despăgubiri către reclamantă.
Pârâta mai precizează că, potrivit datelor obținute de la Administrația Națională de Meterologie prin adresa nr. 3513/17.09.2014, la data de 24.04.2014 și respectiv 23.07.2014 a plouat dar nivelul precipitațiilor nu a depășit nivelul de 5 litri/minut/mp pentru a putea fi considerată ploaie torențială conform dispozițiilor art. 1.20 din contractul de asigurare.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 și următoarele din Codul de Procedură Civilă.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare în care și-a menținut poziția exprimată prin cererea de chemare în judecată arătând că pe suprafața calamitată cultivată cu porumb gradul de distrugere a fost de 62% iar pe suprafața calamitată cultivată cu floarea soarelui gradul de distrugere a fost de 60%, apreciind că paguba creată este una evidentă. Distrugerile provocate de grindină au fost constatate în mod direct de către reprezentanții pârâtei care au efectuat măsurători în teren, fiind încheiate procese verbale în acest sens și care au decis că paguba se va stabili după recoltare. (fila nr. 58 din dosar)
În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar conform dispozițiilor art. 258 din Codul de Procedură Civilă.
Analizând probatoriile administrate la dosar și susținerile părților instanța constatată că în situația de fapt nu este în principiu contestată de părți, diferendul dintre acestea fiind reprezentat de modul în care fiecare dintre acestea interpretează clauzele contractuale aferente celor două polițe de asigurare a unor recolte agricole.
Astfel, între părți s-a încheiat Polița de Asigurare . nr._/19.05.2014 prin care pârâta asigurat recolta de porumb înființată de reclamantă pe o suprafață de 49,76 ha situată în extravilanul localității B. V. din județul B.. Producția medie asigurată a fost de 5500 kg/ha la un preț de 0,62 lei/kg, suma totală asigurată fiind de 174.160 lei la o primă de asigurare achitată de 2090 lei. (fila nr. 13 din dosar)
La aceeași dată de 19.05.2014 se încheie o a doua P. de Asigurare . nr._ având ca obiect cultura de floarea soarelui înființată de reclamantă pe o suprafață de 61,09 ha situată în extravilanul localității B. V. din județul B.. Producția medie asigurată a fost de 2300 kg/ha la un preț de 1,52 lei/kg, suma totală asigurată fiind de 213.815 lei la o primă de asigurare achitată de 2673 lei. (fila nr. 14 din dosar)
Reclamanta a obținut producții medii superioare celor asigurate, respectiv cantitatea de 6382 kg/ha la cultura de porumb la o cultură medie asigurată de 5500 kg/ha iar în cazul culturii de floarea soarelui a obținut o cultură de 2482 kg/ha la un nivel minim asigurat de 2300 kg/ha. În schimb pe o parte din culturile înființate și pentru care a fost formulată prezenta cerere de chemare în judecată reclamanta a obținut producții medii mai scăzute decât minimul prevăzut în cadrul celor două polițe, fără ca producția medie aferentă fiecărei culturi în parte să fie sub nivelul prevăzut în cadrul celor două polițe. Aceste aspecte nu au fost contestate în vreun fel de părțile din prezenta cauză.
La dosar a fost depus de reclamantă înscrisul tipizat intitulat „Condiții de Asigurare” care reprezintă o anexă tipizată la polițele de asigurare încheiate de pârâtă în mod uzual. (filele nr. 8-12 din dosar)
Întrucât pârâta nu a contestat acest înscris, mai mult, în cadrul întâmpinării a formulat susțineri pe marginea acestuia, instanța constată că aceste condiții sunt cele avute în vedere de părți la încheierea celor două polițe de asigurare.
Se constată de instanță din cuprinsul celor două polițe de asiguare care au aceleași clauze standard, fiind diferite doar datele care individualizează în concret culturile asigurate și valorile asigurării, că nu se face nicio referire expresă din care să rezulte că asigurarea încheiată vizează fiecare hectar în parte din culturile asigurate. Din cuprinsul celor două polițe rezultă că se asigură o producție medie aferentă unei suprafețe determinate în mod cert, respectiv întreaga suprafață asigurată. Sunt menționate în acest sens întreaga sumă asigurată precum și prima de asigurare care este una globală și nu determinată pentru fiecare hectar în parte ori cel puțin pentru anumite loturi strict determinate.
Reclamanta invocă în susținerea pretențiilor sale dispozițiile art. 1.10 din condițiile de asigurare în care se folosește sintagma „la hectar” ca fiind definitorie pentru acordarea despăgubirilor strict aferent suprafeței calamitate.
Această normă în esență este una de natură pur tehnică și are drept scop stabilirea și definirea termenului „suma asigurată” prevăzut în cadrul ambelor polițe de asigurare. Se prevede că suma asigurată este valoarea la care se face asigurarea pe hectar iar această sumă se regăsește în concret în coloana nr. 5 din tabelul existent în cadrul polițelor de asigurare. (filele nr. 8 și 13, 14 din dosar). Mai departe, așa după cum rezultă din cadrul celor două polițe, suma de la coloana nr. 5 se înmulțește cu indicele de la coloana nr. 2 din tabel, care este chiar suprafața totală asigurată, rezultând în final suma totală asigurată. (filele nr. 13 și 14 din dosar)
În mod similar norma de la art. 6.1 lit. a este una de natură tehnică care stabilește suma la care se realizează asigurarea la hectar, și în privința acestei sume apricându-se algoritmul de calcul anterior expus care are în vedere suprafața totală asigurată.
Este cu atât mai evident că la acordarea despăgubirilor se are în vedere producția medie care a fost asigurată dacă se au în vedere și dispozițiile art. 1.15 din cadrul condițiilor de asigurare aferente celor două polițe în care se arată în mod explicit că gradul de distrugere care se are în vedere la stabilirea despăgubirilor reprezintă un raport procentual dintre pierderea de producție și producția medie care s-ar fi obținut dacă nu intervenea evenimentul asigurat.
Instanța, pentru aceste motive apreciază că la încheierea fiecăreia dintre cele două polițe de asigurare au fost avute în vedere de părți producția medie asigurată pentru întreaga suprafață și nu producția medie pentru fiecare hectar în parte, în lipsa elementelor contractuale care să stabilească o astfel de realitate juridică, toate clauzele contractuale, prin interpretarea și analizarea lor, ducând la concluzia contrară celor susținute de reclamantă prin cererea de chemare în judecată.
Pentru aceste motive se apreciază că cererea reclamantei este nefondată urmând a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată cererea formulată de reclamanta Întreprindere Individuală E. A., cu sediul în comuna B. V.,., judetul B.,Inregistrata la Registul Comertului la nr. F_, CUI_, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. R. ASIROM Insurance Group S.A. București, cu sediul în mun. Bucuresti, .. 178, sector 2,cu sediul procesual ales in mun. B., B.dul Independentei, nr. 19-21, . B.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Apelul se depune la Judecătoria Făurei.
Pronunțată în ședință publică azi 28 octombrie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. F. G. M. L.
red. C.M.F.
dact. G.M.L./ex.4/29.11.2015
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 1037/2015. Judecătoria FĂUREI | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
