Plângere contravenţională. Sentința nr. 1840/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1840/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 10-04-2013 în dosarul nr. 1225/312/2012
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI, JUDETUL IALOMIȚA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1840
Ședința publică din data de 10 aprilie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – M. M. V.
GREFIER - D. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe petentul M. D. domiciliat în comuna Topraisar, ., jud. C. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IALOMIȚA, cu sediul în Slobozia, ..13-15, jud. Ialomița, având ca obiect "plângere contravențională".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns pentru petent dl. av. P. M., lipsind reprezentantul intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul petentului depune la dosar o planșă foto și precizează că această planșă imagini de pe DN2A – E85 și cu antena radio – emisie aflată în zona unde s-a aflat situat aparatul radar.
Instanța pune în vedere petentului prin apărător că CD-ul aflat la dosar a fost desigilat în prezența specialistului IT al instanței, vizionat, încheindu-se procesul verbal aflat la dosar la fila 28.
Nemaifiind alte cereri sau exceptii prealabile,acordă cuvântul pe probe.
Apărătorul petentului solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, imagini foto si video inclusiv CD și planșele foto printate, dar si cele pe care le-a depus la termenul de astăzi. Solicită, dacă instanța îngăduie, vizionarea CD-ului.
Apreciindu-le pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, în temeiul art.167 C proc. civ, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, proba cu imagini video și foto aflate la dosar și dispune vizionarea CD-ului, in sedință publică.
Apărătorul petentului arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța constată procedura probatorie închisă, cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul petentului, arată că principala sa apărare constă în faptul că obligația lucrătorului de poliție, fiind în localitate, era aceea de a consemna numărul de imobil în dreptul căruia a fost prins autoturismul cu viteza respectivă, lucru care nu se poate identifica în toate imaginile. A doua apărare ar fi aceea că dacă era în afara localității trebuia indicată cu exactitate poziția kilometrică.
Solicită să se rețină că polițistul s-a ferit să-i prezinte petentului fapta pentru care a fost sanctionat. Trebuie să se observe că i s-a furat, prin inducere, semnătura petentului, trebuia să i se aducă la cunoștință învinuirea ce i se aduce, faptele comise. Depune la dosar exemplarul nr. 2 al procesului verbal contestat.
Consideră că această nerespectare a obligației, potrivit art.16 din OG 2/2001 a fost făcută intenționat lăsată de către agentul de poliție sau pe fondul neștiinței, fapt pentru care solicită să nu fie tolerat acest lucru.
Solicită, de asemenea, să se mai rețină un aspect, acela că acest drum național este în continuare E 85, unde limitele de viteză în țară sunt admise de la 70 km în loc de 100 km în afara localității. Solicită să se aibă în vedere că prin construcția lor aceste aparate de control au o toleranță la determinarea vitezei și pentru câțiva km, 2, 3 km. Arată că petentul, in cazul in care instanta apreciază oportun, va plăti amenda însă solicită să fie anulată măsura complementară de reținere a permisului de conducere, aceea ca petentul să stea 3 luni fără permis de conducere.
Nu solicită cheltuieli de judecată
Instanța declară dezbaterile închise, rămânând în pronunțare.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată Judecătoriei Slobozia sub nr._, petentul contestator M. D., domiciliat în comuna Topraisar, ., jud. C., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IALOMIȚA, cu sediul în Slobozia, ..13-15, jud. Ialomița a contestat procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, întocmit la data de 29 februarie 2012 de catre agent constatator din cadrul Inspectoratului de P. al Judetului I. – Serviciul Politiei Rutiere .
În motivarea plangerii formulate, petentul a arătat că încadrarea data faptei, cat si textul in baza caruia a fost aplicata sanctiunea este gresit, că in mod nelegal s-a retinut ca ar fi condus cu viteza consemnată in interiorul localitătii, de 105 km/h. arată că acest lucru nu este adevărat fiind depăsit de o masină identică cu cea condusă de el, care rula cu viteză inferioară.
