Plângere contravenţională. Sentința nr. 2856/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2856/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 13-06-2013 în dosarul nr. 5694/229/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI, JUDEȚUL IALOMIȚA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2856
Ședința publică din data de 13 iunie 2013
Instanța constituită din:
Președinte - M. M. V.
Grefier - C. A. C.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul H. A. C. în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că intimata a depus la dosar actele care au stat la baza întocmirii procesului verbal.
Instanța în temeiul art. 159 1 alin.4 Cod procedură civilă se declară competentă să soluționeze cauza dedusă judecății conform art.1 alin.1 Cod proc. civ. raportat la art. 32 alin.2 O.G. nr. 2/2001.
Ia act că intimata a depus la dosar actele care au stat la baza întocmirii procesului verbal, respectiv că acesta a fost citat să depună actele masinii sanctionate in trafic, nedând curs acestei solicitări.
Instanța, constatând că petentul prin plângerea formulată a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, califică această excepție ca fiind o apărare de fond asupra căreia se va pronunța odată cu fondul cauzei.
Apreciind pertinente, concludente și utile cauzei, în temeiul art.167 Cod proc. civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Întrucât nu mai sunt cereri noi de formulat și apreciind că nu mai sunt nici probe noi de administrat, constată procedura probatorie închisă, cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.06.2012 sub numărul_, petentul H. A. C. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA a solicitat anularea procesului - verbal . nr._ încheiat la data de 02.05.2012.
În motivare, petentul a invocat nulitatea absolută a procesului prin prisma lipsei semnăturii agentului constatator.
A mai menționat că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa prin procesul verbal contestat întrucât, la data constatării contravenției, autovehiculul mai sus menționat nu se mai afla în proprietatea sa ca efect al contractului de vânzare cumpărare încheiat cu Iasar B., invocând excepția lipsei calității procesuale pasive. În subsidiar, a solicitat înlocuirea amenzii cu avertisment.
În drept, petentul și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile Legea 455/2001, OG 2/2001.
La dosarul cauzei au fost depuse în dovedire, în copie, următoarele acte: procesul verbal de contravenție contestat - fila 6, dovada comunicării – fila 7, proces verbal de scoatere din evidență a mijloacelor de transport-fila 8, contract de vânzare cumpărare din data de_ - fila 9,, certificat de atestare fiscala – fila 10, act de identitate petent – fila 11, practică judiciară.
Cererea a fost scutită de timbraj.
Deși legal citată, intimata nu a depus întâmpinare în care să arate excepțiile, apărările și dovezile pe care înțelege să le invoce, dar a depus proba foto, generată prin sistem SIEGMR, autorizație de control, certificat calificat agent constatator și dovada comunicării (filele 19-23).
La termenul din data de_, instanța a calificat excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de petent ca fiind o apărare de fond, urmând a se pronunța pe aceasta odată cu fondul, conform dreptului material incident.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarea situație de fapt :
Prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 02.05.2012, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei și obligat la plata unui tarif de despăgubire în cuantum de 28 Euro, reținându-se în sarcina sa că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ a circulat in data de 09.01.2012, pe DN 2A Km 113+500m, Giugeni, Jud. Ialomița, fără a deține rovinietă valabilă.
În urma verificării potrivit de art. 34 din O.G. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției.
Cu privire la legalitatea procesului verbal contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, cu privire la amenda aplicată.
In ceea ce privește lipsa semnăturii agentului constatator, instanța constată că procesul verbal de contravenție a fost generat și semnat electronic.
Potrivit art.9 alineatul 2 din OG nr.15/2002 așa cum aceasta a fost introdus prin OG nr.8/2010 (termenul de 01 august 2010 prevăzut inițial fiind prorogat prin OG nr.17/2010 la data de 01 octombrie 2010) începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Prin urmare generarea procesului verbal de contravenție s-a făcut electronic, potrivit prevederilor legale menționate. Procesul verbal fiind generat electronic are și semnătura electronică atașată. De altfel, în procesul verbal se menționează faptul că documentul a fost generat și semnat electronic, indicându-se numele agentului constatator și numărul certificatului acestuia. F. de lipsa semnăturii pe fiecare pagina a procesului verbal, instanța constata ca procesul verbal are o singura pagina.
