Plângere contravenţională. Încheierea nr. 06/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 06/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 23-09-2013 în dosarul nr. 15966/233/2012
ROMÂNIA
Dosar nr._
JUDECĂTORIA G.
SECȚIE CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 06.09. 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B.
Grefier M. E.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravențională” formulată de petenta - M... în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul asistat de av. T. Tincuța în baza împuternicirii avocațiale . nr._, martorii M. D. și P. A. A., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, conform art. 104 alin. 10 din Regulamentul de ordine interioară, după care.
Instanța procedează la audierea martorilor M. D. și P. A. A., sub prestare de jurământ, conform art. 193 C.pr. civ., declarațiile acestora fiind consemnate în scris, citite, semnate si atașate la dosar, potrivit disp. art. 198 C.pr. civ.
Apărătorul petentei, întrebat fiind arată că nu mai are cereri de formulat și probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul petentei depune la dosar Rezoluția nr._/23.12.2011 și Rezoluția_/03.10.2011 emise de O.N.R.C. și solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată, anularea proceselor verbale de constatare a contravenției și exonerarea de la plata amenzii aplicate, ca fiind nelegală și nefondată, conform concluziilor scrise pe care la va depune la dosar, motiv pentru care solicită și o amânare a pronunțării.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru deliberare,
DISPUNE
Amână pronunțarea cauzei la data de 11.09.2013.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.09.2013.
Președinte, Grefier,
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11.09.2013
PREȘEDINTE: A. B.
GREFIER: M. E.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru deliberare,
DISPUNE
Amână pronunțarea cauzei la data de 16.09.2013.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.09.2013.
Președinte, Grefier,
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.09.2013
PREȘEDINTE: A. B.
GREFIER: M. E.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru deliberare,
DISPUNE
Amână pronunțarea cauzei la data de 23.09.2013.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.09.2013.
Președinte, Grefier,
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înreg. nr.8637
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIE CIVILĂ
Sentința civilă nr. 8448
Ședința publică de la 23.09. 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B.
Grefier E. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravențională”
formulată de petenta - M... în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 06.09.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta și când instanța, având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului și pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 11.09.2013, apoi la data de 16.09.2013 și apoi la data de 23.09.2013 dată la care a pronunțat următoarea sentință civilă:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.08.2012 sub dosar nr._, petenta M..., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ G. (ITM), a formulat plângere contravențională împotriva proceselor verbale de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 19.07.2012, respectiv . nr._, solicitând instanței anularea acestora ca nelegale.
În motivarea în fapt a plângerii petenta a arătat că la controlul efectuat de către inspectorii de muncă la sediul petentei erau prezenți numiții M. S. C., C. L. și P. A. A., făcând mențiunea că susținerile reprezentanților ITM sunt nefondate, fapt ce va fi dovedit odată cu administrarea probatoriilor în cauză.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În dovedirea acțiunii petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.
În susținerea cererii formulate, au fost atașate la dosar, în copie, procesele verbale contestate (filele 4-5).
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la prevederile art.15, lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1, alin. 2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Legal citat, la data de 21.01.2013, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii și menținerea proceselor verbale de constatare a contravențiilor ca fiind legale și temeinic întocmite.
În motivarea întâmpinării, cu privire la procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/19.07.2012, intimatul a arătat că la data de 11.07.2012 a fost efectuat un control de către inspectorii de muncă, la punctul de lucru al S.C. M... - D, unde a fost depistat prestând activitate de muncitor necalificat numitul P. A. A..
Acesta a declarat inspectorilor de muncă, în scris, prin completarea fișei de identificare că lucrează pentru petentă, în calitate de muncitor necalificat, din data de 09.07.2012, cu un program de lucru de 8 ore pe zi, în intervalul orar 07.30 – 15.30, că nu a negociat salariul și că nu a semnat contract individual de muncă cu angajatorul. A mai declarat că lucrează împreună cu C. A. și M. S., ceea ce, conform susținerilor intimatei, demonstrează că își cunoștea colegii.
