Plângere contravenţională. Sentința nr. 4885/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4885/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 7348/229/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI JUDEȚUL IALOMIȚA
Sentința civilă nr. 4885
Ședința publică din data de 04 decembrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte – M. M. V.
Grefier – D. A. – M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petentul ., cu sediul în localitatea Medgidia, .. 54, județul C., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA cu sediul în municipiul București, .. 401 A, sector 6, având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, în temeiul art. 159 1 alin. 4 Cod procedură civilă, se declară competentă să soluționeze cauza dedusă judecății conform art. 1 alin.1 C proc. civ raportat la art. 32 alin. 2 OG nr. 2/200.
Apreciind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, în temeiul art.167 C proc. civ, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanță constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fetesti, inregistrată sub nr._ /21.08.2012, petentul ., cu sediul în localitatea Medgidia, .. 54, județul C. în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. ( cu sediul în București, .. 401A, sector 6), solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului verbal . nr._/02.05.2012 și exonerarea de plata amenzii și a tarifului de despăgubire, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale, aplicate prin actul contestat, cu sancțiunea avertisment.
În motivare, petentul a învederat, in esență, că autovehiculul societătii, la data de 12 februarie 2012, a circulat fără rovinietă, dar sanctiunile instituite sunt in cuantum ridicat pentru o societate mică, iar tariful de despăgubire are caracter nelegal.
In drept, a invocat OG nr.2/2001, dispozitiile Legii nr.144/2001 care elimină tariful de despăgubire.
În dovedirea plângerii, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind depuse la dosar procesul verbal de contravenție contestat, notificare director, dovada comunicării actului contestat.
Deși legal citată, intimata, prin reprezentant, nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza emiterii actului contravențional contestat.
S-a încuviințat proba cu înscrisuri conform art.167 din C..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin Procesul verbal . nr._/02.05.2012- fila 4, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă in cuantum 2750 lei si obligat la plata unui tarif de despăgubire in cuantum de 720 euro, întrucât autoturismul aparținând acestuia, cu număr de înmatriculare_, a circulat la data de 12.02.2012, pe A 2 Km 144+100m, Fetești, Județul Ialomița, fără a deține rovinietă valabilă.
Judecătoria Fetesti constată că actul contestat a fost comunicat petentului doar prin afișare- in data de 17 mai 2012-fila 14/ dosar Judecătoria Fetesti, afișarea fiind o modalitate subsidiară de comunicare, fiind depus la dosar doar procesul verbal de afișare a actului contestat, fără aviz de primire, prin intermediul postei .
Prin Decizia nr. 10/10.06.2013 a ICCJ privind soluționarea recursului în interesul legii în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.27 alin.(1) teza I, raportat la art.14 alin.(1), art.25 alin.(2) și art.31 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare s-a statuat că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire, dovadă pe care intimata nu a depus-o la dosar.
Față de acestea, instanța consideră că data comunicării nu este cea înscrisă în procesul verbal de afișare a actului contravențional contestat/17 mai 2012, existând, in lipsa avizului de primire, cel puțin un dubiu rezonabil asupra certitudinii datei recepționării actului contravențional, care profită reclamantului petent, in lumina principiului de drept in dubio pro reo- orice dubiu profită reclamantului.
In consecință, instanța apreciază ca plângerea este formulată in termen legal, conform art.34 din OG nr.2/2001.
Cu privire la legalitatea procesului verbal contestat, instanța reține că acestea au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor art.17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
În ceea ce privește tariful de despăgubire în cuantum de 720 euro, aplicat prin procesul verbal contestat, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională, să anuleze în parte procesul verbal de constatare a contravenției contestat și să exonereze petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 720 euro.
Cu privire la temeinicie, instanța constată că procesul verbal contestat este temeinic întocmit pentru următoarele considerente:
În drept, potrivit art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Instanța reține că fapta contravențională imputată petentului prin proces - verbal contestat nu a fost constatată personal de agentul constatator, ci a fost procesată automat de camera foto amplasată pe sectorul de drum pe care se susține că petentul ar fi săvârșit contravenția în discuție, astfel că sub aspect probator sarcina probei revine agentului constatator, orice dubiu profitând petentului.
