Uzucapiune. Sentința nr. 588/2013. Judecătoria FILIAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 588/2013 pronunțată de Judecătoria FILIAŞI la data de 23-09-2013 în dosarul nr. 732/230/2012
- partaj succesoral -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FILIAȘI
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 588
Ședința publică de la 23 Septembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE S. M. O.
Grefier S. P.
.x.x.x.x.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantele B. M. și B. V. și pe pârâtii B. G. - C.,B. I., L. N. SMĂRĂNDIȚA, B. I. V., B. P., B. C., B. I., B. L., D. E., B. L., B. D., B. M. și N. V., având ca obiect
uzucapiune .
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 16 septembrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea în prezenta cauză pentru astăzi, 23 septembrie 2013, când a hotărât:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiași cu nr._ /24.05.2012 reclamantele B. M. și B. V. au chemat în judecată pârâtii: B. G. - C., B. I., L. N. Smărăndița, B. I. V., B. P., B. C., B. I., B. L., și pentru opazibilitate pârâtii D. E., B. L., B. D., B. M. și N. V., în calitate de moștenitori ai defunctului B. Gr. G., solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța, să dispună partajarea averii succesorale rămase în urma decesului autorilor B. A., decedată la data de 2 octombrie 1985 și B. G., decedat la data de 19 februarie 1991, să constate deschisă succesiunea acestora precum și a defunctului B. Gr. M., decedat la data de 23 octombrie 2009, să se să se stabilească masa bunurilor de împărțit, cotele ce li se cuvin în calitate de copărtași și să se dispună lichidarea stării de indiviziune prin individualizarea și atribuirea efectivă a bunurilor ce li se cuvin.
Au mai solicitat să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune al reclamantelor precum și a pârâților B. C., B. I., L. N. Smărăndița și B. I. V. privind terenul intravilan în suprafață de 2200 m.p. menționat în T36 P.6/1, P.6/2 și P.6/3, astfel cum rezultă din titlul de proprietate nr. 1303 –_ din 17. 11. 1998 și să se dispună partajarea terenului menționat la pct. II, în suprafață de 2200 m.p., în cotele legale ce se cuvin, respectiv 5/8 pentru reclamanta B. M., 3/16 pentru reclamanta B. V. și 3/16 pentru moștenitorii defunctului B. D. menționați mai sus.
Reclamantele au solicitat obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
In motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că autorii lor B. M. G. și B. A. au avut patru copii; B. Gr. M., B. A., B. Gr. G. și D. E..
B. Gr. M. a decedat la data de 23 octombrie 2009 moștenitori ai acestuia fiind B. M. în calitate de soție supraviețuitoare, B. V. în calitate de fiică și pârâtii B. C., B. I., L. N. Smărăndița și B. I. V., veniți la succesiune prin reprezentarea tatălui lor defunct B. D., decedat la data de 20 iulie 1992.
B. A. a decedat în anul 2003, iar moștenitorii acestuia sunt pârâtii: B. P., B. C., B. I. și B. L., B. P. fiind soț supraviețuitor iar ceilalți, copii ai defunctei.
Au arătat reclamantele că, la decesul autoarei B. A., s-a eliberat certificatul de moștenitor nr. 2180/1985, unde moștenitori acceptanți ai succesiunii au rămas B. G. în calitate de soț supraviețuitor, B. Gr. M, ceilalți doi copii, dând declarații de renunțare.
In urma decesului defunctului B. G. nu s-a eliberat certificat de moștenitor.
Au mai susținut reclamantele că, după decesul defunctei B. A., la data de 30 octombrie 1985, fără stirea lor, autorul B. G. a încheiat un contract de întreținere cu fiica sa, B. A. și cu ginerele B. P., contract prin care defunctul a înstrăinat celor doi, cota sa de 5/8 din locuința din lemn acoperită cu țiglă, compusă în întregime din două camere, bucătărie și sală și dintr-un grajd, terenul aferent în suprafață de 250 m.p. trecând în proprietatea statului în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974, însă cei ce s-au ocupat de îngrijirea și înmormântarea defunctului B. G. au fost fiul său B. Gr. M. și nora B. M..
