Plângere contravenţională. Sentința nr. 592/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 592/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 07-02-2013 în dosarul nr. 5472/229/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI - JUDEȚUL IALOMIȚA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 592
Ședința publică din data de 07 februarie 2013
Instanța constituită din:
Președinte - R. C.
Grefier - I. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petentul R. I., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul art. 165 c.pr.civ. instanța disjunge capătul de cerere cu privire la anularea proceselor verbale . 12 nr._/15.05.2012, . 12 nr._/15.05.2012 și . 12 nr._/15.05.2012 și dispune formarea unui nou dosar cu citarea părților și cu copierea acțiunii și a înscrisurilor depuse, cu termen la 07.03.2012 pentru dosarul nou format.
Instanța, în temeiul art. 159 1 alin.4 Cod procedură civilă, se declară competentă să soluționeze cauza dedusă judecății conform art.1 alin.1 C proc. civ raportat la art. 32 alin.2 O.G. 2/2001.
Se ia act că au fost depuse la dosar de către intimată actele care au stat la baza emiterii procesului verbal contestat.
Apreciind pertinente, concludente și utile cauzei, în temeiul art.167 Cod proc. civ, instanța încuviințează ambelor părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fetești, înregistrată sub nr._ /06.06.2012, petentul R. I. a chemat în judecată pe intimata CNADNR SA-C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea proceselor-verbale de contravenție .-_, R12-_, R12-_/02.05.2012, R12-_, R12-_, R12-_, R12-_, R12-_, R12-_/15.05.2012, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.
În motivare, petentul a arătat, în esență, că aplicarea mai multor amenzi pentru aceeași contravenție încalcă principiul non bis in idem, că procesele verbale sunt nule întrucât nu poartă semnătura agentului constatator.
Temeiul de drept a fost indicat ca fiind OG 2/2001, anexând, în copie, procesele verbale contestate, chitanțe.
Cererea a fost scutită de timbraj.
Intimata nu a depus întâmpinare, deși a fost citată cu această mențiune, însă a anexat la dosarul cauzei înscrisuri in susținerea actelor contravenționale contestate, respectiv poze cu imagine număr de înmatriculare auto, obținută prin sistemul SIEGMR, Certificat calificat al agentului constatator și autorizație de control – filele 22-48.
La termenul din data de_, instanța a disjuns capătul de cerere cu privire la anularea proceselor verbale . 12 nr._/15.05.2012, . 12 nr._/15.05.2012 și . 12 nr._/15.05.2012 și dispune formarea unui nou dosar cu citarea părților.
Apreciind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, în temeiul art.167 C proc. civ, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, raportat la obiectul cauzei deduse judecății.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesele-verbale . nr._ încheiat la data de_, . nr._ încheiat la data de_, . nr._ încheiat la data de 02.05.2012, . nr._ încheiat la data de 15.05.2012, . nr._ încheiat la data de 15.05.2012, . nr._ încheiat la data de 15.05.2012, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei și obligat la plata unui tarif de despăgubire in sumă de 28 euro, reținându-se că vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând acestuia a circulat la data de 25.04.2012, 12.04.2012, 09.05.2012, 19.03.2012, 21.03.2012, 25.03.2012 pe A2 km 144+100m, Fetești, fără a deține rovinietă valabilă.
În urma verificării potrivit de art. 34 din O.G. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției.
Cu privire la legalitatea proceselor verbale, instanța reține că acestea au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor art.17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, în ceea ce privește sancțiunea amenzii.
Sub acest aspect instanța reține ca neîntemeiate susținerile petentului potrivit cărora procesului - verbal contestat nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la semnătura electronică pentru că acesta i-a fost comunicat pe un suport de hârtie.
Astfel, potrivit art.7 din Legea 455/2001 în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazata pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Interpretând dispozițiile legale mai sus menționate, instanța constată că ori de câte ori legea prevede forma scrisă pentru dovedirea întocmirii unui înscris electronic, acesta poate fi generat pe suport de hârtie, dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazata pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Pe cale de consecință, un înscris generat pe suport de hârtie în scopul dovedirii existenței sale –cum este cazul procesului verbal contestat -, îmbracă forma electronică dacă înscrisului în cauză i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Instanța reține de asemenea că, prin dispozițiile art. 25 din OG nr.2/2001, care completează dispozițiile OG 15/2002, legiuitorul a instituit necesitatea comunicării procesului - verbal de constatare a contravenției în formă scrisă, prevăzând că procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului.