Prin urmare, intimatei îi revine obligația de a dovedi săvârșirea contravenției reținute în sarcina petentului.
Analizând planșa foto obținută prin sistemul SIEGMCR, depusă de intimată în susținerea actului contestat-fila 15, instanța constată că se poate stabili cu exactitate numărul autoturismului a cărui imagine a fost surprinsă la data de 12.02.2012, circulând fără a deține rovinietă valabilă.
În consecință, instanța constată că autoturismul cu numărul de înmatriculare _ , care aparține petentului, a circulat la data de: 12.02.2012, pe A2 Km 144+100m, Fetești, Județul Ialomița, fără a deține rovinietă valabilă, deși ii revenea această obligație legală.
Petentul nu a depus dovezi din care să rezulte că nu are calitatea de utilizator, prin plângere recunoscând expres această calitate.
In consecință, se apreciază că actul contravențional este temeinic întocmit.
Potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
Instanța observă că pentru săvârșirea faptei contravenționale petentul a fost sancționat cu suma de 2750 lei reprezentând amendă contravențională.
Potrivit art. 21 alin. 3 O.G. nr. 2/2001: „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele
Față de cele de mai sus se apreciază că amenda aplicată este proporțională cu pericolul social al faptei care a fost reținută în sarcina acestuia.
Examinând sancțiunea amenzii contravenționale aplicate petentului prin procesul verbal contestat, raportat la dispozițiile legale mai sus menționate, instanța constată că aceasta este legală, fiind stabilită cu respectarea limitelor impuse de dispozițiile legale imperative privitoare la aplicarea sancțiunilor pentru contravențiile la regimul rovinietei, agentul constatator procedând la o corectă individualizare a acesteia.
De asemenea, instanța are în vedere și împrejurarea că fapta contravențională reținută în sarcina petentului a fost săvârșită pe un drum național - autostradă, prin circularea cu un autovehicul pentru care petentul nu achiziționase rovinietă, nefiind diferită cu nimic față de alte fapte contravenționale de aceeași natură care au același grad de pericol social, aceleași urmări și care sunt sancționate în același mod.
Se mai retine că obligația de a fi achitată rovinieta a fost instituită prin OG nr. 15/2002, deci în urmă cu 10 ani. Nu se poate invoca necunoașterea acestei obligații fiind obligatorie achitarea taxei de drum.
De asemenea, Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei, care a fost dat în folosință la data de 01.10.2010, are rolul de a depista pe contravenienți mai eficient, iar petentul se afla in situația oricărui contravenient care nu a achiziționat rovinieta, din datele existente la dosar nerezultând o situație care sa ducă la concluzia aprecierii săvârșirii unei fapte cu gravitate redusa.
În concluzie, instanța consideră că sancțiunea amenzii este corect individualizată, atât din punctul de vedere al pericolului social abstract, cât și din punctul de vederea al pericolului social concret al faptei, fiind și necesară pentru a asigura finalitatea preventivă ce însoțește orice sancțiune.
Pentru aceste motive, instanța va menține dispozițiile procesului verbal de contravenție inclusiv cu privire la aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale.
Potrivit art. II din Legea nr.144/2012, instanța va admite în parte plângerea contravențională și va anula în parte procesul – verbal de contravenție ., nr._, întocmit la data de 02.05.2012, de C. București, doar în ceea ce privește tariful de despăgubire.
De asemenea, instanța va dispune exonerarea petentului de la plata tarifului de despăgubire, stabilit prin procesul verbal ., nr._, întocmit la data de 02.05.2012, de C. București.Va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Văzând si prevederile art. 34 alin. 2 din OG 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul ., cu sediul în localitatea Medgidia, .. 54, județul C., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA., cu sediul în București, .. 401 A, sector 6.
Anulează în parte procesul – verbal de contravenție . nr._, întocmit la data de 02.05.2012, de C. București, în ceea ce privește tariful de despăgubire
Exonerează petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 720 euro, stabilit prin procesul – verbal de contravenție . nr._, întocmit la data de 02.05.2012, de C. București.
Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție . nr._, întocmit la data de 02.05.2012, de C. București .
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 dec.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.MVM /tehnored.MVM +DAM
5 ex/11.01.2014
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3462/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2068/2013.... → |
|---|
