Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 9138/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9138/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 08-10-2013 în dosarul nr. 9628/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
„Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 9138/2013
Ședința publică de la 08 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte M. V.
Grefier N.-L. C.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant C. G. M. și pe pârât C. M. C., având ca obiect „ordonanță președințială - program vizitare minor”
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul legitimat prin CI . nr._, CNP_, asistat de av. Z. R. E., lipsind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Reclamantul prin apărător aduce la cunoștința instanței că a asigurat prezența martorului încuviințat, numitul S. A. P., acesta legitimându-se cu CI . nr._, CNP_.
În temeiul art. 318 NCPC și urm. instanța procedează la audierea martorului, sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată în scris, citită de către acesta, semnată și atașată la dosarul cauzei.
Reclamantul prin apărător, învederează instanței că dosarul de fond este_/233/2012, având ca obiect divorț.
Reclamantul prin apărător, solicită efectuarea unei anchete psihosociale în București. De asemenea, solicită ca minorul să meargă de 2 ori pe lună la domiciliul tatălui, în București, cu precizarea că reclamantul îl duce și aduce pe minor cu mașina, personal. Menționează faptul că în București are un apartament decent unde minorul va sta cu familia sa.
Apărătorul reclamantului arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul prin apărător, solicită admiterea cererii de chemare în judecată și pronunțarea unei hotărâri prin care minorul să fie luat la București, la domiciliul reclamantului. Arată că în prezent pârâta nu îi permite reclamantului să îl viziteze pe minor, justificându-se cererea pe calea ordonanței președințiale.
Nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub numărul_, reclamantul C. G. M. a chemat în judecată pe pârâta C. M. C. solicitând instanței ca pe calea ordonanței președințiale să dispună stabilirea unui program de vizitare a minorului C. Gilbert E..
În fapt, reclamantul a arătat că părțile s-au căsătorit în anul 1998, iar din căsătoria acestora a rezultat minorul C. Gilbert E., născut la data de 04.10.2001.
Deși căsătoria părților a fost una armonioasă timp de aproape opt ani de zile, în present relațiile dintre părți sunt tensionate și deteriorate, ceea ce a condus la despărțirea în fapt a părților.
Susține reclamantul că soția sa nu îi permite să se întâlnească cu minorul, cu toate că acesta este foarte apropiat de tatăl său.
În drept, se întemeiază pe art.996 și urm NCPC.. și solicită proba cu acte, proba testimonială și anchetă socială.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 10 lei și timbru judiciar de 0,30 lei.
Legal citată, pârâta C. M. C. nu s-a prezentat în instanță, dar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii introductive, motivate de faptul că, în cele aproape șapte luni de zile de când reclamantul a plecat de acasă, acesta nu s-a interesat de soarta minorului, de programul acestuia de școală sau de antrenamentele pe care le face minorul.
Precizează pârâta că minorului nu i-a fost interzis contactul cu tatăl său, iar dacă acesta din urmă dorește un program de vizitare să se aibă în vedere că drumul G.-București este unul obositor pentru minor.
În drept, s-a întemeiat pe dispozițiile art.205 NCPC.
Deși pârâta a precizat prin întâmpinare că dorește proba testimonială, înscrisuri și ancheta psiho-socială, aceasta nu s-a prezentat în instanță și nu a depus notă de probatorii.
Pe parcursul judecății, a fost administrată proba cu înscrisuri, anchetă socială la domiciliul reclamantului, proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia a fost audiat martorul S. A. P..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, potrivit certificatului de naștere . nr._, minorul C. Gilbert E., născut la data de 04.10.2001 este copilul părților.
Potrivit verificărilor instanței rezultă că pe rolul Judecătoriei G., există dosarul nr._/233/2013 având ca obiect divorț.
În drept, instanța reține că, potrivit art. 919 din noul Cod de procedură civilă, instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.
Măsurile indicate pot fi luate pe calea ordonanței președințiale datorită unei prevederi exprese a legii, așadar fără a fi necesară justificarea unei urgențe, în sensul art. 996 Cod proc.civ., din partea celui care le solicită. Pe de altă parte, având caracter vremelnic, ele nu sunt de natură să prejudece fondul procesului, care se rezolvă prin hotărârea finală asupra procesului de divorț sub toate aspectele.
