Plângere contravenţională. Sentința nr. 3437/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3437/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 12-09-2013 în dosarul nr. 1161/229/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI JUDEȚUL IALOMIȚA
SENTINȚA CIVILĂ NR.3437
Ședința publică din data de 12 septembrie 2013
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE – B. I. L.
GREFIER - R. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petenta S.C. S. T. S.R.L.în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru petentă domnul consilier juridic F. M. care depune la dosar împuternicire, lipsind reprezentantul intimatului. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la legitimarea reprezentantului petentei care prezintă carte de identitate . nr._ CNP_.
Întrucât este primul termen de judecată, conform art. 94 din Noul Cod de procedură civilă coroborat cu art. 32 din OG 2/2001 instanța constată că este competentă material și teritorial cu soluționarea cauzei.
Pune în vedere apărătorului petentei să precizeze la cât estimează durata procesului.
Apărătorul petentei apreciază că prezenta cauză se poate soluționa în termen de o lună.
Instanța, conform art. 238 din Noul Cod de procedură civilă estimează durata necesară pentru cercetarea procesului ca fiind de 3 luni.
Pune în vedere apărătorului petentei să menționeze modalitatea de administrare a probelor.
Apărătorul petentei susține că înțelege să administreze probe în fața instanței de judecată.
Instanța, având în vedere că nici una din părți nu este reprezentată de avocat, stabilește că modalitatea de administrare a probelor este în fața instanței de judecată în lipsa solicitărilor în alt sens.
Apărătorul petentei arată că nu are cereri noi în cauză și nici excepții de invocat.
Instanța, întrucât nu mai sunt cereri noi de formulat și nici excepții de invocat, acordă cuvântul pe probe.
Apărătorul petentei solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, atât cu cele deja depuse la dosar cât și cu cele pe care înțelege să le depună la acest termen – respectiv extrase tahograf în original, foaia de parcurs, certificat de atestat profesional și celălalt certificat de atestat profesional .
Instanța, apreciind pertinente, concludente și utile cauzei, încuviințează pentru petentă proba cu înscrisuri având în vedere că prin aceste înscrisuri se poate dovedi temeinicia sau netemeinica procesului verbal.
Apărătorul petentei precizează că nu are cereri noi în cauză, solicitând să se ia act că nici I.S.C.T.R. nu a răspuns și nici intimatul I.G.P.R. nu a trimis documentele justificative. Nu insistă în alte cereri.
Instanța, întrucât nu mai sunt cereri noi de formulat și nici probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul petentei, având cuvântul, arată că în prezenta cauză conducătorul auto a condus la ora 11. 00 - 3 ore, iar la ora 12.00 – 5 ore și jumătate,, iar la ora 13.00 – 6 ore și se încadrează în timp. Există o imperfecțiune referitoare la cele 6 minute, conform foii aceste minute întrerup perioada de odihnă. Conducătorul auto se afla de 6 ore în parcare și a fost obligat să își găsească un alt loc de parcare după care și-a continuat odihna. Programul agentului constatator face a ca timpul prezentat de conducătorul auto să nu se încadreze . Acele 6 minute în care acesta și-a căutat un alt loc de parcare întrerup timpul de odihnă, șoferul putea să rămână în același loc dar a fost obligat să se mute . În concluzie solicită anularea procesului verbal ca netemeinic și nelegal și înlocuirea amenzii cu avertisment.
Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
După deliberare,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fetești la data de 9 mai 2013, petenta S.C. S. T. S.R.L.M. - REPREZENTATĂ LEGAL PRIN ADMINISTRATOR M. C., cu sediul în M., .. 5, J. C. a chemat in judecată intimata cu Inspectoratul General al Politiei Române, cu sediul în București, .. 6, sector 5 București, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului verbal . nr._/18 04 2013 și de la exonerarea de la plata amenzii.
In motivare, se arată că aspectele reținute de agentul constatator nu corespund realității, deoarece constatările efectuate s-au raportat pe o durată de 7 zile perioadă neconcludentă pentru constatarea faptei imputate.
În continuare face referiri la modul de calcul al timpilor de odihnă, concluzionând că nu a încălcat timpii de odihnă stabiliți de legislația în domeniu.