Au subliniat reclamantele că respectiva casă se află într-o stare avansată de degradare, cu pericol de dărâmare însă interesul lor în introducerea la partaj a respectivei construcții este dat de stabilirea regimului juridic al întregului imobil și mai puțin de folosul practic rezultat în urma partajării construcțiilor și că grajdul și casa sunt situate pe terenul în suprafață de 300 m.p. în T.36 P.6 menționate în TDP nr. 1303 –_.
Reclamantele au arătat că prin decizia civilă nr. 1894 din 31 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ , s-a dispus rectificarea titlului de proprietate nr._ –_ în sensul că a fost modificată inițiala numelui, B. Gh. M. fiind trecut cu inițiala corectă, respectiv B. Gr. M..
In anii 1957, respectiv 1958, ea reclamanta B. M., alături de soțul său defunct, B. Gr. M., au cumpărat de la numiții P. St. M. și V. G. o suprafață totală de 2600 m.p. ( câte 1300 m.p. de la fiecare vânzător), fără a încheia însă actele de vânzare-cumpărare în formă autentică, teren ce se află în continuarea terenului curți construcții ce a aparținut autorului B. G.. Au subliniat reclamantele că în conformitate cu mențiunile din registrul agricol, autorul lor a deținut în locul cu casa doar 600 m.p. și nu 2800 m.p. cât este menționat in intravilan în titlul de proprietate.
Au mai arătat reclamantele că suprafața de 2200 m.p. inclusă la intravilan în titlul de proprietate nr._-_, care nu este aferentă casei, provine din suprafața cumpărată de ea reclamanta B. M. cu defunctul B. Gr. M. în anii 1957-1958 și nu a aparținut defunctului B. G.. Pentru această suprafață au arătat că solicită constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune alături de pârâtii B. C., B. I., L. N. Smărăndița și B. I. V.. Au arătat că respectiva suprafață a fost stăpânită de reclamantii B. M. și de soțul acesteia toată perioada, din 1957 și până în prezent .
In concluzie, au arătat reclamantele că masa succesorală rămasă după autorul B. M. grigore se compune din terenul extravilan în suprafață de 1 ha și 1900 m.p. și din terenul intravilan în suprafață de 300 m.p., întrucât în ceea ce privește diferenta de teren intravilan: 300 m.p. aferent construcțiilor ar aparține pârâtilor B. P., B. C., B. I. și B. L. în temeiul art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 iar suprafața de 2200 m.p. ar aparține reclamantelor și pârâtilor B. C., B. I., L. N. Smărăndița și B. I. V. în baza art. 1890 din Codul civil.
In subsidiar, reclamantele au arătat că, în situația în care nu se apreciază că operează uzucapiunea, consideră că întinderea dreptului pârâtilor B. P., B. C., B. I. și B. L. în ceea ce privește terenurile poartă numai asupra suprafeței de 300 m.p. curți construcții, întrucât B. P. a fost ginerele autorului B. G. fără vocație succesorală la terenul autorului.
Reclamantele au evaluat terenurile pentru capătul de cerere având ca obiect partaj la 548 lei, iar pe cele pentru capătul de acțiune având ca obiect uzucapiune la 639 lei..
Acțiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1187 lei și timbru judiciar de 5 lei.
In drept, reclamantele și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 728, art. 1890 din Codul civil, art. 673 ind. 1 și următoarele din codul de procedură civilă și dispozițiile Legii nr. 18/1991.
In dovedirea acțiunii reclamantele au solicitat administrarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriu și a probei cu expertiza tehnică judiciară.