Cauza a fost declinată spre soluționare Judecătoriei Fetești prin Sentința civilă nr. 985/05 aprilie 2012, fiind inregistrată pe rolul acesteia din urmă la data de 18 aprilie 2012, sub acelasi număr unic national_ .
Petentul si-a precizat cererea, solicitând anularea actului contravențional pentru aspecte care tin de legalitatea, respectiv de temeinicia actului contravențional contestat.
A invederat că intâmpinarea IPJ nu este semnată si nu este stampilată, planșa foto existentă la dosar prezintă imagini neconcludente, neputându-se stabili cu exactitate pozitia autoturismului petentului cu nr. de inmatriculare_, respectiv dacă se afla in interiorul sau exteriorul localității Giurgeni; că sintagma probe video nu echivalezaă cu sintagma CD cu inregistrarea video; de asemenea, că din actul contestat nu rezultă cu ce tip de parat radar s-a făcut filmarea, . si dacă este destinat să lucreze in regim static sau si in mers; că lucrătorul de politie nu a consemnat pozitia kilometrică sau nr. imobilului in fata căruia s-a retinut fapta; că aparatul se afla la limita de expirare a verificării metrologice, putând inregistra erori de viteză; respectiv că fapta nu este amplu detaliată, contrar art. 16 din OG nr.2/2001; că agentul constatator nu a adus la cunostinta petentului că poate avea obiectiuni; respectiv că in locul constatării contraventiei este amplasat un releu cu statii pentru emisie receptie si antene, iar folosirea radarului in apropierea surselor puternice de radiatii electromagnetice este interzisă conform art. 4.4 din Ordinul nr. 301, toate aceste motive generând intrunirea elementelor erorii de fapt.
Pentru aceste motive petentul a solicitat admiterea plangerii formulate si, in principal, anularea procesului verbal, iar, in subsidiar, inlocuirea amenzii aplicate cu sanctiunea avertismentului, cu anularea măsurii complementare de retinere a permisului de conducere in vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 zile. .
În susținerea cererii formulate, petentul a depus la dosarul cauzei copia exemplarului nr. 2 al procesului – verbal contestat si copia actului sau de identitate, ulterior original al exemplarului nr. 2 al procesului – verbal contestat, planse foto cu releu si imagini drum public .
Cererea scutita legal de timbraj a fost intemeiata in drept pe prevederile O.G. nr. 2/2001, fiind depusă in termen legal.
Intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care, in esenta, a solicitat respingerea plangerii formulate ca neantemeiata si probe: raportul agentului constatator, fotografii radar, originalul procesului verbal de contraventie contestat, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar, atestatul de operator radar al agentului constatator si adresa nr. 5899/22.07.2010, emisă de Institutul N. de Metrologie ( f. 12-24/dosar J Slobozia ), ulterior CD cu imagini video/ fila 17 J Fetesti.
. Apreciindu-le pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, în temeiul art.167 C proc. civ, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, proba cu imagini video și foto aflate la dosar și a dispus vizionarea CD-ului, in sedința publică din data de 10 aprilie 2013, la solicitarea si in prezenta apărătorului ales al petentului.
Analizând actele și lucrările cauzei, prin prisma sustinerilor partilor, raportat la dispozitiile legale incidente in cauza si a probatoriului administrat, instanța reține următoarele:
Prin Procesul – verbal . nr.._, întocmit la data de 29 februarie 2012 de catre agent constatator I. G. din cadrul Inspectoratului de P. al Judetului I. – Serviciul Politiei Rutiere, petentul a fost sancționata cu 630 lei amenda și reținerea permisului de conducere, în temeiul art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, pentru fapta prevăzută de același text normativ, coroborat cu art. 121 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002.
Agentul constatator a reținut că, la data de 29 februarie 2010, ora 17.59, petentul a condus autoturismul marca WV PASSAT, cu nr. de înmatriculare_, pe DN 2A, in localitatea Giurgeni, cu viteza de 105 Km/h, fiind înregistrat de aparatul radar montat pe auto MAI cu nr._, petentul depășind cu mai mult de 50 km./h viteza legala.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, in raport si de aspectele invocate de petentul, instanța reține că acesta a fost intocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar in speta nu exista cauze de nulitate absoluta a procesului verbal .