Mai arată că procesul verbal este lovit de nulitate dat fiind că nu a putut formula obiecțiuni la procesul verbal, iar martorul asistent înscris în procesul verbal este chiar șoferul vehiculului controlat numitul O. D..
Prin cerere de probatorii s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și martori.
Cererea de chemare in judecată a fost motivată în drept pe disp. OG nr.2/2001, OG 37/2007 și Legea 52/2010, solicitându-se judecarea cauzei în lipsă.
La dosar, petenta a depus in copie: procesul verbal contestat, extrase privind timpii de conducere ai conducătorului auto O. D. (filele 7-10).
Intimatul a depus întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată precizând că procesul verbal este temeinic și legal întocmit.
Precizează că în data de 12.04.2013 la ora 10.18 conducând autovehiculul între orele 10.18-10.24 ( 6 minute), numitul O. D., a întrerupt perioada de odihnă obligatorie de 9 ore, care se calculează începând cu ora începe la ora 04.07.
Face referiri la pericolul social al faptei pe care îl apreciază ca foarte grav și arată că a fost aplicată o sancțiune orientată spre minimul prevăzut de lege, respectiv 5000 lei.
Solicită respingerea plângerii.
A depus actele ce au stat la baza întocmirii procesului verbal, respectiv raportul agentului constatator și diagrama tahograf.
Petentul a depus răspuns la întâmpinare în care reiterează motivele din plângere și detaliază modul de calcul al timpilor de conducere și perioadele de odihnă și conducere ale conducătorului auto O. D..
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri la termenul din data de 12.09.2013 petentul renunțând la proba testimonială.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/18 04 2013, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 5000 lei și avertisment, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. 3 pct. 6 din O.G. nr. 37/2007 și art. 5 pct. 25 din Hg nr. 69/2012, reținându-se că a dispus efectuarea unui transport de persoane cu autobuzul Mercedes dotat tahograf digital având nr. de înmatriculare_ , ce a fost condus pe sensul către C. de numitul O. D. iar la controlul în trafic s-a constatat că în data de 12.04.2013 nu a respectat perioada minimă de odihnă zilnică redusă, cu două ore și 49 minute .
Totodată a prezentat la control certificatul de competență profesională plastifiat, nefiindu-i eliberat sub această formă.
În urma verificării cerute de art. 34 din O.G. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost depusă la intimată în termenul legal de 15 zile, urmând a proceda în continuare la analiza legalității și temeiniciei procesului verbal.
Cu privire la legalitatea procesului verbal instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
În ce privește critica petentului potrivit căreia la întocmirea procesului verbal de constatare a contravenției s-ar fi nesocotit dispozițiile art. 16 alin.7 din OG nr.2/2001, și anume că agentul de poliție nu i-a adus la cunoștința petentului dreptul de a formula obiecțiuni, instanța apreciază că sancțiunea prevăzută de art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 este cea a nulității relative, cu consecința anulării procesului verbal numai în cazul producerii unei vătămări a petentului ce nu poate fi înlăturată în altă modalitate. Or, în condițiile în care petentul are posibilitatea de a arăta, în mod direct, în fața instanței, obiecțiunile pe care ar fi dorit să le formuleze în fața agentului constatator, instanța apreciază că nu s-a produs nici o vătămare.
În ceea ce privește stabilirea ca martor asistent a numitului O. D., angajatul petentei, instanța nu identifică nici o vătămare cauzată de acest aspect petentei.
Pt. toate acestea, instanța consideră că procesul verbal de contraventie este legal, procedând, în consecință, la analizarea temeiniciei acestuia.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța constată că potrivit art. 8 alin.1 punct 6 din O.G. nr. 37/2007, modificată și completată prin OG nr. 21 /2009, constituie contravenție „nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică redusă cu două ore sau mai mult” iar amenda pentru săvârșirea acestei contravenții se aplică potrivit art. 9 al. 1 lit. c) din același act normativ, amendă fiind aplicabilă, cu limite speciale între 4000 lei la 8.000 lei, întreprinderii/operatorului de transport rutier.
Potrivit art. 8 pct. 1 din Legea nr. 101/1994 „În fiecare perioadă de 24 de ore, șoferul beneficiază de un timp de repaus zilnic, de cel puțin 11 ore consecutive, care ar putea fi redus la un minimum de 9 ore consecutive, cel mult de 3 ori pe săptămână, cu condiția ca un timp de repaus corespunzător să fie acordat prin compensare, înainte de sfârșitul săptămânii următoare.”