Analizând actele depuse la dosarul cauzei, instanța reține că procesul verbal contestat a fost comunicat petentului în formă scrisă - în copie, pe suport de hârtie, formă care este impusă de dispozițiile art.25 din OG 2 /2001, tocmai pentru validitatea operațiunii de comunicare a procesului verbal în discuție, și implicit pentru dovedirea existenței acestui act, și că acesta poartă semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazata pe certificatul calificat, aceasta fiind generată de altfel prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Pe cale de consecință, în raport de toate aceste elemente, instanța reține că procesul - verbal contestat a fost generat electronic, potrivit dispozițiilor art.7 din Legea nr. 455/2001, acesta având atașată semnătura electronică a agentului constatator, realizată în baza certificatului calificat de semnătură electronică.
Pentru aceleași considerente instanța apreciază nefondate susținerile petentului potrivit cărora procesul - verbal contestat nu este semnat de agentul constatator.
În ceea ce privește tarifele de despăgubire în cuantum de 28 euro aplicate prin procesele verbale contestate, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională și să anuleze în parte procesele verbale de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de_, . nr._ încheiat la data de_, . nr._ încheiat la data de 02.05.2012, . nr._ încheiat la data de 15.05.2012, . nr._ încheiat la data de 15.05.2012, . nr._ încheiat la data de 15.05.2012, urmând a exonera petentul de la plata tarifelor de despăgubire în cuantum de 28 euro fiecare.
Cu privire la temeinicia proceselor verbale legal întocmite, instanța apreciază că acestea pot face dovada asupra situației de fapt reținute și asupra încadrării în drept a faptei, în condițiile în care cele constatate de către agentul de constatator sunt susținute cu mijloace de probă.
În drept, potrivit art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Potrivit art. 1 alin. 11 din O.G. nr. 15/2002 rovinieta valabilă este:
- rovinieta matcă-cupon, aplicată în partea stângă jos a parbrizului vehiculului, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea care asigură, prin tarifele plătite, dreptul de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, având înscris numărul de înmatriculare al vehiculului.
- rovinieta electronică ce atestă existența în baza de date a SIEGMCR, denumită în continuare bază de date, a informațiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul în cauză, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea.
Se va reține ca fapt necontestat calitatea de utilizator și proprietar a petentului în ceea ce privește autoturismul cu numărul de înmatriculare_ .
Instanța reține că faptele contravenționale imputate petentului prin procesele verbale contestate nu au fost constatate personal de agentul constatator, fiind reținute în sarcina acestuia ca urmare a procesării automate a unor probe foto de camera foto amplasată pe A2 km 144+100m, Fetești, Județul Ialomița, sector de drum pe care se susține că petentul ar fi săvârșit contravențiile în discuție, astfel că sub aspect probator sarcina probei revine intimatei, orice dubiu profitând petentului.
Coroborând probele foto obținute prin sistemul SIEGMCR depuse de intimată în susținerea proceselor verbale contestate, cu lipsa unei roviniete valabile depuse de către petent, instanța constată că autoturismul cu număr de înmatriculare_, aparținând acestuia a circulat la data de 25.04.2012, 12.04.2012, 09.05.2012, 19.03.2012, 21.03.2012, 25.03.2012 pe A2 km 144+100m, Fetești, fără a deține rovinietă valabilă.
Față de împrejurarea că procesele verbale contestate sunt susținute de dovezile în baza cărora au fost întocmite, raportat la faptul că, în cauză, petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute în cuprinsul acestuia – nu deținea rovinietă valabilă la data constatării contravențiilor reținute în sarcina sa - instanța reține că actele contravenționale în discuție sunt temeinic întocmite.
Susținerile petentului privitoare la împrejurarea că aplicarea mai multor amenzi pentru aceeași contravenție încalcă principiul non bis in idem, sunt apreciate ca neîntemeiate de instanță.
În acest sens, la data când petentul, prin manifestarea sa de voință a încetat activitatea de conducere a autoturismului în cauză, prima contravenție reținută în sarcina acesteia s-a epuizat, iar continuarea unei astfel de activități, cu alte ocazii, a realizat conținutul altor contravenții, pentru care de altfel a și fost sancționată prin procesele verbale contestate. Petentul nu a fost snacționat de mai multe ori pentru aceeași faptă, ci a fost sancționat pentru fiecare faptă săvârșită în parte.
Astfel, potrivit art.13 din OG nr.2/2001 contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației durează în timp.
Pe cale de consecință, instanța constată ca elementul material al contravenției reglementate de art.8 din OG nr.15/2002, presupune o prelungire în chip natural a acțiunii interzise de actul normativ mai sus menționat, fiind caracteristic unei contravenții continue, contravenție care însă s-a epuizat prin manifestarea de voință a contravenientului.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului - verbal, hotărăște asupra sancțiunii.
