Plângere contravenţională. Sentința nr. 3009/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3009/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 27-06-2013 în dosarul nr. 4361/94/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI JUDEȚUL IALOMIȚA
Sentința civilă nr. 3009
Ședința publică din data de 27 iunie 2013
Instanța constituită din :
Președinte – I. G. C.
Grefier – D. A. – M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petentul I. A., domiciliat în localitatea Florești, ., . în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA cu sediul în municipiul București, .. 401 A, sector 6, având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că, la data de 27.11.2012 petenta a depus la dosarul cauzei note de ședințe, iar la data de 18.06.2013 intimata a depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza emiterii procesului verbal de constatare a contravenției R 12 nr._ încheiat la data de 21.03.2012, respectiv dovada comunicării procesului verbal susmenționat, solicitând totodată judecarea cauzei în lipsă conform disp. art. 242 pct. 2 Cod Procedură Civilă.
Instanța, în temeiul art. 159 1 alin. 4 Cod procedură civilă, se declară competentă să soluționeze cauza dedusă judecății conform art. 1 alin.1 C proc. civ raportat la art. 32 alin. 2 OG nr. 2/2001, luând act că intimata a depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza emiterii procesului verbal de constatare a contravenției . 12 nr._ încheiat la data de 21.03.2012, respectiv dovada comunicării procesului verbal susmenționat, solicitând totodată judecarea cauzei în lipsă conform disp. art. 242 pct. 2 Cod Procedură Civilă.
Apreciind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, în temeiul art.167 C proc. civ, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ declinată prin sentința nr. 4814/24.10.2012 și înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.11.2012 sub numarul unic național_, petentul I. A., cu domiciliul în localitatea Florești, ., ., a chemat în judecată pe intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA București, cu sediul în Municipiul București, Bulevardul I. M., nr. 401 A, Sector 6, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . 12 nr._ încheiat la data de 21.03.2012.
În motivarea plângerii, petentul a invocat nulitatea procesului verbal pentru lipsa semnăturii agentului constatator. A facut considerații asupra infracțiunii continue.
Consideră contraventiile ca fiind aceleași. Petentul arată că acuzatiile in materie contraventionala referitoare la circulatia pe drumurile publice sunt incadrate in sfera acuzatiilor in materie penala .
Prin contraventiile ulterioare i se creaza o situatie mai grea decat cea prevazuta în legea penala, fiind tinut la plata mai multor amenzi pentru aceiasi fapta. Invedereaza instantei ca dreptul penal romanesc nu prevede cumulul aritmetic al pedepselor decat in cazuri extreme.
Arată că suma platită cu titlu de despagubire reprezinta valoarea unei roviniete pe 12 luni, pe care mentioneaza că a achitat-o. Considera ca s-ar putea trage concluzia ca tariful de despagubire reprezinta contravaloarea rovinietei pe 12 luni si ca o data achitata rovinieta, utilizatorul drumului va fi absolvit de plata de doua ori a aceleasi taxe. Daca un vehicol tranziteaza drumurile nationale de mai multe ori fara a detine rovinieta valabila poate fi amendat de cateva zeci de ori si va trebui sa achite tot atatea tarife de despagubire cate presupuse contraventii a savarsit. Ori in acest sens ar lua nastere o situatie extrem de dificila fata de contravenient, disproporționată față de pericolul social generat.
Cererea a fost motivată în drept pe dispozițiile OG nr. 2/2001, OG nr.15/2002, Legea 455/2001.
La plângere petentul a anexat, în copie, procesul-verbal contestat, procesul – verbal . nr._/21.03.2012, jurisprudență, alte înscrisuri.
Intimata CNADNR SA a depus la dosar certificat calificat, autorizație de control, dovada de comunicare a procesului verbal si fotografie din care rezultă numărul de înmatriculare al autovehiculului reținut în procesul verbal de contravenție.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . 12 nr._ încheiat la data de 21.03.2012, petentul I. A. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, reținându-se că vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentului a circulat la data de 12.10.2011, pe A2 km 144+100 m Fetești, fără a deține rovinietă valabilă.
În drept, în urma verificării potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că plângerea dedusă judecății a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului - verbal de constatare a contravenției.
Cu privire la legalitatea procesului - verbal contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, în ceea ce privește sancțiunea amenzii.