Referitor la motivele invocate de petentă în plângerea formulată, intimata a arătat că acestea nu pot fi reținute, întrucât petenta recunoaște săvârșirea faptei, precizând că, în tip ce două dintre persoanele găsite a punctul de lucru erau angajați cu carte de muncă, cea de-a treia, respectiv P. A. A., urma să fie angajată, iar formularul tipizat al fișei de identificare este clar și nu lasă loc de interpretări cu privire la aspectele menționate în cuprinsul său.
Cu privire la cel de-al doilea proces verbal contestat, intimata a arătat că petenta a fost sancționată cu amendă de 4000 lei pentru fapta de a nu fi prezentat inspectorilor de muncă documentele solicitate administratorului societății prin înștiințarea nr. 11/11.07.2012, iar pentru lipsa autorizării activității desfășurate la punctul de lucru controlat din punct de vedere al securității și sănătății în muncă a fost sancționată cu avertisment.
În drept, au fost invocate prevederile Codului Muncii, ale OG nr. 2/2001 și HG nr. 500/2011.
Intimatul a solicitat instanței judecarea cauzei și în lipsă, conform prevederilor art. 242 C. Proc. Civ.
La întâmpinare, au fost atașate în copie, înscrisuri reprezentând: proces-verbal de control nr._/19.07.2012, anexa nr. 1 RM la procesul verbal de control nr._/19.07.2012, anexa nr. 1 SSM la procesul verbal de control nr._/19.07.2012, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/19.07.2012, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/19.07.2012, fișe de identificare, extras din baza de date a ITM G., cu situația contractelor individuale de muncă transmise în REGES de către petentă, nota de transport nr._/23.07.2012, adresa de înaintare nr._/20.07.2012, dovadă înmânare înștiințări, extras din baza de date ONRC (filele 12-35).
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32, alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.1, pc.1 și 3 C. Proc. Civ., faptele fiind săvârșite în circumscripția Judecătoriei G. iar plângerea este introdusă în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31, alin. 1 din O.G. 2/2001. Astfel, procesul verbal a fost comunicat către societatea petentă la data de 02.08.2012 iar plângerea a fost formulată la data de 17.08.2012.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar și pentru petentă, proba testimonială cu doi martori, respectiv M. D. și P. A., declarațiile acestora de la termenul din data de 06.09.2012 fiind anexate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 19.07.2012, petenta M.. a fost sancționată cu amenda contravențională în cuantum de 10.000 lei, în temeiul art. 16, alin. 1 din Legea nr. 53/2003 raportat la art. 260, alin. 1, lit. e din același act normativ și cu sancțiunea avertismentului pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 4, alin. 1 din H.G. nr. 500/2011, conform art. 7, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Potrivit celor consemnate în procesul verbal contestat Anexa 1 (fila 16), la controlul efectuat la data de 11.07.2012 la punctul de lucru al M.. a fost depistat numitul P. A. A., care a declarat faptul că lucrează ca muncitor necalificat la M... din data de
09.07.2012, în intervalul orar 07.30 – 15.30, că nu a semnat contract individual de muncă cu angajatorul și nu a negociat salariul.
Totodată, în același document, se precizează faptul că la data verificării documentelor, în baza de date a I.T.M. G., s-a constat faptul că angajatorul nu a completat și transmis în Registrul general de evidență a salariaților în formă electronică, contractul individual de muncă pentru numitul P. A. A., contrar prevederilor art. 4, alin. 1, lit. a din H.G. nr. 500/2011.
În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 19.07.2012, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
De asemenea, deși procesul verbal nu a fost semnat de către reprezentantul petentei, acesta conține mențiunea conform căreia se refuză semnarea precum și indicarea motivelor ce au condus la imposibilitatea identificării unui martor asistent.