În ceea ce privește susținerile cu privire la faptul ca semnătura electrica nu corespunde prevederilor in vigoare, nefiind o semnătura olografa, instanța constată că, potrivit art.7 din Legea 455/2001 în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazata pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Interpretând dispozițiile legale mai sus menționate, instanța constată că ori de câte ori legea prevede forma scrisă pentru dovedirea întocmirii unui înscris electronic, acesta poate fi generat pe suport de hârtie, semnătura electronică ce îi este atașată fiind valabilă dacă este bazata pe un certificat calificat si este generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Pe cale de consecință, semnătura electronică atașată unui înscris electronic generat pe suport de hârtie în scopul dovedirii existenței acestuia –cum este cazul proceselor verbale contestate -,este valabilă dacă înscrisului în cauză i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Instanța reține de asemenea că prin dispozițiile art. 25 din OG nr.2/2001, care completează dispozițiile OG 15/2002, legiuitorul a instituit necesitatea comunicării procesului verbal de constatare a contravenției în formă scrisă, prevăzând că procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului.
Analizând actele depuse la dosarul cauzei, instanța reține că procesul verbal contestat a fost comunicate petentului în formă scrisă, pe suport de hârtie, formă care este impusă de dispozițiile art.25 din OG 2 /2001 tocmai pentru validitatea operațiunii de comunicare a proceselor verbale în discuție - și implicit pentru dovedirea existenței acestor acte -, și că acestea poartă semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazata pe certificatul calificat, aceasta fiind generată de altfel prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Cu privire la temeinicia procesul verbal contestat, instanța constată că acesta nu este temeinic întocmit pentru următoarele considerente:
Conform art.8 din OG nr.15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
De asemenea, potrivit art. 7 OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorilor români, care sunt definiți de dispozițiile art.1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002 precum și de dispozițiile art.1 alin.6 lit.a din Ordinul nr. 769/2010 ca fiind persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
Analizând conținutul procesului verbal contestat, raportat la contractul de vânzare cumpărare din data de_ - fila 9, proceul verbal de scoatere din evidența petentului a mijlocului de transport in cauză-fila 8 instanța reține că petentul a fost sancționat contravențional, în calitate de utilizator al autovehiculului_, deși în momentul constatării contravenției: 09.01.2012, acesta nu deținea calitatea de utilizator al autovehiculului mai sus menționat, astfel cum această noțiune este definită prin dispozițiile legale mai sus menționate.
Astfel, prin contract de vânzare cumpărare din data de_ - fila 9, petentul în calitate de vânzător și Iasar B. în calitate de cumpărător au convenit ca dreptul de proprietate al autovehiculului înmatriculat sub numărul_, să se transmită către Iasar B.. Se reține că data convenției este_, iar pentru valabilitatea transferului dreptului de proprietate nu este instituită nicio altă condiție, fiind suficient acordul părților.
Având în vedere toate aceste elemente, instanța apreciază că la data constatării contravenției 09.01.2012, când numitul Iasar B. era deja proprietar al autovehiculului cu număr de înmatriculare_, încă din data de_, petentul nu mai avea calitate de utilizator al vehiculului, motiv pentru care acestuia nu îi incumba obligația de plată a rovinietei prevăzute de art.7 din OG nr.15/2002.
Așadar, petentul nu mai deținea în proprietate și nici nu folosea acest autovehicul în baza unui drept legal, la data reținută in actul contravențional contestat, motiv pentru care nu avea calitatea de utilizator conform dispozițiilor legale în materie, văzând și proces verbal de scoatere din evidență – fila 8, respectiv certificatul de atestare fiscala – fila 10, acte care confirmă aceasta.
Sub acest aspect, instanța amintește și dispozițiile art 969 C. civ. din 1864 (sub imperiul căruia s-a încheiat contractul), potrivit cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Emiterea contractului/ ad probationem și realizarea acordului de voință dintre părțile contractante este suficient pentru transmiterea dreptului de proprietate. Forma scrisă a contractului este necesară doar pentru realizarea formalităților de înmatriculare și nu afectează cu nimic validitatea contractului de vânzare cumpărare (Fr. D., Tratat de D. Civil - Contractele speciale, Editura Actami, București, 1999, alin 1 și 2, pagina 13) .
