Cereri. Sentința nr. 20/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 20/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 20-12-2013 în dosarul nr. 4424/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 20 12.2013
PREȘEDINTE N. V. C.
GREFIER V. A.
Pentru astăzi a fost amânată soluționarea acțiunii civile având ca obiect ,,încetare drept de uzufruct” formulată de reclamanta P. NETUȚA domiciliată în G., ., ., J. G. în contradictoriu cu V. M. domiciliat în G., ., . .
Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 11.12.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 20.12.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 14.02.2013 sub dosar nr._, cerere disjunsă din dosarul nr._/233/2012, reclamanta P. Netuța a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâtul V. M. încetarea dreptului de uzufruct de care beneficiază pârâtul asupra imobilului situat în mun. G., ., . Etaj 4 . de folosință.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că din anul 2009 pârâtul nu mai realizează venituri și astfel s-au acumulat la întreținere restanțe în valoare de 8.000 lei pentru care au fost somați de către Asociația de proprietari să achite debitul în caz contrar urmând a fi acționați în justiție.
A mai susținut reclamanta că pârâtul nu are atitudinea unui bun proprietar în ce privește imobilul asupra căruia are un uzufruct viager deoarece imobilul prezenta degradări datorate infiltrației cu apă pentru care în vederea efectuării reparațiilor reclamanta a fost nevoită să facă un împrumut la CAR.
În drept a invocat dispozițiile art. 517 și art. 545 Cod civil.
Anexat cererii, reclamanta a depus în copie înscrisuri (f. 7-13).
Legal citată, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că deși reclamanta invocă faptul că pârâtul nu a achitat restanțele la întreținere potrivit dispozițiilor art. 46 din Legea 230/2007 obligația de plată a cheltuielilor de întreținere cade în sarcina proprietarului astfel că nu se poate invoca abuzul de folosință.
În ceea ce privește reparațiile pe care reclamanta susține că le-a efectuat, pârâtul a arătat că raportat la dispozițiile art. 545 cod civil și art. 546 Cod civil, acestea erau în sarcina reclamantei.
Pârâtul a mai arătat că nudul proprietar este îndreptățit să urmărească uzufructuarul, în cursul folosinței, pentru executarea obligațiilor sale cu privire la modul de întrebuințare și de folosință a bunului care este obiectul uzufructului printr-o acțiune obișnuită care să nu aibă ca scop s stingerea uzufructului ci numai executarea obligațiilor ce-i revin și care în caz de neexecutare se transformă în daune interese.
În drept a invocat dispozițiile art. 545-546 Cod civil.
În susținere a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și proba testimonială cu 2 martori.
În ședința publică din data de 2.10.2013 instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, pentru reclamantă proba cu interogatoriul pârâtului și pentru pârât proba testimonială cu un martor.
În ședința publică din data de 30.10.2013 reclamanta a renunțat la proba cu interogatoriul pârâtului și a solicitat administrarea probei testimoniale cu un martor, probă ce a fost încuviințată de instanță, declarațiile martorilor fiind atașate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 683/15.06.2009 la BNP E. A. (f. 8-11 dosar), reclamanta a dobândit nuda proprietate asupra imobilului situat în G. ., ., . jud. G., în timp ce pârâtul a dobândit un drept de uzufruct asupra aceluiași imobil.
Potrivit dispozițiilor art. 517 Cod civil dreptul de uzufruct este dreptul de a se bucura cineva de bunurile ce sunt proprietatea altuia, întocmai ca însuți proprietarul lor însă cu îndatorirea de a le conserva substanța iar conform dispozițiilor art. 541 Cod civil în timpul exercitării dreptului său, uzufructuarul are obligația de a folosi lucrul ca un bun proprietar, obligație din care decurge îndatorirea de a întreține lucrul în bună stare, având sarcina de a face reparațiile de întreținere.
