Plângere contravenţională. Sentința nr. 5245/2013. Judecătoria GALAŢI

Sentința nr. 5245/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 21-05-2013 în dosarul nr. 9696/233/2012

Dosarul nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA G.

Operator de date cu caracter personal nr.8637*

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ nr.5245

Ședința publică din data de 21 Mai 2013

Președinte – M. K.

Grefier – V. A.

Pentru astazi fiind amanata pronuntarea solutionarii cauzei civile avand ca obiect plangere contraventionala formulata de petenta S.C. A. M. CONCEPT S.R.L.împotriva procesului verbal de contraventie emis de intimatul I. T. DE MUNCĂ.

Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data 25.04.2013, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta hotarare, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru astazi, 21.05.2013, cand a hotarat urmatoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub numărul_, în data de 01.06.2012, petenta S.C. A. M. CONCEPT SRL a formulat contestație împotriva procesului-verbal de contravenție . Nr._/17.05.2012.

S-a precizat că motivele plângerii urmează a fi formulate ulterior.

La cerere, a fost anexat în copie, procesul-verbal de contravenție contestat și anexele (filele 3-9 dosar).

În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.

Legal citată, intimata a depus întâmpinare, solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată, întrucât în urma controlului efectuat în data de 17.05.2012, s-a constatat că societatea nu a înmânat salariaților un exemplar al contractului individual de muncă.

Astfel, a susținut intimata că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție de legalitate și temeinicie, revenind petentei sarcina de a face dovada contrară celor reținute de agenții constatatori.

În consecință, solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În drept, se întemeiază pe prevederile Codului Muncii și OG nr.2/2001.

La întâmpinare, au fost anexate în copie, procesul-verbal de contravenție contestat, adresa ITM nr._/10.05.2012, proces-verbal de control nr._/17.05.2012, tematică de control, anexă de constatare, raport situație angajator (filele 16-29 dosar).

La data de 31.10.2012, petenta a depus motivele plângerii, arătând că în mod greșit a fost sancționată cu amendă contravențională de 1500 lei pentru fapta de a nu fi înmânat salariaților un exemplar al contractului individual de muncă, intimata ignorând fișele postului, unde salariații au specificat că au primit un exemplar din contractul de muncă.

De asemenea, a susținut petenta că în mod nelegal a fost sancționată pentru că a înscris date eronate în contractele individuale de muncă ale salariaților. Deși dintr-o eroare, au rămas completate ambele rubrici cu privire la durata timpului de lucru al salariaților, toate celelalte rubrici conțin date corecte referitoare la salarizare, unde în mod corect a fost înscris salariul pentru un program cu timp parțial de muncă.

Astfel, agentul constatator a ignorat statele de plată și pontajele prezentate, documente în care au fost trecute în mod corect orele prestate de fiecare salariat și salariul aferent. În plus, a susținut petenta că agentul constatator ar fi putut verifica Registrul General de Evidență a salariaților în formă electronică, unde toate rubricile au fost completate în mod corect, neexistând nici un dubiu cu privire la durata timpului de lucru pentru salariați.

A mai susținut petenta că fapta nu prezintă pericol social, motiv pentru care aplicarea unui avertisment poate realiza funcția preventivă a sancțiunii contravenționale.

În drept, se întemeiază pe dispozițiile Codului Muncii, OG nr.2/2001.

S-au anexat în copie, adresa ITM nr._/10.05.2012, contracte individuale de muncă și fișa postului, extrase Revisal, state de plată (filele 38-100).

Pe parcursul judecății, s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție verbal . Nr._/17.05.2012, s-au reținut in sarcina petentei următoarele:

- săvârșirea contravenției prevăzute de art.16 alin.3 din Legea nr.53/2003, constând în aceea că, la controlul efectuat în data de 17.05.2012, constând în aceea că angajatorul nu a respectat obligația a înmâna salariaților activi (A. A., B. C., B. A., B. P., B. V., F. M.), un exemplar al contractului individual de muncă;

- săvârșirea contravenției prevăzute de art.11 din Legea nr.53/2003, constând în aceea că angajatorul a înscris dat eronate în contractele de muncă ale salariaților. Astfel, pentru salariatul B. V., s-a consemnat 120 de ore lucrătoare pentru perioada de probă și 45 de zile lucrătoare preaviz, deși este angajat în funcția de execuție pentru care legea stabilește durate maxime de 90 de zile și respectiv 20 de zile. Totodată, pentru salariații A. A., B. C., B. A., B. P., B. V., F. M., s-a consemnat durata programului de lucru de 8 ore pe zi și în același timp de 4 ora pe zi;

- săvârșirea contravenției prevăzute de art.2 alin.8 din HG nr.500/2011, constând în aceea că aceasta nu a înștiințat ITM despre încheierea contractului de prestări servicii cu PFA T. C. E., care din data de 08.05.2011, realizează operațiunile de completare și transmitere a Registrului general de evidență a salariaților în format electronic.