Instanța apreciază că procesul verbal contestat este legal întocmit, faptele descrise conținând suficiente elemente pentru individualizarea sa, existând și mențiuni detaliate în anexe.
Deși O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridica la contravențiilor nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit în mod legal, ca urmare a constatării directe a contravenției de către agentul constatator. Mai mult, din probele administrate, nu s-a probat de către petent o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție.
Cu privire la prima faptă, potrivit art. 16, alin. 1 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, iar obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum
și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.
În cauza de față, la momentul efectuării controlului din data de 11.07.2012, numitul P. A. A., care se afla în incinta punctului de lucru al petentei, nu avea încheiat un contract individual de muncă în formă scrisă.
Instanța reține, potrivit declarației martorului P. A. A., aflată la dosarul cauzei, că la data de 11.07.2012 se afla la punctul de lucru al Întreprinderii Individuale M. D. și că începând cu data de 9.07.2012, a stat la sediul acestei societăți pe tot timpul programului de lucru. De altfel, conform declarației martorului M. D., la punctul de lucru al Întreprinderii Individuale M. D. își desfășoară activitatea mai multe societăți, între care și S.C. M...
Cu toate acestea, susținerile martorului P. A. A. că se afla la sediul întreprinderii în scopul de a se întâlni cu M. D. și nu pentru a presta muncă pentru societatea petentă este contrazisă de mențiunile cuprinse în fișa de identificare pe care numitul P. A. A. a completat-o imediat după depistarea sa. Astfel, în cadrul fișei de identificare menționate, numitul P. A. A. a declarat că lucrează ca muncitor necalificat din data de 09.07.2012 pentru M...-D, cu program de 8 ore/zi, de la ora 7.30-15.30, că nu a negociat salariul și că nu a semnat contract individual de muncă cu angajatorul.
În acest context, susținerile martorului în sensul că în momentul în care a completat fișa de identificare nu a acordat atenție mențiunii “prestez activitate”, el având în vedere meseria pe care o are, precum și că a indicat data de 09.07.2012 pentru că inspectorii l-au întrebat de când este acolo nu prezintă credibilitate, în condițiile în care rubricile fișei de identificare prezintă un nivel ridicat de claritate.Totodată, numitul P. A. A. a declarat că, pentru a completa anumite rubrici ale fișei de identificare, s-a inspirat din modul în care au completat respectiva fișă fiul lui M. D. și celălalt băiat care se afla împreună cu el la momentul controlului, L.. Aceste aspecte nu sunt însă confirmate de cele învederate de martorul M. D. care, referitor la acest aspect, a declarat că i s-a relatat de muncitori că jandarmii le-au spus că dacă nu declară ce le-au pus aceștia în vedere vor fi duși la secție.
Mai mult, după cum rezultă din cuprinsul fișelor de identificare completate de celalalte două persoane care se aflau la sediul întreprinderii la momentul controlului, respectiv M. S. și C. L., aceștia lucrau împreună cu numitul P. A. A. (filele 22-23). Prin urmare, deși martorul M. D. a susținut că, la data efectuării controlului, numitul P. A. îl aștepta pe tatăl său la sediul Întreprinderii Individuale M. D., instanța va înlătura susținerile acestuia din cuprinsul declarației de martor referitoare la acest aspect, apreciind că sunt subiective, în raport de relația de rudenie pe care acesta o are cu administratorul societății sancționate, M..., M. S. C..
Cu toate acestea, potrivit art. 34, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 instanța, verificând legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, hotărăște și asupra sancțiunii aplicate. Aceasta trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, potrivit art. 21, alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.
Prin urmare, în cauza de față, instanța apreciază că valoarea amenzii aplicate, deși reprezintă minimul amenzii prevăzute de lege pentru fapta reținută în sarcina petentei, este disproporționată în raport de urmările produse de faptă și împrejurările săvârșirii acesteia, care relevă un grad de pericol social redus, căruia trebuie să-i corespundă în plan sancționator o măsură echivalentă.
