Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1805/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1805/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 26-02-2013 în dosarul nr. 797/316/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 1805/2013
Ședința publică de la 26 Februarie 2013
Instanța constituită din:
Președinte M. V.
Grefier N.-L. C.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant I. M. și pe pârât I. M. S., având ca obiect „ordonanță președințială - stabilire exercitare autoritate părintească”
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta prin av. J. M., lipsind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a depus la dosar referatul de anchetă psihosocială, după care;
Apărătorul reclamatei arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta prin apărător, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată.
Solicită exercitarea autorității părintești asupra minorei de către reclamantă, stabilirea domiciliului minorei la locuința reclamantei, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere raportat la venitul minim pe economie.
Învederează instanței că din actele depuse la dosar s-a făcut dovada faptului că reclamanta se ocupă de creșterea și educarea minorei. Minora locuiește cu mama sa, iar pârâtul nu s-a interesat de minoră, nu a ținut legătura cu ea. Atunci când minora se întâlnește cu tatăl său, aceasta are crize de plâns, pârâtul având un efect negativ asupra acesteia.
Precizează că pârâtul a încercat să o răpească pe minoră de la grădiniță, iar prin faptele sale dorește a folosi minora ca un scut împotriva reclamantei.
Solicită acordarea cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Galati la data de 28.06.2012 sub nr._ (ca urmare a declinării competenței de Judecătoria Târgu B.), reclamanta I. M., a solicitat instantei, in contradictoriu cu paratul I. M. S., pe calea ordonantei presedintiale, pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care să se dispună exercitarea autoritatii parintesti asupra minorei I. A. Grațiela,de reclamantă în exclusivitate și obligarea paratului la plata unei contributii de intretinere in beneficul minorei.
In motivarea de fapt a cererii, a aratat reclamanta că minora a rezultat din relația de concubinaj a părților, iar de creșterea și educarea minorei s-a ocupat în exclusivitate reclamanta, deoarece pârâtul a manifestat un comportament neadecvat, nu s-a implicat nici material și nici afectiv în creșterea minorei. Susține reclamanta că, urmare a lipsei de implicare din partea pârâtului în viața de familie și ca urmare a atitudinii agresive a acestuia, aceasta a părăsit imobilul în care locuia cu pârâtul în cursul anului 2010.
In dovedire a solicitat incuviintarea si administrarea probei cu inscrisuri, proba testimonială și ancheta psihosocială.
În drept, s-a întemeiat pe dispozițiile art.581 C.pr.civ.
Legal citat, pârâtul nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constată urmatoarele:
F. de conditiile de admisibilitate prevazute de lege pentru promovarea ordonantei preseditiale in aceast tip de cauza civila, instanta constata ca dipozitiile art 6132 c.p.c nu cuprind o descriere limitativa, ci cu caracter de recomandare, atat timp cat textul de lege prevede ca “instanta poate lua, pe tot timpul procesului..”.
Astfel, instanta constata ca, in ceea ce priveste urgenta, aceasta conditie fiind fundamentata pe interesul superior al minorului, este indeplinita atat timp cat, orice masura luata in interesul copilului poate fi schimbata in ipoteza in care situatii noi impun aceasta, interesele minorei fiind prejudiciate prin forme lente ale procesului in caz contrar, ceea ce inseamna ca si conditia vremelniciei are a fi indeplinita, si acesta independent de existenta dosarului de fond..
Nu in ultimul rand, instanta constata ca prin cererea introdusa de catre reclamanta parata nu se prejudeca fondul dreptului.
Caracterul vremelnic al masurii si conditia neprejudecarii fondului, nu pot jusitifica o eventuala lipsa de analiza, sumara, pe care judecatorul trebuie sa o faca in aceste tipuri de cauze, chiar si sub forma pipairii fondului.
Instanta constata ca minora I. A. Grațiela, născută la data de 17.12.2005, este fiica reclamantei și al pârâtului.
Din materialul probator aflat la dosarul cauzei, se constată că ambii părinți s-au ocupat de creșterea și educarea minorei, cel puțin până la separarea în fapt a părților.
Astfel, potrivit declarației martorei Frangulea C., relația părților a fost caracterizată prin armonie la început, pârâtul implicându-se în creșterea minorei, petrcând timp cu aceasta, dar ulterior despărțirii în fapt a părților, atitudinea pârâtului s-a schimbat, în sensul că nu a mai contribuit financiar la creșterea minorei.
Dreptul paratului de a-si exercita autoritatea parinteasca asupra minorului, alaturi de reclamantă, nu poate fi limitat decit daca au fost demonstrate, convingator, existenta unor motive temeinice de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului.