Au depus în xerocopie următoarele înscrisuri: Incheierile nr.24,22,23/18.05.2012; copii:certificat nr._/17.05.2012; certificat nr.189/15.05.2012; certificat nr._/17.05.2012;certificat nr._/17.05.2012; certificat nr.188 si 190/15.05.2012; certificat casatorie C6 nr._; certificat de nastere N.W. nr._;certificat de nastere Nf_;certificat de casatorie Ce_;certificat de deces DS_; titlu de proprietate; decizia tribunalului in dosar_ ; contract de intretinere; certificat de deces D8 nr._, TDP nr. 1303 –_/17.11.1998, D.C. nr. 1894/21.10.2009, filă registru agricol, certificat de atestare fiscală .
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu interogatoriu (filele 114-116 la dosar), proba cu expertiza tehnică judiciară și proba testimonială.
În ședința publică de la 6 decembrie 2012, s-a dispus efectuarea unei adrese către Comisia Locală de fond funciar Brădești cu solicitarea de a se înainta actele ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.1303-_/17.11.1998 și de a se preciza dacă la emiterea acestui titlu de proprietate au fost avute în vedere antecontractele de vânzare-cumpărare, respectiv înscrisul sub semnătură privată intitulat "declarație" încheiat în anul 1958 între promitentul vânzător V. G. pe de o parte și promitenții cumpărători B. M. și B. M., pe de altă parte (fila25 din dosar), precum și înscrisul sub semnătură privată intitulat "declarație" încheiat în anul 1957 între promitentul vânzător P. Șt. M. pe de o parte și promitenții cumpărători B. M. și B. M., pe de altă parte (fila 26 din dosar).
Răspunsul la adresă a fost comunicat cu adresa nr. 478/04.02.2013 a Primăriei comunei Brădești, județul D.( filele 151-155 dosar).
La termenul de judecată din 11 februarie 2013, instanța a dispus disjungerea petitului de cerere având ca obiect partajarea averii succesorale rămase în urma decesului autorilor B. A. și B. G.,apreciind că soluția ce se urmează a se pronunța în dosarul privind uzucapiunea ar putea avea repercusiuni asupra cererii de partaj, fiind vorba despre partajarea aceluiași teren ce face obiectul uzucapiunii.
In ceea ce privește petitul de cerere având ca obiect constatarea dreptului de proprietate al părților prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 2200 m.p. instanța a încuviințat proba testimonială solicitată de către reclamante, având în vedere necesitatea stabilirii caracterul posesiei .
Martorele V. E. și M. F. au fost audiate la termenul de judecată din data de 04 martie 2013 și la aceeași dată, a fost admisă cererea de suplimentare a probei testimoniale formulată de către reclamante, cu martorii Trițoiu N. și C. G., aceștia fiind audiați în ședința publică din data de 25.03.2013(filele 187-188 dosar).
Expertiza tehnică judiciară specialitatea topografie-cadastru având ca obiective: fiecare parte, raportul de expertiză având ca obiective:1- identificarea terenului intravilan de 2200 m.p. situat în T.36 P.6/1, P.6/2,P.6/3 pentru care se solicită constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune prin punct, suprafață și vecinătăți, cu stabilirea dimensiunilor pe fiecare latură și indicarea acestora pe schiță; 2 – evaluarea terenului; 3- stabilirea dacă acesta este îngrădit pe toate laturile; 4- stabilirea dacă există identitate între terenul litigios și terenul înscris în TDP nr. 1303-_ din 17.11.1998; 5 – stabilirea dacă la nivelul Primăriei figurează cu rol defuncta B. A.; 6.- intocmirea unei schite, întocmită de către expertul judiciar Mirărețu P. a fost înaintată și atașată la dosar (filele 211 – 224 dosar) .
La termenul de judecată din 1 iulie 2013 reclamantele au înaintat la dosar Note de ședință și obiecțiuni cu privire la raportul de expertiză arătând că expertul trebuia să identifice suprafața de 600 m.p. existentă în registrul agricol ( suprafața care include cei 300 m.p. curți-construcții), diferența de suprafață până la cea existentă în fapt, de 2832 m.p., făcând obiectul constatării dreptului de proprietate prin uzucapiune, acesta fiind motivul pentru care printre obiectivele depuse, pentru a se evita orice confuzie, a solicitat și identificarea suprafeței de 600 m.p. cu care autorul figura în registrul agricol.