Prin urmare, instanța constată că cererea de ordonanță președințială este admisibilă față de dispozițiile art.919 Cod proc.civ raportat la art. 996 Cod proc.civ, motiv pentru care va trece la analiza fondului cererii.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 3 din Legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Din referatul de anchetă socială depus la dosarul cauzei la fila 38, instanța reține că locuința în care reclamantul dorește să se realizeze programul de vizitare a minorului Gilbert E. aparține sorei acestuia care locuiește cu fiul său elev în clasa a cincea, iar condițiile locative sunt corespunzătoare și amenajat modern. Instanța mai reține din referatul de anchetă psihosocială că minorul Gilbert E. este familiarizat cu această locuință, deoarece aici locuiește atunci când vine în București.
Din declarația martorului S. A. P. rezultă că minorul are o relație apropiată de tatăl său, care se preocupă de creșterea sa, implicându-se într-un mod extrem de activ în viața și activitățile sale.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 3 din Legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Dreptul părintelui de a avea legături cu copilul său, încredințat celuilalt părinte, trebuie să se realizeze efectiv și real, prin stabilirea unui program de vizitare extins, pe cat posibil, și care să țină cont de interesul superior al copilului.
La stabilirea modalitatii concrete a exercitiului dreptului de a avea legaturi personale cu minorul se are in vedere interesul superior al acestuia, apreciat in raport de un complex de factori: varsta minorului, mediul in care locuieste, raporturile dintre cei doi parinti, localitatile de domiciliu ale acestora, asigurarea unui mediu stabil si coerent si pentru o normala dezvoltare psiho-sociala.
Este de notorietate faptul ca parintii salariati au in principiu finalul de saptamana liber, asa incat, ar fi injust, atat pentru minor cat si pentru parintele caruia copilul i-a fost incredintat, sa nu beneficieze de prezenta reciproca si pe durata sfarsitului de saptamana.
In conditiile in care parintele caruia i-a fost incredintat minorul isi rezuma relatia doar pe durata saptamanii lucratoare, aceasta ar putea avea drept consecinta conturarea lui in persona care il coordoneaza si care implicit il restrictioneaza in diverse activitati, cu severitatea sau exigenta normala a unui parinte, ambele motivate si impuse de ratiuni benefice, iar celalalt parinte devine prin comparatie, deosebit de concesiv ori, mai tolerant, finalul saptamanii lucratoare fiind asociat cu repaosul si relaxarea ce urmeaza unei perioade active.
O atare fractionare a timpului intre cei doi parinti este susceptibila a afecta echilibrul si stabilitatea minorului prin diminuarea drastica a posibilitatii de a beneficia si de continuitate in familia actuala, conditie indispensabila unei dezvoltari normale.
S-a aratat in mod constant in jurisprudenta CEDO faptul ca un element fundamental al vietii familiale il constituie posibilitatea copilului si a parintelui de a fi impreuna, iar, orice limitare a acestui drept, ce apartine deopotriva, atat parintelui cat si copilului trebuie sa fie temeinic justificata, proportionala cu scopul urmarit, care consta in prezenta cauza in protejarea interesului major al minorului.
In orice caz, Curtea precizeaza ca o astfel de cerere, care are ca obiect stabilirea legaturilor intre parinte si copilul sau, se impune a fi analizata atat prin prisma dreptului parintelui caruia nu i s-a incredintat copilul, de a avea legaturi personale cu acesta, cat si din perspectiva dreptului copilului de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii si alte persoane fata de care au dezvoltat legaturi de atasament, drept consacrat expres prin art. 14 si 15 din Legea 272/2004, iar restrangerea acestor drepturi nu se poate dispune decat in cazuri justificate.
Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor, potrivit disp. art. 2 alin. 2 din Legea 272/2004, altfel spus acestora le revine in mod corelativ obligatia de a respecta dreptul copilului de a avea nestingherit legaturi personale cu tatal sau si cu alti membri ai familiei, sau alte persoane fata de care a dezvoltat relatii de atasament, cata vreme acest lucru nu contravine interesului lui superior.
Totodata, Curtea reaminteste ambilor parinti ca drepturile parintesti trebuie exercitate cu buna credinta si faptul ca orice modificare intervenita in situatia de fapt retinuta in aceasta cauza, analizata prin prisma interesului superior al copilului, este de natura sa conduca la modificarea programului de vizitare stabilit in prezent.