Astfel, instanța reține că declarația martorului P. A. A. este credibilă în ceea ce privește faptul că acesta s-a aflat la sediul M... doar în zilele de 9, 10 și 11.07.2012, aceasta din urmă fiind ziua controlului efectuat de inspectorii de muncă. De altfel, acest aspect este confirmat de mențiunea din cuprinsul fișei de identificare completată de numitul P. A. A. la data depistării, mențiune potrivit căreia acesta prestează activitate la persoana juridică S.C. M..., de la data de 09.07.2012 (fila 21).
De asemenea, instanța va avea în vedere și împrejurarea că pentru celelalte două persoane depistate cu ocazia controlului la punctul de lucru al societății sancționate, respectiv C. A.
și M. S. C. existau încheiate contracte de muncă, după cum rezultă din extrasul din baza de date a Inspectoratului T. de Muncă G. cu situația contractelor individuale de muncă (fila 25 dosar), ceea ce constituie un indiciu puternic în sensul că angajarea persoanelor fără contracte de muncă nu reprezintă o practică la nivelul societății M....
Pentru motivele de mai sus, instanța apreciază că sancțiunea contravențională aplicată pentru fapta reținută în sarcina petentei este disproporționată. De altfel orice sancțiune contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare a societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate de comiterea acestora.
În consecință, având în vedere criteriile prevăzute de art. 21, alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 instanța apreciază că scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului.
Cu privire la sancțiunea avertismentului aplicată pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 4, alin. 1 din H.G. nr. 500/2011, conform art. 7, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța apreciază că aceasta este legală și reflectă întocmai gradul de pericol social al faptei comise.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va admite în parte plângerea contravențională și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/19.07.2012 încheiat la data de 19.07.2012, cu sancțiunea avertismentului.
Totodată în temeiul art. 7 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța atenționează petenta contravenientă asupra pericolului social al faptelor săvârșite și îi recomandă să respecte dispozițiile legale.
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 19.07.2012, petenta M.. a fost sancționată cu amenda contravențională în cuantum de 4.000 lei, în temeiul art. 13 lit. n din Legea nr. 319/2006 modificată, raportat la art. 39, alin. 4 din același act normativ și cu sancțiunea avertismentului pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 15, alin. 1 și 2 din Legea nr. 359/2004, conform art. 7, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Potrivit celor consemnate în procesul verbal contestat Anexa 1 (fila 31), în vederea finalizării controlului efectuat la data de 11.07.2012, conducerea societății petente a fost înștiințată în scris să prezinte o . documente cu privire la modul în care se respectă prevederile legale în domeniul securității și sănătății în muncă, documente ce nu au fost găsite la punctul de lucru verificat. Deși înștiințarea nr. 11/11.07.2012 a fost înmânată administratorului identificat la punctul de lucru, M. S., conducerea societății sau un împuternicit al acesteia nu a prezentat documentele și informațiile solicitate de inspectorii de muncă cu prilejul vizitei de control, la data de 17.07.2012. astfel cum era specificat în înștiințare.
În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 19.07.2012, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
De asemenea, deși procesul verbal nu a fost semnat de către reprezentantul petentei, acesta conține mențiunea conform căreia se refuză semnarea precum și indicarea motivelor ce au condus la imposibilitatea identificării unui martor asistent.
Instanța apreciază că procesul verbal contestat este legal întocmit, faptele descrise conținând suficiente elemente pentru individualizarea sa, existând și mențiuni detaliate în anexe.
Deși O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridica la contravențiilor nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit în mod legal, ca urmare a constatării directe a contravenției de către agentul constatator. Mai mult, din probele administrate, nu s-a probat de către petent o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție.
Cu privire la prima faptă, potrivit art. 13 lit. m din legea nr. 319/2006 modificată, angajatorul are obligația sa prezinte documentele si sa dea relațiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor.
