Plângere contravenţională. Sentința nr. 289/2013. Judecătoria GĂEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 289/2013 pronunțată de Judecătoria GĂEŞTI la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 4532/232/2012
Județul Dâmbovița
Judecătoria Găești
Dosar nr. _
Sentința CIVILĂ nr. 289
Ședința publică din 30.01.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. D. C.
Grefier: M. P.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul V. N. L., cu domiciliul în ., J. ARGEȘ în contradictoriu cu intimata I. DE P. AL JUDETULUI DAMBOVITA, cu sediul in Târgoviște, . Dâmbovița.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat petentul personal, lipsa fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care prezintă pe scurt obiectul cauzei, stadiul judecății, modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat instanța constata cauza in stare de judecata si acorda cuvântul pe fond.
Având cuvântul petentul solicita instanței anularea procesului verbal si exonerarea acestuia de plata amenzii, iar in subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.
Potrivit art. 150 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată la data de 11.01.2012, sub nr._, petentul V. N. L., cu domiciliul în ., J. ARGEȘ în contradictoriu cu intimata I. DE P. AL JUDETULUI DAMBOVITA, cu sediul in Târgoviște, . Dâmbovița, a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție ., nr._, încheiat de agentul constatator M. N. din cadrul Postului de Poliție P., județul Dâmbovița, la data de 18.09.2012, solicitând instanței admiterea plângerii, anularea procesului verbal, exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 10.000 lei, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertismentul.
În drept plângerea nu a fost motivată.
S-a depus la dosar procesul verbal de contravenție contestat.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale incidente în speță, instanța apreciază plângerea petentului ca fiind neîntemeiată pentru următoarele argumente:
Prin procesul-verbal contestat, în baza art. 20 alin.1 litd și art.21 lit.k din Legea 171/2010 petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 10.000 lei, fapta reținută în sarcina petentului prin procesul-verbal atacat constând în aceea că la data de 18.09.2012, petentul a fost depistat pe raza comunei P. comercializând material lemnos în afara locurilor autorizate și a refuzat transportarea materialului lemnos la locul indicat de agentul constatator.
Petentul nu a fost de față la încheierea procesului-verbal de contravenție, fiind comunicat acestuia și se constată că petentul a formulat plângerea contravențională în cadrul termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Analizând cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat, cu prioritate sub aspectul legalității sale conform prevederilor art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, neexistând motive de nulitate expresă care să poată fi invocate de instanță din oficiu. Astfel, procesul-verbal cuprinde mențiuni privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța constată că săvârșirea faptei reținute în sarcina petentului a fost observată în mod direct, prin propriile simțuri ale agentului constatator.
Potrivit art.34 al.1 din OG2/2001 instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională, după ce constată că aceasta a fost introdusă in termen, ascultă pe cel care a facut-o si celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege necesare verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite precum si asupra măsurii confiscării. Desi OG2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 al.1 din OG 2/2001 se poate trage concluzia că puterea doveditoare a procesului-verbal este lăsată la aprecierea instantei, deci va avea forța probantă a unui act probator preconstituit, făcând dovada până la proba contrară. Ca atare petentului ii revine obligația de a solicita, a aduce si prezenta probe care să dovedească netemeinicia si/sau nelegalitatea actului de constatare a contraventiei.
In cauza dedusă judecății, instanța apreciază că petentul a nu facut dovada contrară celor reținute de agentul constatator prin procesul-verbal contestat, prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată, acesta deși sarcina probei îi revenea conform art.1169 C.civ.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază drept nejustificat cuantumul amenzii aplicate.
Astfel, dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 prevăd că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost comisă fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
De asemenea, art. 5 din OG 2/2001 stabilește că sancțiunile care se pot aplica pentru săvârșirea unei fapte ce constituie contravenție sunt avertismentul, amenda contravențională și obligarea contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, iar în conformitate cu dispozițiile alin. 5 ale aceluiași articol „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”.
Totodată, potrivit art. 7 alin. 3 din OG 2/2001 „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției respective nu prevede această sancțiune”.
Față de toate cele expuse, instanța, având în vedere circumstanțele săvârșirii faptei precum și faptul că materialul lemnos aparținea petentului așa cum rezultă din avizul de însoțire depus la dosar-fila 17, se apreciază că aplicarea amenzii în cuantumul maxim prevăzut de lege nu se justifică, apărând ca o sancțiune excesivă, astfel că urmează să admită în parte plângerea petentului și să dispună modificarea procesului-verbal de contravenție în sensul că va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment, considerând că aceasta este o sancțiune suficientă pentru a conduce la formarea unei atitudini viitoare adecvate față de regulile încălcate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petentul V. N. L., cu domiciliul în ., J. ARGEȘ în contradictoriu cu intimata I. DE P. AL JUDETULUI DAMBOVITA, cu sediul in Târgoviște, . Dâmbovița.
Înlocuiește amenda aplicată petentului prin procesul verbal . nr._ din 18.09.2012 cu avertisment.
Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi recomandă să respecte dispozițiile legale.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.01.2013.
P.,
C. D. D.
GREFIER,
P. M.
Red.C.D.D.
Tehnored.L.N.D.
Ex.4
Data 28.02.2013
O.D.C.P.-8528.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1293/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2504/2013.... → |
|---|
