Plângere contravenţională. Sentința nr. 4263/2013. Judecătoria FOCŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4263/2013 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 23-10-2013 în dosarul nr. 18470/233/2012
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA FOCȘANI – JUDETUL V.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4263
Sedința publică din 23.10.2013
Instanta constituită din:
P.: A. G. M.
GREFIER: C. A.
Pe rol pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulată de petenta . SRL, cu sediul in Iasi ..21, ..B, ., jud.Iasi, în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, I. Teritorial nr.3 cu sediul in Bacău . nr. 78, ., având ca obiect plângere contravetională.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din 16.10.2013 si au fost consemnate in incheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta, cand avand nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amanat pronuntarea pentru astăzi 23.10.2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la 25.09.2012 sub nr._, petenta . SRL a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. de S. pentru Control în Transportul Rutier – I. Nord Est 3 anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 03.09.2012, ca nelegal și netemeinic.
În motivare, petenta a arătat că fapta reținută în sarcina sa nu există.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În dovedire, petenta a atașat plângerii procesul-verbal atacat.
Fiind legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a judecătoriei G., a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal atacat.
În motivare, intimatul a arătat că fapta a fost săvârșită pe raza localității Obrejița, județul V., competentă să soluționeze plângerea fiind judecătoria Focșani. Pe fond, a arătat că procesul-verbal atacat este legal și temenic, conținând toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art.16 și art.17 din OG nr.2/2001. Totodată, intimatul a menționat că procesul-verbal atacat se bucură de o prezumție de legalitate, făcând dovada până la proba contrară iar petentul nu poate face dovada contrară stării de fapt prin susținerile sale. Mai mult, agentul constatator a respectat dispozițiile art.21 alin.3 din Og nr.2/2001 aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ.
A invocat în drept dispozițiile art.115-118 C.p.c., OG nr.2/2001, HG nr.69/2012, ordinul MTI nr.995/2011 și Ordinul MTI nr.980/2011.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri și a depus la dosar în copie: procesul-verbal atacat, dovada de comunicare, formularul de control în trafic din dat ade 29.08.2012.
La termenul din data de 22.04.2013, petentul a depus la dosar precizări și completări ale plângerii contravenționale prin care a arătat că procesul-verbal atacat este lovit de nulitate absolută potrivit art.17 din OG nr.2/2001 întrucât lipsește semnătura olografă a agentului constatator pe prima pagină.
Au fost invocate dispozițiile art.31-32 din OG nr.2/2001.
Prin sentința civilă nr.4907/13.05.2013, judecătoria G. a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de intimat prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a plângerii în favoarea judecătoriei Focșani.
La termenul din data de 16.10.2013, intimatul a invocat excepția autorității de lucru judecat arătând că procesul-verbal atacat a făcut obiectul dosarului nr._ înregistrat pe rolul judecătoriei Iași in care instanța a luat act de renunțarea petentei la judecată prin încheierea din data de 06.03.2013.
În temeiul prevederilor art.167 alin.1 C.p.c., instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Plângerea este scutită de plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar.
Analizând procesul-verbal contestat, prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate, constată următoarele:
La termenul din data de 16.10.2013, intimatul a invocat excepția autorității de lucru judecat care este o excepție, de fond, absolută și peremptorie astfel încât, potrivit dispozițiilor art.137 alin.1 C.p.c., instanța o va soluționa cu prioritate.
Instanța constată că prin încheierea din data de 06.03.2013, Judecătoria Iași a luat act de renunțarea petentei la judecarea plângerii contravenționale formulată împotriva procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 03.09.2012 întocmit I. de S. pentru Control în Transportul Rutier – I. teritorial Nord Est 3.
Or, renunțarea la judecată constituie un act de dispoziție care conduce la stingerea procesului în etapa procesuală în care se găsește acțiunea și nu împiedică introducerea unei noi cereri având același obiect, cauză și părți. Partea care a renunțat la judecată poate, ulterior, pe calea unei noi acțiuni să obțină recunoașterea dreptului său fără a se putea opune autoritatea de lucru judecat a încheierii prin care instanța a luat act de actul de dispoziție.
În consecință, instanța apreciază că excepția invocată este neîntemeiată, astfel că va fi respinsă.
În fapt, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 03.09.2012 întocmit de agentul constatator J. T. din cadrul Inspectoratului de S. pentru Control în Transportul Rutier – I. teritorial Nord Est 3, petenta . SRL a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 8000 de lei întrucât la data de 29.08.2012, ora 10.50, pe DN2 km 154, în localitatea Obrejița, județul V., a fost oprit în trafic autovehiculul cu număr de înmatriculare_ și semiremorcă_ utilizat de . SRL și condus de S. M. R., care efectua transport public de marfă. În urma vericărilor efectuate s-a constatat că la bordul autovehiculului nu există certificat de competență profesională a conducătorului auto S. M. R..
