Plângere contravenţională. Sentința nr. 387/2013. Judecătoria GĂEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 387/2013 pronunțată de Judecătoria GĂEŞTI la data de 04-02-2013 în dosarul nr. 5596/288/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA GĂEȘTI
JUDEȚUL DÂMBOVIȚA
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 387
Ședința publică din data de 04.02.2013
Instanța formată din:
PREȘEDINTE: M. P.
Grefier G. D.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională-OG 15/2002 privind pe petenta . CREDIT SRL cu sediul în Râmnicu V., .. 15, ., . și intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. C. cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Acțiunea scutită de la plata taxei judiciare de timbru conform dispozițiilor art. 15 litera i din legea 146/1997, republicată.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dosarul a fost repus pe rol pentru a se solicita de la intimat un exemplar al procesului verbal de contravenție contestat, după care;
Prin serviciul Registratură intimata a depus la dosar procesul verbal de contravenție contestat în copie.
Nemaifiind cererii de formulat și nici probe de adminsitrat instanța declară dezbaterile închise în temeiul art. 150 Cod de procedură civilă și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată, initial, la Judecatoria Râmnicu V., sub nr._ petenta . CREDIT SRL a chemat în judecată pe intimata C.N.A.D.N.R SA-C., solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța, să dispună anularea procesului verbal . nr._, încheiat la data de 10.04.2012.
În motivarea plângerii petenta arată că a mai fost sanctionată contravențional pentru nerespectarea dispozițiilor OG.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale, respectiv circulația pe drumurile publice a unui autovehicul fără a deține rovinietă valabilă.
În drept se invocă dispozițiile art.5 alin.2, art.20 alin.2 din OG nr. 2/2001, art.8 alin.3 din OG 15/2002.
Analizând actele dosarului, reține următoarele:
La data de 02.12.2011, ora 7.52, autovehiculul categoria A, cu nr.de înmatriculare_ a circulat pe autostrada A1, km 70+460m, pe raza localității P., jud. Dâmbovița. În urma verificărilor în baza de date a intimatei, nu a fost identificată rovinietă valabilă pentru categoria respectivă de vehicul și numărul de înmatriculare menționat.
A fost întocmit procesul verbal de contravenție . nr._, din 10.04.2012, prin care a fost constatată săvârșirea contravenției prev.de art. 8 alin.1 din OG nr.15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, petentul fiind sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei.
De asemenea, în temeiul art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, petentul a fost obligat la plata sumei de 28 euro, în echivalent lei, reprezentând tariful de despăgubire.
Situația de fapt reținută rezultă din coroborarea procesului verbal contestat cu planșele foto depuse la dosarul cauzei.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține următoarele:
Procesul verbal a fost comunicat petentei pe hârtie, nesemnat. Acestea poartă mențiunea că a fost generat și semnat electronic, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și a HG nr. 1259/2001.
Instanța reține că procesul verbal a fost comunicat contravenientei în copie, potrivit art.25 alin. 1 din OG nr.2/2001, varianta tipărită pe hârtie a acestora, echivalând cu o copie a procesului verbal. Chiar dacă o astfel de comunicare, în copie, răspunde exigenței legale privind comunicarea procesului verbal, instanța nu se raportează la această copie pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de legalitate de către procesul verbal.
Potrivit art.17 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța verifică existența semnăturii agentului constatator.
Având în vedere că procesul verbal poartă mențiunea că au fost semnate electronic, instanța reține că acestea puteau fi întocmit exclusiv în formă electronică, potrivit Legii nr. 455/2001. Potrivit art. 4 pct. 3 din Legea 455/2001, semnătura electronică reprezintă date în formă electronică care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de autentificare. Potrivit art. 4 pct. 3 coroborat cu art. 5 din Legea 455/2001, instanța reține că în cauză este vorba de o semnătură electronică extinsă.
Cu privire la certificatul digital depus de intimată, instanța reține că acesta nu face dovada semnării electronice a procesului verbal. Certificatul digital reprezintă un document electronic emis anterior întocmirii procesului verbal, conținând cheia publică necesară verificării semnăturii electronice, potrivit art. 2 alin. 1 lit. d din Normele tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, aprobate prin HG nr. 1259/2001.
Instanța reține că semnătura electronică extinsă este codul generat pe baza cheii private, deținută și controlată exclusiv de către semnatar, cod care poate fi verificat cu ajutorul cheii publice, conform informațiilor conținute în certificatul digital.
În aceste condiții, instanța reține că certificatul digital nu face dovada semnării electronice, atât pentru motivele tehnice enunțate anterior, cât și pentru considerentul că un înscris, chiar electronic, emis anterior, nu poate face vreo dovadă cu privire la un fapt juridic ulterior, în speță semnarea efectivă a procesului verbal. Singura concluzie pe care o poate trage instanța din existența certificatului digital este că agentul constatator ar fi putut semna înscrisuri electronice, deținând instrumentele necesare cerute de lege. Împrejurarea că agentul constatator ar fi putut semna înscrisuri electronice nu reprezintă nici măcar un început de dovadă cu privire la faptul că a semnat în mod efectiv procesul verbal.
Instanța reține că nu s-a făcut dovada că înscrisul electronic conținând procesul verbal a fost generat de către agentul constatator, și nici dovada că acest înscris a fost semnat electronic de către agentul constatator: Întrucât instanța este ținută să constate adevărul juridic, așa cum rezultă din probele depuse la dosarul cauzei, reține că procesul verbal nu a fost semnat de agentul constatator menționat în cuprinsul acestuia.
În temeiul art. 17 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul verbal este nul absolut, în lipsa semnăturii agentului constatator.
Pe cale de consecință, instanța il va anula și va exonera petenta de la plata amenzii contravenționale stabilită.
Cu privire la tariful de despăgubire, instanța reține că acesta poate fi imputat contravenientului numai odată cu constatarea și sancționarea legală a unei contravenții. Întrucât va anula procesul verbal de contravenție, instanța va dispune exonerarea petentei de la plata tarifului de despăgubire.
Calea de atac împotriva prezentei hotărâri este recursul, în termen de 15 zile de la comunicare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petenta . CREDIT SRL cu sediul în Râmnicu V., .. 15, ., ., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. C., cu sediul în București, ..401A, sector 6 și în consecință:
Anulează procesul verbal de contravenție R12 nr._, încheiat la data de 10.04.2012.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 04.02.2013.
PREȘEDINTE,
M. P.
GREFIER,
G. D.
Red.P.M.
TEHNORED.B.M.
Ex.4
18.02.2013
O.D.C.P.8528
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1997/2013.... | Fond funciar. Sentința nr. 1282/2013. Judecătoria GĂEŞTI → |
|---|