Instanța reține ca art. 558 din Codul civil prevede ca „Uzufructul poate înceta asemenea prin abuzul ce face uzufructuarul de folosința sa, sau aducând stricăciuni fondului, sau lasându-l sa se degradeze din lipsa de întreținere. (…) Judecătorii pot, după gravitatea împrejurărilor, sau a hotarî stingerea uzufructului, sau a lăsa pe proprietar sa se bucure de fructele obiectului supus la uzufruct, cu îndatorire de a plăti pe fiecare an uzufructuarului sau celor ce prezintă drepturile sale o suma hotarâtă până în ziua când uzufructul urma sa înceteze.”
Astfel, acțiunea nudului proprietar având ca scop stingerea uzufructului pentru abuz de folosință a fost reglementata de către legiuitor ca mijloc de asigurare al respectării obligației uzufructuarului de conservare a substanței bunului și pentru admiterea unui astfel cereri fiind necesară dovedirea degradării obiectului uzufructului ca urmare a lipsei de întreținere sau a stricăciunilor aduse bunului de către uzufructuar.
În cauza de față, din probele administrate în cauză nu rezultă că pârâtul și-ar fi încălcat obligația de a conserva substanța imobilului ce face obiectul uzufructului viager. Astfel, conform declarațiilor martorului O. I. rezultă faptul că pârâtul s-a implicat împreună cu vecinii de scară pentru a repara acoperișul blocului . Tot martorul a declarat că pârâtul întreține imobilul, acesta fiind într-o stare bună. De altfel, și din planșele foto anexate la dosarul cauzei rezultă că imobilul este într-o stare bună.
În ceea ce privește susținerea reclamantei conform căreia pârâtul a lăsat imobilul să se degradeze ca urmare a infiltrării apei în apartament, astfel că a fost nevoită să efectueze reparațiile în luna octombrie 2012, instanța reține că obligația de reparație era și în sarcina acesteia, dat fiind faptul că până în luna octombrie 2012 a locuit cu pârâtul în același imobil, astfel cum a declarat martora P. O..
Cu referire la restanțele la întreținere în cuantum de aproximativ 8.000 lei, instanța reține că potrivit disp. art. 46 din Legea 230/2007 obligația de plată a cheltuielilor de întreținere este a proprietarului, în cazul de față a reclamantei, pe de o parte. Pe de altă parte, din notificarea nr. 214/20.11.2012 rezultă că la data de 22.11.2012 debitul datorat era in cuantum de 7.813,59 lei iar reclamanta a locuit în imobil până în luna octombrie 2012, astfel încât nu poate fi primită susținerea că aceste datorii ar fui numai ale pârâtului.
Reclamanta a mai învederat instanței faptul că s-a aflat în imposibilitate de a achita facturile și sumele datorate cu titlu de cheltuieli de întreținere fiindcă pârâtul era cel care-i ascundea corespondența și nu avea cunoștință de notificările trimise de creditori, însă din probele administrate în cauză nu rezultă acest lucru. Instanța reține că reclamanta avea posibilitatea de a consulta listele de plată care se afișează lunar la avizier nefiind necesar să primească vreo somație în acest sens.
În consecință, având în vedere argumentele de fapt și de drept de mai sus, instanța urmează să respingă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea având ca obiect ,,încetare drept de uzufruct” formulată de reclamanta P. NETUȚA domiciliată în G., ., ., Jud. G. în contradictoriu cu V. M. domiciliat în G., ., ., ., Jud. G., ca neîntemeiată
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.12.2013.
Președinte, Grefier,
Red. N.V.C 20.03.2014 /Dact LB/ 4 ex.21.01.2013.
*Vă atragem atenția ca datele menționate în prezentul document se înscriu în cele prevăzute de Legea nr.677/2001, fapt ce conferă obligativitatea protejării, conservării și folosirii acestora doar în scopul prevăzut de lege.-
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6657/2013. Judecătoria GALAŢI | Reziliere contract. Sentința nr. 2676/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