Din dovezile administrate în cauză nu s-a conturat concluzia că pârâtul reclamant ar fi un tată de o moralitate îndoielnică, agresiv sau indiferent față de minoră.
În plus, din referatul de anchetă psihosocială întocmit la domiciliile părților se constată că reclamanta dispune de condiții locative optime, minora este foarte bine îngrijită de reclamantă care se ocupă în mod corespunzător de creșterea și educarea acesteia, în timp ce pârâtul menține legăturile firești cu minora, dar nu contribuie financiar la creșterea acesteia.
În consecință, pentru a stabili modalitatea de exercitare autoritatii parintesti, instanța va ține seama cu prioritate de interesul copilului, dar și de probele administrate în cauză.
Astfel, fata de solicitarea reclamantei, si fata de situația specială în care se găsește minorul, instanta apreciaza ca, la acest moment, exercitarea autoritatii parintesti numai de catre reclamantă in mod exclusive nu se justifica si se impune.
Astfel, instanta va admite în parte cererea principala si va dispune ca exercitarea autoritatii parintesti asupra minorei sa revina in comun părților
Cu toate acestea, instanța amintește părților că este important ca aceștia să manifeste o atenție deosebită asupra conduitei acestora, deoarece părinții, prin conduita lor, reprezintă modele pentru devenirea ca adult a copiilor.
Apoi, locuința minorilor este la părinții săi ( art. 496 lit. 1) sau acolo unde aceștia stabilesc de comun acord că trebuie să locuiască copilul ( art. 496 lit. 2 Noul Cod Civil). Părinții se pot înțelege asupra locuinței copilului după divorț. În lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al minorului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului locuința copilului minor, respectiv locul unde copilul va locui în mod statornic ( art. 92 lit. 2 și art. 400 lit. 1 Noul Cod civil).
În speță, suntem în a doua ipoteză.
În determinarea interesului superior al copilului, se au în vedere, cel puțin următoarele:
a) nevoile de dezvoltare – fizice, psihologice, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie;
b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate;
c) capacitatea părinților sau persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia.
d) menținerea relațiilor personale cu toate persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.
Apoi, stabilirea locuinței minorului se face în faza următoarelor criterii:
a) disponibilitatea fiecărui părinte de a implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copii;
b) disponibilitatea fiecărui părinte de a permite celuilalt părinte accesul în locuința sa;
c) situația locativă a fiecărui părinte din ultimii trei ani de zile;
d) istoricul de violență al părinților asupra copilului sau asupra altor persoane;
e) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate;
f) distanța dintre locuințele fiecărui părinte și unitatea de învățământ;
g) concluziile raportului de anchetă psiho-socială emis de către autoritatea tutelară.
Din materialul probator aflat la dosarul cauzei, nu se poate aprecia si nu reiese ca pârâtul ar fi un parinte cu o moralitate indoielnica.
Instanta considera ca este in interesul minorului, ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata de catre ambii parinti la acest moment, chiar daca parintii nu se mai inteleg in prezent.
Instanta trebuie sa se asigure ca drepturile parintilor prevazute de lege si nu in ultimul de morala si echitate, sunt respectate, in schimb maniera in care acestia inteleg sa procedeze in armonizarea relatiei cu minorul, nu poate fi stabilita in mod ferm, depinzand de parinti cum inteleg sa gestioneze aceasta situatie, astfel incat drepturile ambelor parti sa fie respectate iar minorul sa nu fie supus unor schimbari bruste de situatii si cu consecinte ireversibile pentru viitor.
În consecință, pentru a stabili modalitatea de exercitare autoritatii parintesti, instanța va ține seama cu prioritate de interesul copilului, apreciind ca, la acest moment, stabilitea minorului prezinta o importanta deosebita si ca, o schimbare, la acest moment, nu este in interesul minorului.
Pentru un părinte și copilul său, a fi împreună reprezintă un element esențial al vieții de familie, chiar dacă relația dintre părinți a încetat, astfel incat, dreptul de a-si exercita autoritatea parinteasca nu poate fi inlaturat.
Rolul instantei de judecata nu se poate substitui rolului de parinte. Rolul instantelor de judecata, este acela de a se asigura ca sunt respectate atat drepturile copilului cat si ale parintilor lor.
Deci, ramane la lumina si intelepciunea parintilor sa asigure o modalitate de veghere asupra manierei de crestere si educare a minorului, potrivit cu varsta acestuia.
Raporturile minorului cu cei doi parinti trebuie raportate la si la disp art 397 c.civ, atat timp cat parintii au drepturi egale fata de copii lor minori.