Instanța a încuviințat obiecțiunea formulată de către reclamante cu privire la raportul de expertiză întocmit în cauză și a dispus revenirea cu adresă către expertul judiciar pentru a identifica suprafața de 600 m.p. cu care figura autorul B. G. în registrul agricol ( suprafață ce include și cei 300 m.p. curți-construcții), diferența de suprafață până la cea existentă în fapt, de 2832 m.p. făcând obiectul constatării dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Răspunsul al obiecție a fost înaintat la data de 28.08.2013 (fiele 246-249 dosar).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține că,
Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată și anume constatarea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii asupra terenului intravilan în suprafață de 2200 mp, instanța reține că această suprafață se regăsește în titlul de proprietate nr 1303-_/17.11.1998 individualizată în tarlaua 36 parcelele P6/1, P6/2 și P6/3.
Observând actul de proprietate, menționat se constată că acesta a fost emis în favoarea beneficiarilor B. Gr M. și B. D P., în considerarea calității lor de moștenitori ai defunctului, B. M G..
Reclamantele în cauză sunt potrivit actelor de stare civilă depuse la dosarul cauzei, moștenitoarele beneficiarului, B. Gr M. ( unul dintre copartajanți ) respectiv soția supraviețuitoare – B. M. – și unul dintre descendenții legali de gradul I – B. V., și care solicită în contradictoriu cu ceilalți moștenitori legali ai aceluiași defunct, dar și cu moștenitorii copărtașului, B. P., dobândirea unui drept exclusiv asupra suprafeței de 2200 mp individualizată în tarlaua 36 parcelele P6/1, P6/2 și P6/3.
În dovedirea dreptului invocat reclamantele s-au prevalat de existența unor înscrisuri sub semnătură privată intitulate " declarație " ( filele 25 și 26 din dosar ) .
Observând acte înscrisuri instanța le va califica drept declarații extrajudiciare, prin care anumite persoane respectiv, V. G. și P. M., relevă că ar fi înstrăinat în favoarea soților B. M. și M., un loc de casă.
În atare situație, reclamantul a înțeles să-și dovedească proprietatea prin invocarea prescripției achizitive de 30 de ani.
Cum în astfel de acțiuni se impune ca reclamantul să facă dovada dreptului său, instanța va analiza în ce măsură condițiile uzucapiunii sunt întrunite în persoana reclamantelor
D. fiind că reclamantul nu a invocat existența unui just titlu în baza căruia ar deține proprietatea, se vor avea în vedere prevederile art. 1890 . C. civ, care reglementează uzucapiunea de lungă durată . Pentru a opera o astfel de instituție trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1847 cod civil potrivit cărora: posesia este utilă dacă este neîntreruptă, netulburată, publică și exercitată sub nume de proprietar, iar bunul să fie posedat în tot timpul prevăzut de lege adică 30 de ani..
În dovedirea caracterului util al posesiei, reclamantul a înțeles să se folosească de proba testimonială a martorilor: V. E., M. F. C. G. și Trițoiu N. .
Potrivit declarațiilor acestor martori, se reține următoarea stare de fapt:
Terenul litigios se află în prelungirea terenului pe care se află casa bătrânească a defunctului proprietar ( B. M G. .) și după care s-a realizat reconstituirea dreptului de proprietate conform titlul de proprietate nr 1303-_/17.11.1998
Așa cum confirmă toți martorii audiați în cauză suprafața de teren litigioasă a fost muncită de către reclamanta, B. M. .
Dacă în această privință toți martorii au relevat aceeași împrejurare, în ceea ce privește data de la care a început să muncească acest teren reclamanta, declarații martorilor nu mai sunt unanime.
Astfel ,martora, M. F. a relatat faptul că terenul s-ar fi aflat în posesia reclamantei din perioada anilor 1956-1957
V. E., a învederat că terenul a fost muncit împreună cu reclamanta de aproximativ 10 ani.
În consens cu aspectul relevat de prima martoră este și declarația martorului ,C. G. care a învederat faptul că reclamanta a muncit terenul " situat undeva la calea ferată " de 30 de ani. .