Fapta reținută în sarcina petentei este prevăzută de art.4 pct.575 din HG nr.69/2012 și se sancționează potrivit art.7 alin.1-2 lit.a din același act normativ. Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa reprezentantului legal al contravenientei și nici nu a putut fi identificat un martor-asistent la momentul redactării. Procesul-verbal a fost comunicat contravenientei la data de 06.09.2012, conform dovezii de comunicare (f.14).
Întrucât petenta a formulat cererea în termenul legal, în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va proceda la verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal atacat.
Sub aspectul legalității, instanța constată că procesul-verbal de contravenție ISCTR nr. nr._/03.09.2012 a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.16 și 17 din OG nr.2/2001, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității. Astfel, din conținutul actului de constatare reiese că acesta a fost întocmit de agentul constatator J. T. din cadrul Inspectoratului de S. pentru Control în Transportul Rutier – I. teritorial Nord Est 3, cuprinzind numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia precum si restul mentiunilor obligatorii.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de petent constând în lipsa semnăturii contravenientului și a agentului constator de pe prima pagină a procesului-verbal atacat, instanța apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente.
Astfel, conform art.17 din același act normativ lipsa (...) semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal care se constata și din oficiu.
Totodată, potrivit dispozițiilor art.19 alin.1 din OG nr.2/2001 procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator și de contravenient. In cazul în care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie sa fie confirmate de cel puțin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.
Instanța apreciază că nulitatea absolută prevăzută de art.17 intervine doar în cazul lipsei totale a semnăturii agentului constatatator nu și în cazul în care la întocmirea actului de constatare au fost nesocotite dispozițiile art.19 din Og nr.2/2001. Acest fapt rezultă atât din așezarea textelor cât și din interpretarea voinței legiuitorului.
D. fiindcă cerința semnnării procesului-verbal pe toate paginile este prevăzută de art.19, rezultă că nu sunt incidente pentru nerespectarea acesteia dispozițiile art.17 ci se aplică dreptul comun, respectiv art.105 alin.2 C.p.c., nulitatea intervenind doar în cazul în care partea face dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturată de cât prin anularea actului.
Or, în speță petenta nu a invocat și nici nu a făcut dovada unei atare vătămări astfel că instanța nu poate reține motivul de nelegalitate invocat.
Totodată, instanța constată că procesul-verbal a fost întocmit în lipsa reprezentantului legal al contravenientei, fiind incidente dispozițiile art.19 alin.1 teza a II-a OG nr.2/2001 astfel că nesemnarea procesului-verbal de către contravenientă nu poate atrage nulitatea.
Prin urmare, nu este incident niciunul dintre cazurile de nulitate expresă prevăzute de OG nr.2/2001.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal susmenționat, aceasta presupune că mențiunile din actul constatator privind existența faptei, persoana care a săvârșit-o și vinovăția acesteia sunt conforme cu realitatea precum și existența unui raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit și sancțiunea aplicată.
Dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este însă unul absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, însă numai în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit dar și respectarea dreptului la apărare.
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată astfel la latitudinea fiecărui sistem de drept, statul fiind liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, iar instanțele au obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru a răsturna situația de fapt din procesul verbal, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de stat de a nu lăsa nesancționate fapte antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Astfel, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art.34 din actul normativ anterior indicat, beneficiind de o prezumție relativă de veridicitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului la un proces echitabil.
Prin plângerea formulată petenta a susținut că fapta reținută nu există fără a preciza motivele unei astfel de apărări.
În aceste condiții, instanța apreciază că petenta nu a reușit să facă dovada unei situații de fapt contrare celei reținute prin procesul-verbal atacat și să răstoarne prezumția de temenicie de care beneficiază actul constatator.
Sub aspectul sancțiunii aplicate prin procesul-verbal atacat, potrivit dispozițiilor art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Prin urmare, sancțiune a fost stabilită în limite legale iar în lipsa altor circumstanțe personale instanța apreciază că a fost just și corect individualizată.
În aceste condiții, instanța apreciază că procesul-verbal este temeinic și corespunde realității, săvârșirea faptei și vinovăția petentului rezultând cu certitudine din probele administrate.
Având în vederea aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat a fost legal și temeinic întocmit, plângerea contravențională fiind nefondată, astfel că instanța o va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Respinge ca neintemeiata exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de intimata I.S.C.T.R.
Respinge ca neintemeiata plangerea formulata de petenta . SRL, cu sediul in Iasi ..21, ..B, . in contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, I. Teritorial nr.3 cu sediul in Bacău . nr. 78, ., impotriva procesului verbal de contraventie . nr._ intocmit la 03.09.2012 de I.S.C.T.R., pe care il mentine.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de azi, 23.10.2013.
Președinte, Grefier,
A. G. M. C. A.
Red. Tehnored. AGM
19.11.2013/ 5 ex
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 1903/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4545/2013.... → |
|---|