Sub acest aspect instanța apreciază ca neîntemeiate susținerile petentului potrivit cărora lipsește semnătura organului constatator. Conform art.9 alineatul 2 din OG nr.15/2002, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Analizând procesul verbal contestat, instanța reține că acesta a fost generat electronic potrivit prevederilor legale mai sus menționate și are atașată semnătura electronică a agentului constatator, realizată în baza certificatului calificat de semnătură electronică aflat la fila 26, certificat care atestă legătura dintre semnătura electronică atașată procesului verbal contestat și semnatar, confirmând identitatea acestuia din urmă. Or, atâta timp câtOG nr.15/2002 normă specială aplicabilă în materia contravențiilor privind rovinieta, derogatorie de la dreptul comun reglementat de OG nr.2/2001, conferă o astfel de posibilitate prin dispozițiile art. 9 alin.2, mai sus menționate, fiind vorba de o dispoziție specială care se aplică cu prioritate în raport de dispozițiile generale cuprinse în OG nr.2/2001, instanța apreciază ca neîntemeiate susținerile petentului referitoare la faptul că lipsa semnăturii olografe din procesul verbal contestat eludează dispozițiile art.19 din OG nr.2/2001.
În ceea ce privește tariful de despăgubire în cuantum de 28 euro aplicat prin procesul - verbal contestat, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională și să anuleze în parte procesul - verbal de constatare a contravenției . 12 nr._ încheiat la data de 21.03.2012, urmând a exonera petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de câte 28 euro.
Cu privire la temeinicia procesului - verbal contestat, instanța constată că acesta este temeinic întocmit pentru următoarele considerente:
În drept, potrivit art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Potrivit art. 1 alin. 11 din O.G. nr. 15/2002 rovinieta valabilă este:
- rovinieta matcă-cupon, aplicată în partea stângă jos a parbrizului vehiculului, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea care asigură, prin tarifele plătite, dreptul de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, având înscris numărul de înmatriculare al vehiculului.
- rovinieta electronică ce atestă existența în baza de date a SIEGMCR, denumită în continuare bază de date, a informațiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul în cauză, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea.
Se va reține ca fapt necontestat calitatea de utilizator și proprietar a petentului în ceea ce privește autoturismul cu nr. de înmatriculare_ .
Instanța reține că fapta contravențională imputată petentului prin procesul - verbal contestat nu a fost constatată personal de agentul constatator, fiind reținută în sarcina acestuia ca urmare a procesării automate a unor probe foto de camera foto amplasată pe A2 km 144+100 m, Fetești, Județul Ialomița, sector de drum pe care se susține că petentul ar fi săvârșit contravenția în discuție, astfel că sub aspect probator sarcina probei revine intimatei, orice dubiu profitând petentului.
Coroborând proba foto obținută prin sistemul SIEGMCR depusă de intimată în susținerea procesului - verbal contestat, cu faptul că petentul nu a depus nicio dovadă a achitării rovinietei, instanța constată că autoturismul cu numărul de înmatriculare_, a circulat la data de 12.10.2011, pe A2 km 144+100 m, Fetești, Județul Ialomița, fără a deține rovinietă valabilă.
Față de împrejurarea că procesul - verbal contestat este susținut de dovezile în baza cărora a fost întocmit, raportat la faptul că, în cauză, petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute în cuprinsul acestuia – nu deținea rovinietă valabilă la data constatării contravenției reținute în sarcina sa - instanța reține că actul contravențional în discuție este temeinic întocmit.
Susținerile petentului privitoare la împrejurarea că fapta contravențională reținută în sarcina sa prin procesul - verbal contestat este aceiași cu cea reținută în sarcina sa și anterior, prin alte procese - verbale, astfel că activitatea sa îmbracă forma unei contravenții continue, fiind sancționată de mai multe ori pentru aceeași faptă, sunt apreciate ca neîntemeiate de instanță.
Astfel, potrivit art.13 din OG nr.2/2001 contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației durează în timp.
Pe cale de consecință, instanța constată că elementul material al contravenției reglementate de art.8 din OG nr.15/2002, presupune o prelungire în chip natural a acțiunii interzise de actul normativ mai sus menționat, fiind caracteristic unei contravenții continue, contravenție care însă s-a epuizat prin manifestarea de voință a conducătorului autoturismului în discuție, neputându-se susține că acesta ar fi circulat fără întrerupere.