În cauza de față, susținerile petentei potrivit cărora, în Înștiințarea către M...–D (fila 20 dosar) este subliniată solicitarea de prezentare “la sediul societății dvs.” și nu “la I. T. de Muncă G.” nu subzistă, fiind contrazise de înscrisurile depuse la dosar. Astfel, în ceea ce privește Înștiințarea aflată la fila 20 dosar, invocată de petentă în apărare, instanța constată că niciuna dintre cele 2 mențiuni referitoare la locul la care reprezentantul legal era obligat să prezinte documentele nu este subliniată. Mai mult, instanța constată că la fila 35 dosar există o Înștiințare, semnată de M. S. în calitate de administrator al M..., în care se regăsește mențiunea potrivit căreia acesta a primit la data de 11.07.2012 ora 11.30 înștiințarea prin care conducerea societății este somată să se prezinte la data de 17.07.2012 cu documentele prevăzute, iar locul la care există obligația de prezentare este precis determinat, și anume sediul Inspectoratului T. de Muncă G..
Prin urmare, instanța apreciază că neprezentarea de către societatea petentă a documentelor solicitate de I. T. de Muncă G. la data indicată în Înștiințare nu poate fi pusă pe seama lipsei de claritate a indicării locului în care trebuia îndeplinită această obligație, culpa revenindu-i societății petente.
Potrivit art. 34, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 instanța, verificând legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, hotărăște și asupra sancțiunii aplicate. Aceasta trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, potrivit art. 21, alin. 3 din O.G. nr. 2/2001. Instanța apreciază că
sancțiunea aplicată în cauză, respectiv amenda în cuantum de 4.000 lei, a fost corect individualizată de către agentul constatator, care a aplicat minimul sancțiunii prevăzute de lege pentru fapta reținută în sarcina petentei, art. 39 alin. 4 din legea nr. 319/2004 prevăzând pentru aceasta sancțiunea amenzii cuprinse între 4.000 și 8.000 lei. Totodată, față de pericolul social pe care îl prezintă fapta petentei, instanța apreciază că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul. În acest sens, instanța reține că, având în vedere natura documentelor solicitate de intimată petentei în vederea definitivării controlului, prezentarea acestora la data și în condițiile stabilite de organele abilitate are o importanță vitală pentru desfășurarea în conformitate cu legislația în vigoare a activității societății petente.
Cu privire la sancțiunea avertismentului aplicată pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 15 alin. 1 și 2, alin. 1 din Legea nr. 359/2006 modificată, conform art. 7, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța apreciază că aceasta este legală și reflectă întocmai gradul de pericol social al faptei comise.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va respinge plângerea contravențională în ceea ce privește capătul de cerere referitor la anularea procesului verbal . nr._ încheiat la data de 19.07.2012 ca neîntemeiat și va menține dispozițiile acestui proces verbal ca fiind legale și temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta M... cu sediul în G., ., Cod postal_ în contradictoriu cu intimata I. T. DE MUNCĂ G. cu sediul în G., ., nr. 46A, Cod postal_ împotriva procesului verbal . nr._ încheiat la data de 19.07.2012.
Modifică în parte procesul verbal . nr._ încheiat la data de 19.07.2012 în sensul că înlocuiește sancțiunea cu amenda contravențională în cuantum de 10.000 lei cu sancțiunea avertismentului.
Atenționează petentul asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi recomandă ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Respinge capătul de cerere referitor la anularea procesului verbal . nr._ încheiat la data de 19.07.2012 ca neîntemeiat.
Menține dispozițiile procesului verbal . nr._ încheiat la data de 19.07.2012 ca fiind legale și temeinice.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.09.2013.
Președinte, Grefier,
Judecător A. BraduMovilă E.
RED. A.Z.
Dact.M.E./10.11.2013/5 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7132/2013. Judecătoria GALAŢI | Plângere contravenţională. Încheierea nr. 27/2013.... → |
|---|