Din materialul probator aflat la dosarul cauzei, nu se poate aprecia si nu reiese ca reclamantul ar fi un parinte cu o moralitate indoielnica, la acest moment.
Instanta trebuie sa se asigure ca drepturile parintilor prevazute de lege si nu in ultimul de morala si echitate, sunt respectate, in schimb maniera in care acestia inteleg sa procedeze in armonizarea relatiei cu minorul, nu poate fi stabilita in mod ferm, depinzand de parinti cum inteleg sa gestioneze aceasta situatie, astfel incat drepturile ambelor parti sa fie respectate iar minorul sa nu fie supus unor schimbari bruste de situatii si cu consecinte ireversibile pentru viitor.
Asadar, pentru a stabili un program de vizitare minorului, este necesar a se cunoaste nevoile copilului la aceasta varsta, pentru ca cel putin, probabilistic, programul sa fie adaptat stadiului de varsta si necesitatilor acestuia, în condițiile în care minorul este elev și implicit are un program de școală care impune pregătirea sa corespunzătoare.
Față de solicitarea reclamantului ca programul de vizitare să se realizeze în primul și al treilea week-end din lună la locuința situată în București, prin luarea minorului de la domiciliul mamei, instanța apreciază că o astfel de deplasare a minorului la sfârșit de săptămână pe ruta G.-București, chiar și pentru un copil în vârstă de 12 ani este obositoare și poate afecta randamentul școlar al acestuia și energia de care acesta are nevoie pentru desfășurarea altor activități extrașcolare, considerent pentru care instanța apreciază că o reducere a acestui program la o singură deplasare lunară până la București ar fi adecvată cu vârsta și preocupările minorului.
În plus, astfel cum rezultă din referatul de anchetă psihosocială întocmit în cauză, reclamantul mai are în G. o locuință de serviciu în care locuiește în timpul săptămânii și în cadrul căreia ar fi putut locui minorul în vederea exercitării dreptului de a avea legături personale cu tatăl său.
F. de toate aceste considerente, instanța va obliga pârâta să permită reclamantului să aibă legături personale cu minorul după următorul program: în cel de al doilea week-end din lună, de vineri ora 16 până duminică ora 20, la domiciliul reclamantului din București, sector 1, .-19, ., . pentru reclamant de a-l lua pe minor și de a-l aduce la domiciliul pârâtei, o săptămână în vacanța de primăvară (prima săptămână în anii pari, a doua săptămână în anii impari), primele două zile de P. în anii pari, o săptămână în vacanța de iarnă (prima săptămână în anii pari, a doua săptămână în anii impari), o lună în vacanța de vară, respectiv în luna iulie a fiecărui an, în perioada 01-31 iulie, cu luarea minorului de la domiciliul mamei pârâte și obligația pentru reclamant de a-l aduce înapoi la domiciliul mamei în termenul stabilit.
Instanța ia act de faptul că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul C. G. M., cu domiciliul în G., ., ., jud.G. în contradictoriu cu pârâta C. M. C., domiciliată în G., ., ., ..
Obligă pârâta să permită reclamantului ca în mod provizoriu, până la soluționarea irevocabilă a dosarului de fond nr._/233/2012, să aibă legături cu minorul C. Gilbert E., născut la data de 04.10.2001 după următorul program: în cel de al doilea week-end din lună, de vineri ora 16 până duminică ora 20, la domiciliul reclamantului din București, sector 1, .-19, ., . pentru reclamant de a-l lua pe minor și de a-l aduce la domiciliul pârâtei, o săptămână în vacanța de primăvară (prima săptămână în anii pari, a doua săptămână în anii impari), primele două zile de P. în anii pari, o săptămână în vacanța de iarnă (prima săptămână în anii pari, a doua săptămână în anii impari), o lună în vacanța de vară, respectiv în luna iulie a fiecărui an, în perioada 01-31 iulie, cu luarea minorului de la domiciliul mamei pârâte și obligația pentru reclamant de a-l aduce înapoi la domiciliul mamei în termenul stabilit.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu apel în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.10.2013.
PREȘEDINTE Grefier
Red. VM / Tehnored. CNL/Nr. Ex. 4/24.10.2013
| ← Curatelă. Încheierea nr. 25/2013. Judecătoria GALAŢI | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