Astfel, în ceea ce privește critica petentului potrivit căreia la întocmirea procesului verbal de constatare a contravenției s-ar fi nesocotit dispozițiile art. 16 alin.7 din OG nr.2/2001, și anume că agentul de poliție nu i-a adus la cunoștința petentului dreptul de a formula obiecțiuni, instanța apreciază că sancțiunea prevăzută de art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 este cea a nulității relative, cu consecința anulării procesului verbal numai în cazul producerii unei vătămări a petentului ce nu poate fi înlăturată în altă modalitate. Or, în condițiile în care petentul are posibilitatea de a arăta, în mod direct, în fața instanței, obiecțiunile pe care ar fi dorit să le formuleze în fața agentului constatator, instanța apreciază că nu s-a produs nici o vătămare, A FORTIORI în condițiile în care, în procesul verbal este indicat corect termenul de contestare și instanța competentă- Judecătoria Fetești.
Cu privire la critica adusă de către petent privind semnarea in necunostintă a procesului verbal de constatare a contravenției, instanța constată că potrivit dispozițiilor OG nr.2/2001, acesta a avut posibilitatea de a refuza semnarea procesului verbal, Prin urmare, pentru acest aspect nu se poate reține că s-ar fi cauzat petentului vreo vătămare
Referitor la nesocotirea de către agentul constatator a dispozițiilor art. 16 din OG nr. 2/2001, precum și cele ale art. 180 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002, instanța constată că așa cum rezultă din cuprinsul procesului verbal agentul a procedat la o descriere amănunțită a faptei, care la rândul ei permite instanței să procedeze la o verificare completă a faptei reținute și sancțiunii aplicate.
În legătură cu locul săvârșirii contravenției, este adevărat că în cuprinsul procesului verbal s-a consemnat numai localitatea Giurgeni, pe DN 2A, dar nici un act normativ nu instituie in sarcina agentului constatator precizarea imobilului in fata căruia se constată sau săvârșește o faptă contravențională referitoare la regimul legal al vitezei. Instanța apreciază elementele de identificare a locului săvârșirii contravenției inserate in actul contraventional contestat sunt suficiente. Pe de-o parte acestea permit stabilirea instanței competente, iar pe de altă parte, pentru că pe raza unei localități, indiferent de locație, viteza maximă admisă pentru deplasarea vehiculelor este de 50 km/h, așa cum rezultă din art. 49 al. 1 din O.U.G. nr. 195/2002.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, instanța reține că aceasta s-a realizat în mod corect, prin indicarea dispozitiilor legale mai sus mentionate.
Cu referire la sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, instanța va avea în vedere că aplicarea acesteia devine automată odată cu constatarea faptei contravenționale prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, așa cum rezultă, de altfel, din textul normativ menționat.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, depășirea cu mai mult de 50Km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.
În sensul art. 49 din OUG nr. 195/2002, viteza maximă admisă în localitate este de 50 Km/h.
Așa cum rezultă din planșele foto radar, depuse la dosarul cauzei, care se coroboreaza cu raportul agentului constatator, dar si cu imaginile video surprinse pe CD proba la dosar, viteza cea mai mare atinsă de autoturismul condus de petent, cu nr. de înmatriculare_, notată în planșele foto radar cu indicativul „L” – este de 105 Km/h, înregistrată de aparatul radar la data de 29 februarie 2012, orele 17.59, timp de 5 secunde. Instanta retine că indicativul L provine de la cuvântul englezesc „locked”, adică „blocat”-viteza înregistrată, iar T, reprezintă targetul-tintă.