În ce privește obligația petentului de a proceda la radierea vehiculului după înstrăinare, potrivit art 11 alin 4 din OUG nr. 195/2002 în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidentele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că obligația de efectua formalitățile de transcriere a transmiterii dreptului incumbă noului proprietar, iar nu celui ce a transmis dreptul de proprietate, in spetă petentul.
Pentru a putea fi antrenată răspunderea contravențională este necesar existența unui comportament ilicit care să aparțină contravenientului. Astfel, în măsura în care acțiunea sau inacțiunea sancționabilă nu îi aparține este exclusă răspunderea sa.
Petentul nu poate fi ținut a răspunde pentru fapta ilicită al altei persoane respectiv cumpărătorul, cât timp legea nu pune în sarcina sa efectuarea formalităților de publicitate respectiv radierea autovehiculului din evidențe.
Mai mult decât atât este de notorietate că la vânzarea autovehiculelor vânzătorul remite cumpărătorului în original toate actele autovehiculului (carte de identitate, certificat de înmatriculare), mergând pe ideea bunei credințe a acestuia în ceea ce privește înmatricularea ulterioară a autovehiculului, ceea ce determină imposibilitatea radierii ulterioare din evidențe a autovehiculului de către vânzător.
Este o sarcină mult prea grea, a-i pretinde vânzătorului să efectueze formalitățile de radiere și reînmatriculare (care presupune anumite cheltuieli cu taxe specifice) în condițiile în care legea pune în sarcina cumpărătorului efectuarea acestor formalități.
Nu în ultimul rând inopozabilitatea înstrăinării, ce ar putea fi invocată de intimată, este o noțiune de drept civil, iar materia dreptului contravențional reglementează sancțiuni aplicate subiecților de drept pentru fapte ilicite cu scopul preveniri comiterii unor noi fapte ilicite, răspunderea contravențională apropiindu-se, prin ilicit, mai mult de răspunderea penală. Asadar, nu se poate face analogie între opozabilitatea în materie civilă și materia contravențională.
Faptul că singura verificare pe care o face intimata este să consulte o bază de date (o verificare destul de sumară) și nu face și alte demersuri pentru a identifica utilizatorul reprezintă o deficiență a intimatei și nu poate fi imputată petentei.
Mai mult decât atât și din punct de vedere al elementelor constitutive contravenției îi lipsește elementul subiectiv, respectiv vinovăția, în oricare din formele sale.
Așa cum s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin mai multe decizii ( ex. Decizia nr. 670/2009, Decizia nr. 506/2010), nu se poate aplica o sancțiune contravențională în lipsa elementului vinovăției, care este de esența acestuia.
Vânzătorul nu poate anticipa că cel care a cumpărat autovehiculul nu-l va înmatricula și nu va achiziționa rovinietă . Reaua credință a cumpărătorului nu este un element care să atragă răspunderea vânzătorului. Răspunderea este esențialmente personală în materie contravențională.
Față de toate cele mai sus menționate, instanța constată lipsa calității de utilizator al petentului și, pe cale de consecință, imposibilitatea de a se atribui acesteia calitatea de subiect activ al contravenției în discuție apreciind, pe cale de consecință, întemeiată apărarea sa privind lipsa calității de contravenient.
Având în vedere toate aceste elemente, precum și faptul că singurul temei al răspunderii contravenționale este săvârșirea unei contravenții, raportat și la împrejurarea că la data constatării contravenției petentul nu avea calitatea de utilizator al autovehiculului cu număr de înmatriculare_, instanța apreciază că nu poate fi angajată răspunderea contravențională a petentului conform art.8 din OG 15/2002, întrucât aceasta nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.
Pe cale de consecință, instanța urmează să admită plângerea formulată și să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 02.05.2012, înlăturând sancțiunile aplicate prin acesta, luând act de faptul că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă RĂ Ș T E:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul H. A. C., domiciliat în mun. C., ., nr. 37, ., ., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în mun. București, .. 401 A, sector 6.
Anulează procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 02.05.2012 și înlătură sancțiunile aplicate prin acesta.
Ia act de faptul că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 iunie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. și tehnored.
MVM/MVM
4 ex./17 iunie 2013
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 2307/2013. Judecătoria FETEŞTI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3278/2013.... → |
|---|