Prin urmare, la data când conducătorul auto al autovehiculului în discuție, prin manifestarea sa de voință a încetat activitatea de conducere a autoturismului în cauză, prima contravenție reținută în sarcina petentului s-a epuizat, iar continuarea unei astfel de activități, cu alte ocazii, a realizat conținutul altor contravenții continue, pentru care de altfel petentul a și fost sancționat prin procese - verbale distincte.
De asemenea, dat fiind faptul că petentul că a fost sancționat contravențional pentru nerespectarea obligației de achiziționare a rovinietei pentru autoturismului în cauză și prin alte procese - verbale, instanța reține că nerespectarea acestei obligații nu reprezintă o simplă neglijență de moment, astfel cum petentul susține, ci o încălcare repetată a dispozițiilor art.7 din OG nr.15/2002. Mai mult decât atât, petentul nu își poate invoca propria neglijență pentru a se exonera de răspunderea ce îi revine, o astfel de neglijență avându-si cauza de fapt într-o administrare defectuoasă a propriei activități.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului - verbal, hotărăște asupra sancțiunii.
Instanța constată că pentru contravenția reținută în sarcina sa, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei, conform Anexei 2 din OG nr. 15/2002.
Instanța are în vedere și prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001: „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”
Se va avea în vedere la individualizarea sancțiunii faptul că petentul fost sancționat cu foarte puțin timp înainte de împlinirea termenului de prescriere a amenzii.
În conformitate cu art.13 alin. 1 din OG nr.2/2001, termenul instituit este cel de 6 luni, ori in cauză acest termen a fost respectat, însă procesul contestat a fost emis la data de 21.03.2012, raportat la data săvârșirii faptei, 12.10.2011. Este adevărat că în speță petentul se face culpabil de nerespectarea dispozițiilor legale în materie, însă, cu toate acestea, nici atitudinea intimatei nu a favorizat realizarea scopului preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale.
Reamintește instanța faptul că amenda contravențională aplicată trebuie să-l determine pe contravenient ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în materie.
Totodată, se va avea în vedere faptul că orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare ale societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate, ori în cauză, nu se justifică modul în care s-a făcut prevenirea săvârșirii faptelor contravenționale ilicite în cazul concret al petentului.
Pentru cele expuse mai sus, se apreciază că scopul sancțiunilor contravenționale în cauza de față se poate realiza și prin aplicarea unei măsuri de atenționare a contravenientului-petent, fără aplicarea amenzii contravenționale, ca sancțiune corelată unor contravenții cu un grad sporit de pericol social.
De asemenea, instanța mai are în vedere și faptul că prin Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, s-a modificat procedura de întocmire și comunicare a proceselor verbale de contravenție, în sensul întocmirii și comunicării în termen de 30 zile de la data constatării contravenției, ceea ce relevă intenția legiuitorului de realizare a scopului preventiv - educativ al sancțiunii contravenționale.
În acest sens, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru ca petentul să înțeleagă să se conformeze prevederilor legale astfel încât acesta să nu mai săvârșească asemenea fapte pe viitor și să circule pe drumurile naționale cu rovinietă valabil achiziționată, având în vedere gradul de pericol social al contravenției săvârșite.
În concluzie, se va admite în parte plângerea contravențională formulată de petent și se va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 250 lei, aplicată prin procesul – verbal . 12 nr._ încheiat la data de 21.03.2012, cu sancțiunea „avertisment”, atrăgând atenția petentului să respecte pe viitor dispozițiile legale în materie.
Pentru cele reținute în precedent, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să anuleze în parte procesul – verbal . 12 nr._ încheiat la data de 21.03.2012, urmând a exonera petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul I. A., cu domiciliul în localitatea Florești, ., ., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției . 12 nr._ încheiat la data de 21.03.2012 cu sancțiunea „avertisment”.
Anulează în parte procesul verbal de constatare a contravenției . 12 nr._ încheiat la data de 21.03.2012 în ceea ce privește tariful de despăgubire.
Exonerează petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro aplicat prin procesul verbal de constatare a contravenției . 12 nr._ încheiat la data de 21.03.2012.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.06.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./tehnored IGC și .
4 ex./ 15.07.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4442/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2016/2013.... → |
|---|