Autoturismul condus de petent a fost surprins circuland cu viteza de mai sus in interiorul localitatii Giurgeni, aspect ce rezulta fara dubii din coroborarea probelor de la dosar respectiv raportul agentului constatator, plangerea petentului si plansele foto- din ultimele planse /fila 19,20 si imaginile CD rezultând si numărul -_
Astfel, din toate plansele foto depuse se observa ca exista imobile-construcții, distingându-se clar zidurile, gardurile, portile si acoperisurile acestora- fila 32,33; constructiile fiind specifice interiorului/ intravilanului unei localități, iar nu exteriorului, motiv pentru care se va indepărta sustinerea că in momentul inregistrării, petentul se putea afla in exteriorul localității Giurgeni ca nesustenabilă.
Instanța va avea în vedere, la analizarea temeiniciei procesului, dispozițiile în vigoare ale privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)" așa cum acesta a fost modificat prin Ordinul nr. 187/2009 din 06.08.2009.
Astfel, se constată că ulterior modificării Ordinului nr. 301 din 23 noiembrie 2005 a fost abrogat în integralitate pct 4 al acestuia, inclus paragraful care prevedea că măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislației rutiere dacă nu sunt respectate cerințele 4.1, 4.3 din prezenta normă, precum și dacă măsurările au fost efectuate în condiții de ceață, ploaie, ninsoare sau furtună.
Prin urmare, dat fiind că modificarea a survenit anterior săvârșirii faptei, iar la data pronunțării instanței nu există vreun text legal în vigoare care să invalideze măsurările efectuate cu un cinemometru pentru cazurile prev anterior la pct.4 din NML 021-05, măsurarea vitezei efectuată de intimat și materializată în planșele foto depuse la dosar va fi considerată valabilă.
Așa cum rezultă din analiza vizuală a planșelor fotografice se constată că, acestea conțin toate elementele obligatorii la care face referire textul de lege, respectiv pct. 3.5.1 din Norma de Metrologie Legală NML 021 – 05, potrivit căruia „înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele: data și ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate; sensul de deplasare a autovehiculului; faptul că a fost efectuată autotestarea, dacă aparatul poate să treacă în regim de măsurare fără să efectueze autotestarea; imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.”
Prin urmare, toate elementele care se regăsesc inscripționate pe planșele foto sunt în fapt informații descărcate de pe blocul înregistrator al aparatului radar.
Mai mult, se reține că aparatul radar tip AUTOVISION este omologat, cnf. buletinului de verificare metrologică nr._/04.03.2011, în a măsura viteza atât în regim staționar cât și în regim de deplasare. Referitor la vehiculul condus de poliție- Dacia L. cu nr._, și pe care era instalat aparatul radar- (menționat în procesul verbal), acesta este unul și același cu vehiculul ce figurează în buletinul de verificare metrologică.
Astfel, se reține că cinemometrul se afla pe același vehicul, pe care era amplasat și cu ocazia verificării metrologice. Sub acest aspect se constată că intimatul a făcut dovada unor măsurări legale tocmai prin depunerea unui buletin de verificare metrologică valabil.În ce privește autotestarea aparatului radar, pentru acest tip de aparate desfășoară funcția de autotestare anterior trecerii în regim de măsurare a vitezei, în consecință, această autotestare a avut loc din moment ce aparatul radar a efectuat o măsurare.
Se va reține că asupra măsurărilor efectuate cu cinemometrul nu se poate interveni, nu se scade și nu se adaugă nicio eroare, ci valoare indicată se ia ca atare. În concluzie, dat fiind că aparatul că aparatul radar este verificat metrologic, dar și omologat cum rezultă din același document, instanța urmează a reține că viteza indicată și înregistrată de acesta a fost aceiași cu viteza de deplasare a autovehiculului, respectiv 105 km/h. Prin urmare, instanța urmează să constate că în măsura în care intimata a făcut dovada verificării metrologice a aparatului radar, s-a făcut implicit și dovada atestării calități de mijloc de măsurare legală a acestuia. Măsurările efectuate de aparatul radar fiind legale, iar asupra lor nu se poate interveni.