De asemenea, potrivit art. 4 lit. g teza a I-a al Regulamentului CE nr. 561/2006 al Parlamentului european și al Consiliului din 15.03.2006, privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor CEE nr. 3821/85 și CE nr. 2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului CEE nr. 3820/85 al Consiliului, „perioada de repaus zilnic normală” este orice perioadă de repaus de cel puțin 11 ore, această perioadă de repaus zilnic normală poate fi luată în două tranșe, din care prima trebuie să fie o perioadă neîntreruptă de cel puțin 3 ore și a doua, o perioadă neîntreruptă de cel puțin 9 ore.”
Așa cum rezultă din vizualizarea diagrame tahograf din data de 12.04. 2012, aparținându-i conducătorului auto O. D., rezultă că acesta nu a respectat perioada minimă de odihnă zilnică minimă de odihnă zilnică redusă, de 9 ore consecutive, cu 2 ore și 49 minute, în 24 ore, respectiv fiind redusă cu 2 ore.
Astfel din diagrama tahograf corespunzătoare conducătorului auto O. D., din data de 12.04.2013, (fila 27) reiese că în această zi acesta a început activitatea de conducere la ora 00.37 conducând până la ora 01.55 (1 ora și 18 minute).
În continuare conducătorul auto O. D. a condus și a avut pauze în ziua de 12.04.2013 în următoarea succesiune:
- pauză 01.55-02.10 ( 15 minute)
- conducere 02.10- 04.07 ( o oră și 57 minute)
-pauză 04.07-10.18 ( 6 ore și 11 minute)
-conducere 10.18-10.24 ( 6 minute)
-pauză 10.24-15.05 ( 4 ore și 41 minute)
- conducere 15.05 -15.09 ( 4 minute)
- pauză 15.09-15.16 ( 7 minute)
- conducere 15.16 -15.19 ( 3 minute) …..
Urmează o succesiune de pauze și timpi de conducere care nu depășesc fiecare dintre ele două ore.
Astfel se poate lesne observa că în data de 12.04.2013 ( perioada de 24 ore) conducătorul auto O. D. nu a beneficiat de perioada de repaus de cel puțin 9 oreconsecutive.
Acesta a început o perioadă de odihnă mai mare ( 6 ore și 11 minute) în data de 12.04.2013 la ora 04.07 care a fost însă întreruptă printr-o perioadă de conducere de 6 minute (10.18-10.24) continuând odihna în continuare 4 ore și 41 minute. ( un total de 10 ore și 52 minute pauză) .
Din aceste motive instanța constată că procesul verbal este temeinic întocmit fapta petentei întrunind elementele constitutive ale contravenției reținute în procesul verbal.
De altfel în concluziile pe fondul cauzei reprezentantul petentei a recunoscut voalat comiterea faptei.
Fapta constituie contraventie conform art. 8 alin.3 pct.6 OG nr. 37/2007 și Regulamentul Consiliului CEE nr.3821/1985, modif prin Regulamentul CE nr.561/2006 al Parlamentului European al Consiliului, acte care prevăd că o singură diagramă tahograf măsoara perioada de conducere, pauzele si perioada zilnica de repaus si odihna a conducatorului auto pe un interval de 24 de ore, în acest sens fiind și prevederile art 8 pct.1 din Legea nr.101/1994, care stipulează expres că, în fiecare perioadă de 24 de ore, șoferul beneficiază de un timp de repaus zilnic, de cel puțin 11 ore consecutive, care ar putea fi redus la un minimum de 9 ore consecutive, cel mult de 3 ori pe săptămână, cu condiția ca un timp de repaus corespunzător să fie acordat prin compensare, înainte de sfârșitul săptămânii următoare.
În ce privește antrenarea în cauză a răspunderii contravenționale a petentei, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 27 alin.2 lit g H.G. nr. 1391/2006, potrivit cărora printre obligațiile proprietarilor sau deținătorilor de vehicule, persoane juridice este și aceea de a verifica respectarea timpilor de repaus și de odihnă, precum și a regimului legal de viteză, prin citirea înregistrărilor aparatelor de control al timpilor de odihnă și al vitezei de deplasare. Astfel, petenta trebuie să se asigure că șoferul vehiculelor nu va fi în imposibilitate de a respecta cerințe privind perioada zilnică de odihnă în efectuarea indicațiilor date de aceasta.
În ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 5 pct. 25 din Hg nr. 69/2012 aceasta nu a fost contestată efectiv de către petentă. (prezentarea la control de către întreprindere/operatorul de transport rutier, operatorii de activități conexe sau de către conducătorii auto a documentelor emise de către autoritatea competentă plastifiate ori în copie sau în oricare altă formă/alte condiții decât cele în care au fost eliberate) fiindu-i aplicată doar sancțiunea avertismentului.
Instanța amintește că procesului verbal de constatare a contravenției, întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, fiind vorba de constatări personale ale agentului instrumentator, percepute prin propriile simțuri și care fac dovadă până la înscrierea în fals, fiind vorba de o veritabilă prezumție de temeinicie a procesului verbal, prezumție permisă și de jurisprudența CEDO (cauza Salabiaku c. Franței) în condițiile în care nu se depășesc limitele rezonabile, ținând seama de gravitatea mizei și de asigurarea drepturilor apărării.
Prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are un caracter absolut și nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, nu s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea contravenției să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal.
În cauză, instanța constată că petenta nu s-a aflat în imposibilitate de a proba că situația de fapt reținută prin procesul verbal este contrară realității, însă el s-a rezumat la a face niște afirmații fără a le susține în vreun fel cu probe pertinente, concludente si utile cauzei.
Față de toate aceste considerente, instanța apreciază că fapta contravențională retinută în sarcina petentei a fost probată, motiv pentru care apreciază că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat este legal și temeinic întocmit.
Potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
Pentru săvârșirea acestei contravenții agentul constatator a aplicat petentei o amendă contravențională în cuantum de 5000 lei, așa cum prevăd dispozițiile art.9 litera c din OG 37/2007, în vigoare la data constatării faptei.
Potrivit art. 5 al. 5 din O.G. nr. 2/2001 „Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. De asemenea se vor avea in vederedispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, aplicând dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 instanța apreciază că sancțiunea de 5000 lei aplicată este prea severă raportat la condițiile comiterii contravenției .
Analizând pericolul social abstract al acestui gen de contravenție, instanța constată că dispozițiile legale, inclusiv cele comunitare, adoptate pentru reglementarea acestui domeniu de activitate, respectiv O.G. nr. 37/2007, Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1058/2007 și Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, au ca obiectiv prioritar verificarea condițiilor de muncă ale conducătorilor auto, creșterea siguranței rutiere și respectarea principiilor concurenței loiale între întreprinderi/operatorii de transport rutier.
Însă analizând în concret modul de comitere al faptei respectiv o perioadă de odihnă de 10 ore și 52 minute, care a fost întreruptă de 6 minute de conducere, instanța apreciază că totuși pericolul social al faptei este suficient de redus pentru a aplica sancțiunea avertismentului.
De altfel reprezentantul petentei a precizat că această perioadă de 6 minute de conducere s-a datorat obligației conducătorului auto de a deplasa în parcarea aeroportului Otopeni autocarul, fără a conduce efectiv cu pasageri, obligația datorându-se dificultăților în gestionarea spațiilor de parcare din jurul aeroportului.
Pentru toate aceste considerente, instanța va proceda la o reindividualizare a sancțiunilor aplicate, respectiv va face aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 și va înlocui sancțiunea cu amenda contravențională cu sancțiunea „avertisment”, atrăgând atenția petentului ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în materie.
În temeiul art. 274 C proc. civ și având în vedere și principiul disponibilității, instanța urmează să ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul S.C. S. T. S.R.L.M. cu sediul în cu sediul în M., .. 5, J. C. împotriva procesului verbal . nr._/18 04 2013 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratului General al Politiei Române cu sediul în București, .. 6, sector 5.
Înlocuiește sancțiunea cu amendă contravențională în cuantum de 5000 lei aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/18 04 2013 cu sancțiunea „avertisment”.
Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal contestat.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea privind calea de atac se depune la Judecătoria Fetești.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.09.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.BIL
Tehnored. BIL/RC
Ex. 4/ 16.09.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1495/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3951/2013.... → |
|---|