Unanimitate de păreri în ceea ce privește terenul litigios a întrunit și aspectul potrivit căruia, suprafața de 2200 mp care se regăsește în TDP eliberat în favoarea celor doi copartajanți, a fost împrejmuită, formând un tot unitar cu terenul ce a provenit de la autorul comun B. G..
Cum niciuna dintre părți nu a avut obiecții cu privire la proveniența terenului, de la autor ( reclamantele înțelegând să nu facă uz de existența unui just titlu ) cum nu s-a realizat ieșirea din indiviziune, instanța apreciază că ne aflăm în fața unei acțiuni prin care unul dintre coproprietari invocă uzucapiunea împotriva celorlalți coproprietari .
În cazul, unei proprietăți indivize, coproprietarii sunt presupuși că stăpânesc bunul împreună, motiv pentru care posesiunea lor, având un caracter echivoc, nu este aptă a fundamenta dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de către un coindivizar ; viciul echivocității poate fi însă înlăturat prin acte din care să rezulte intenția fermă a unuia dintre coindivizari de a se comporta ca proprietar exclusiv .
Potrivit art. 1169 C. civ, această sarcină îi revenea reclamantului, care în speță nu a făcut o astfel de dovadă din moment ce așa cum s-a reținut mai sus acest teren nu a fost oarecum dislocat de restul terenului menționat în titlul de proprietate pentru a exprima dorința detentorului de a-și exercita o posesie exclusivă
Se are aici în vedere lipsa intenției reclamantei de a-și asigura exploatarea exclusivă asupra terenului respectiv, din moment ce întreaga suprafață menționată în titlul de proprietate a fost împrejmuită . Practic nu se poate aprecia în sensul că pe parcursul termenului de 30 de ani doar reclamanta a avut acces și a exercitat acte de folosință asupra acestui teren ,fără permisiunea celorlalți copărtași.
Că pe parcursul perioadei de 30 de ani, la un moment dat s-ar fi realizat o eventuală împrejmuire a terenului litigios așa cum se reține în concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de către domnul expert M. P. – " terenul este delimitat de gard de lemn ,plasă de sârmă și gard viu " nu este denatură a răsturna starea de fapt relevată în cauză de către martori.
După cum se știe în sarcina expertului instanța nu a stabilit stabili decât constatarea unei situații de fapt, aspectul că la momentul efectuării lucrării ar fi realizată o delimitate a terenului litigios, nu este de natură să suplinească existența unei atare situații de fapt pe parcursul întregii perioade de 30 de ani, o asemenea împrejurare putând fi însă stabilită prin administrarea probei testimoniale ceea ce s-a și realizat în cauză.
Astfel, față de cele reținute, nu se poate aprecia că ; viciul echivocității ar fi fost înlăturat., și pe cale de consecință urmează a fi respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea civilă având ca obiect " partaj succesoral; uzucapiune" formulată de reclamantele B. M., domiciliată în . și B. V., domiciliată în orașul Filiași, .. B.6, ., județul D. împotriva pârâtilor: B. G. - C., domiciliat în orașul Filiași, ..7, ., județul D., B. I., domiciliat în comuna Melinești, ., L. N. Smărăndița, domiciliată în comuna Melinșeti, ., județul D., B. I. V., domiciliată în municipiul C., ., nr. 46, . D., B. P., B. C., B. I., B. L., toți cu domiciliul în municipiul B., .. 113, județul B., D. E., domiciliată în comuna Almăj, ., B. L., B. D., B. M. și N. V., toți cu domiciliul în ..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Septembrie 2013 .
Președinte, S. M. O. | ||
Grefier, S. P. |
Red.jud. S.M.O.
Tehred.S.P.
17 exp./28.10.2013
| ← Grăniţuire. Sentința nr. 594/2013. Judecătoria FILIAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 613/2013. Judecătoria FILIAŞI → |
|---|