Intre parinti nu se poate stabili o ierarhie, atat timp cat imprejurari deosebite nu justifica aceasta.
Astfel, fata de solicitarea reclamantei, fata de concluziile referatului de ancheta psihosociala, si fata de cele ce reies din declarațiile martorei, instanta apreciaza ca, la acest moment, exercitarea autoritatii parintesti numai de catre reclamantă in mod exclusiv nu se justifica si nu se impune.
Astfel, instanta, va admite in parte cererea principala si va dispune ca exercitarea autoritatii parintesti asupra minorei sa revina in comun ambilor parinti, si vazand disp art 400 al 1 c.civ, precum si de referatul de ancheta psihosociala, va stabili locuinta minorei la domiciliul reclamantei, respectiv la parintele cu care locuieste in mod obisnuit minorul, toate acestea pana la solutionarea dosarului nr._, avandu-se in vedere nevoia de stabilitate a minorului, si inalturarea oricarei stari de discomfort a acestuia, prin mutarea sa de la un domiciliu la celalalt.
Instanta, in raport de disp art 499 al 1 c.civ, vazand si disp art 527 c.civ, 529 c.civ si 530 al (3) c.civ, avand in vedere si faptul ca partile locuiesc separat, la acest moment, va stabili in sarcina ambilor parinti obligatia de a contribui la cheltuielile de crestere, educare si invatatura a minorului, reclamanta urmand a acorda intretinere in natura minorei in cuantum de 25% din venitul realizat si potrivit cu cele necesare minorei, cu obligatia paratului la plata catre reclamantă, in favoarea minorei a unei pensii de intretinere in cuantum de 25% din venitul minim pe economie, cu incepere de la data promovarii cererii de chemare in judecata, respectiv 23.05.2012 si pana la solutionarea irevocabilă a cauzei_ .
Ambii parinti trebuie sa inteleaga ca minorul nu se afla in proprietatea nimanui, avand dreptul de a avea relatii personale cu ambii parinti.
Raporturile copilului cu parintii sai trebuie incurajate si detasate de eventualele resentimente generate de separarea parintilor.
Fiecare partinte are obligatia morala de a permite celuilalt, implicarea in viata copilului sau, si obligatia de a educa minorul in spiritual vietii de familie.
Ambii parinti trebuie sa se implice responsabil in cresterea si dezvoltarea armonioasa a copilului lor
Copilul nu trebuie folosit niciodata ca mijloc moral sau sentimental de razbunare sau de santaj fata de celalalt parinte, intrucat acest lucru este perceput de copil si se va rasfrange asupra cresterii si dezvoltarii sale.
Pentru toate aceste considerente, instanța urmează să admită în parte cererea principala formulata de reclamanta I. M., să dispună exercitarea autoritatii parintesti asupra minorei I. A. Grațiela de catre ambii parinti, să stabilească provizoriu locuinta minorei la domiciliul reclamantei, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._, să oblige reclamanta la a acorda intretinere in natura minorului in cuantum de 25% din venitul realizat si potrivit cu cele necesare minorului, cu obligatia paratului la plata catre reclamanăt, in favoarea minorei, a unei pensii de intretinere in cuantum de 25% din venitul minim pe economie,cu incepere de la data promovarii cererii de chemare in judecata, respectiv 23.05.2012 si pana la solutionarea cauzei_ .
În ceea ce privește solicitarea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, instanța urmează să o admită și să îl oblige pe acesta la plata sumei de 10 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea principala formulata de reclamanta I. M., cu domiciliul în G., ., ., jud.G., in contradictoriu cu paratul I. M. S., cu domiciliu în Berești, ., jud.G..
Dispune exercitarea autoritatii parintesti asupra minorei I. A. Grațiela, născută la data de 17.12.2005 de către ambii părinți până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ .
Stabileste provizoriu locuinta minorei la domiciliul reclamantei din G., ., ., jud.G. până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._ .
Obliga reclamanta la a acorda intretinere in natura minorei in cuantum de 25% lunar din venitul net realizat si potrivit cu cele necesare minorei.
Obliga paratul la plata catre reclamantă, in favoarea minorei a unei pensii de intretinere in cuantum de 25% lunar din venitul minim pe economie, cu incepere de la data promovarii cererii de ordonanță președințială, respectiv 23.05.2012 si pana la solutionarea irevocabilă a dosarului nr._ .
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 10 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 26.02.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. VM / Tehnored. CNL / Nr. Ex. 4/08.03.2013
| ← Ordonanţă preşedinţială. Încheierea nr. 25/2013.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 11/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