Instanța reține că pentru contravențiile reținute în sarcina sa, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de câte 250 lei, conform Anexei 2 din OG nr. 15/2002, aplicată prin fiecare proces verbal.
Instanța are în vedere și prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001: „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”
Reamintește instanța faptul că amenda contravențională aplicată trebuie să-l determine pe contravenient ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în materie.
Totodată, se va avea în vedere faptul că orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare ale societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate, ori în cauză, nu se justifică modul în care s-a făcut prevenirea săvârșirii faptelor contravenționale ilicite în cazul concret al petentului.
Pentru cele expuse mai sus, se apreciază că scopul sancțiunilor contravenționale în cauza de față se poate realiza și prin aplicarea unei măsuri de atenționare a contravenientului-petent, fără aplicarea amenzilor contravenționale, ca sancțiune corelată unor contravenții cu un grad sporit de pericol social.
De asemenea, instanța mai are în vedere și faptul că prin Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, s-a modificat procedura de întocmire și comunicare a proceselor verbale de contravenție, în sensul întocmirii și comunicării în termen de 30 zile de la data constatării contravenției, ceea ce relevă intenția legiuitorului de realizare a scopului preventiv - educativ al sancțiunii contravenționale.
În acest sens, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru ca petentul să înțeleagă să se conformeze prevederilor legale astfel încât aceasta să nu mai săvârșească asemenea fapte pe viitor și să circule pe drumurile naționale cu rovinietă valabil achiziționată, având în vedere gradul de pericol social al contravenției săvârșite.
În concluzie, se va admite în parte plângerea contravențională formulată de petent și se va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii stabilită prin fiecare proces verbal în cuantum de câte 250 lei, cu sancțiunea „avertisment”, atrăgând atenția petentului să respecte pe viitor dispozițiile legale în materie.
Pentru cele reținute în precedent, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să anuleze în parte procesele verbale de constatare a contravențiilor, urmând a exonera petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro, stabilit prin fiecare proces verbal.
Ca urmare a înlocuirii amenzii cu avertisment și a anulării în parte a proceselor verbale contestate în cauza dedusă judecății, reținând că petentul a achitat cu titlu de amendă, în temeiul acestuia, prin chitanțele de la filele 17,18, suma de 372,49 lei, instanța urmează a dispune și restituirea către petent a acestei sume, lipsind orice temei care să justifice efectuarea unei astfel de plăți.
De asemenea, în raport de considerentele incluse în practicaua prezentei sentințe, instanța urmează ca în temeiul art. 165 C proc civ să dispună disjungerea capătului de cerere privind anularea proceselor verbale . nr._ /15.05.2012, . nr._/15.05.2012, . nr._/15.05.2012 și să fixeze termen de judecată pentru soluționarea acestuia la data de 07.03.2013, cu citarea părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul R. I., domiciliat în C., ..6, județul C., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, ..401 A, sector 6.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei aplicată prin procesele verbale de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de_, . nr._ încheiat la data de_, . nr._ încheiat la data de 02.05.2012, . nr._ încheiat la data de 15.05.2012, . nr._ încheiat la data de 15.05.2012, . nr._ încheiat la data de 15.05.2012 cu sancțiunea „avertisment”.
Anulează în parte procesele verbale de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de_, . nr._ încheiat la data de_, . nr._ încheiat la data de 02.05.2012, . nr._ încheiat la data de 15.05.2012, . nr._ încheiat la data de 15.05.2012, . nr._ încheiat la data de 15.05.2012 în ceea ce privește tariful de despăgubire.
Exonerează petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro aplicat prin procesele verbale de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de_, . nr._ încheiat la data de_, . nr._ încheiat la data de 02.05.2012, . nr._ încheiat la data de 15.05.2012, . nr._ încheiat la data de 15.05.2012, . nr._ încheiat la data de 15.05.2012.
Dispune restituirea sumei de 372,49 lei achitată cu titlu de amendă și tarif de despăgubire aplicată prin procesul-verbal contestat.
Disjunge capătul de cerere privind anularea proceselor verbale . nr._ /15.05.2012, . nr._/15.05.2012, . nr._/15.05.2012 și dispune formarea unui nou dosar.
Fixează termen la data de 07.03.2013, C8 stagiar, cu citarea părților.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.02.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./Tehnored. C.R./M.I.
Ex. 4/data: 15.02.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5031/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1640/2013.... → |
|---|