Potrivit dispozițiilor 3.3.2. NML 021 – 05, din moment ce cinemometrul este verificat metrologic, acesta respectă și cerințele privind logica procesului de măsurare al vitezei.
Prin urmare, viteza reținută pentru vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparține acestuia, din moment ce cinemometrul, ca și mijloc legal de măsurare, nu ar putea atribui unui autovehicul o viteză, în condițiile în care nu ar avea nici o legătură cu aceasta.
Astfel, dată fiind valabilitatea buletinului de verificare metrologică timp de un an, deci inclusiv la data săvârsirii faptei contraventionale, precum și emiterea lui de către autoritatea națională în materie, instanța constată că s-a făcut dovada dincolo de orice dubiu că viteza măsurată de acesta este cea reală.
În ce privește influențarea măsurărilor efectuate de aparatul radar de către liniile electrice, antene amplasate pe un releu, instanța reține că petentul nu a probat că, in localitatea Giurgeni, erxact in locul in care era amplasat aparatul radar la data inregistrării vitezei de 105 km/h, in apropierea acestuia, ar fi fost amplasate linii electrice de inaltă tensiune, antene perturbatoare, imaginile foto depuse nefiind concludente in acest sens.
In consecință, conform art.1169 din Codul civil vechi, instanța va reține că măsurările nu au fost influențate de liniile electrice, din moment ce nu s-a dovedit existența unei surse suficient de puternică care să poată genera asemenea perturbări.
Se retine totodata, ca in baza atestatului nr._ emis de Ministerul Administratiei si Internelor, Inspectoratul de Poliție al Județului I. - Serviciul Poliției Rutiere, agentul constatator I. G. este atestat ca operator pe echipamentele radar AUTOVISION .
In privinta solicitarii petentei de inlocuire a amenzii aplicate cu sanctiunea avertismentului instanța apreciază că fapta reținută in sarcina acestuia prezintă o gravitate sporită, in conditiile in care a fost depasita cu peste 50 km/h viteza maxima admisa de lege in interiorul localitatii, aducând atingere valorilor sociale protejate de legea specială ce reglementează domeniul circulației rutiere – O.U.G. nr. 195/2002, al cărei scop enunțat în art. 1 alin. 2, este de asigura desfășurarea fluentă și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și de a ocroti viața, integritatea corporală și sănătatea persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, de a proteja drepturile și interesele legitime ale acestora, a proprietății publice și private, cât și a mediului.
În consecință, luând în considerare și dispozițiile legale sus menționate, dar si cele ale art. 21 alin. 3 și art. 5 alin. 6 din O.G. nr. 2/2001, sancționarea petentului cu amendă contravențională nu este doar legală, dar și temeinic dispusă, fiind corect individualizata si proportionala cu gradul concret de pericol social al faptei comise, instanța apreciind că numai astfel poate fi asigurată finalitatea preventivă ce însoțește orice sancțiune.
Mai mult, instanța consideră că menținerea sancțiunii sau nereducerea acesteia, raportat la pericolul social concret al faptei săvârșite, răspunde nevoilor societății românești, în care numărul accidentelor generate de viteză, grave și foarte grave, inclusiv cu pierderi de vieți omenești, este într-o îngrijorătoare creștere.
In conditiile ce rezulta din probatoriul administrat in cauza, analizat mai sus, instanta apreciaza ca este dovedita savârșirea contravenției retinute, ca procesul verbal contestat este temeinic si legal si ca nu se impune anularea acestuia.
In concluzie, pentru considerentele mentionate mai sus, instanța va respinge ca neîntemeiata plângerea formulată de petentul M. D., luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. D. domiciliat în comuna Topraisar, ., jud. C., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IALOMIȚA, cu sediul în Slobozia, ..13-15, jud. Ialomița, împotriva Procesului verbal de constatare a contravenției . nr._, incheiat la data de 29 februarie 2012, ca neîntemeiată
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 aprilie 2013.
P.,GREFIER,
Red./Tehnored
MVM/MVM+MD.
3 ex./ 23.05.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4747/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2693/2013.... → |
|---|