În consecință, în baza art.260 alin.1 lit.p din Legea nr.53/2003 și art.7 din OG nr.2/2001, petenta a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 1500 lei pentru prima faptă și avertisment pentru celelalte fapte.

Conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator.

Analizând procesul-verbal contestat în ceea ce privește faptele prevăzute de art.16 alin.3 și art.11 din Legea nr.53/2003, instanța constată că acesta nu a fost legal încheiat, câtă vreme intimata nu a individualizat faptele pentru care a înțeles să aplice sancțiunile contravenționale.

Instanța are în vedere că prin procesul-verbal de contravenție contestat, s-a reținut în sarcina petentei faptul că nu a respectat obligația a înmâna salariaților activi (A. A., B. C., B. A., B. P., B. V., F. M.), un exemplar al contractului individual de muncă, precum și faptul că a înscris date eronate în contractele de muncă ale acestor salariați cu privire la perioade de probă, termen preaviz și program de lucru.

Potrivit art. 16 alin.3 din Legea nr.53/2003, angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă, iar conform art.11 din același act normativ, clauzele contractului individual de muncă nu pot conține prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă. Nerespectarea acestor dispoziții legale constituie contravenție și se sancționează cu amendă în condițiile art.260 alin.1 lit.d și p din Legea nr.53/2003.

Din redactarea textelor de lege menționate, rezultă în mod evident că obligația angajatorului de a înmâna un exemplar al contractului individual de muncă și de a nu înscrie clauze nelegale în contract, există în raport de fiecare salariat, motiv pentru care încălcarea acestor dispoziții față de salariați diferiți, constituie contravenții distincte.

Or, în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, intimata a reținut câte o singură contravenție prevăzută de art.16 alin.3 și art.11 din Legea nr.53/2003 în sarcina petentei, ceea ce echivalează cu lipsa descrierii faptei săvârșite. Astfel, în condițiile în care petenta a omis să înmâneze un exemplar al contractului de muncă mai multor salariați și a înscris date contrare dispozițiilor legale pentru acestea, nu se poate stabili în raport de ce contract de muncă, a fost sancționată petenta.

De altfel, în această situație, nici sancțiunea contravențională nu a fost legal aplicată, practic aplicându-se câte o singură amendă pentru mai multe fapte, cu încălcarea art. 10 alin. 1 din O.G. nr.2/2001, potrivit cărora dacă aceeași persoana a săvârșit mai multe contravenții, sancțiunea se aplica pentru fiecare contravenție.

Instanța apreciază că incorecta determinare a sancțiunii aplicate, constituie nu doar un aspect de nelegalitate ci și o încălcarea a dreptului petentei la reindividualizarea sancțiunii aplicabile, de natură a aduce acestuia o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal de contravenție.

Față de toate aceste considerente, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție este nelegal întocmit în ceea ce privește constatarea și sancționarea contravențiilor prevăzute de art.16 alin.3 și 11 din Legea nr.53/2003, impunându-se anularea parțială a acestuia în raport de faptele menționate, fără a se mai impune și analiza temeiniciei actului.

Pe de altă parte, analizând procesul-verbal de contravenție contestat și în ceea ce privește fapta prevăzută de art.2 alin.8 din HG nr.500/2011, instanța apreciază că acesta a fost legal întocmit.

Astfel, pentru această contravenție, instanța reține că sunt inserate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 din OG nr.2/2001 referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, fapta săvârșită, încadrarea juridică, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator, mențiuni a căror lipsă ar atrage nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție, în condițiile art.17 din OG nr. 2/2001.

De asemenea, fapta, astfel cum este reținută de agentul constatator a fost corect încadrată în drept, iar sancțiunea a fost aplicată între limitele fixate de actul normativ de incriminare.

În consecință, instanța apreciază că pentru contravenția prevăzută de art.2 alin.8 din HG nr.500/2011, procesul-verbal contestat a fost legal întocmit.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Cu privire la administrarea acestor probe care sa susțină temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța constată ca in jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, obligatorie pentru instanțele romane, orice persoana are dreptul de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării sa dovedească faptele imputate, contravenția fiind chiar asimilată unei acuzații penale (cauza A. c/României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).

Totuși, acest drept al unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul se încadrează in limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

În aceste condiții, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

În aplicarea acestor principii, instanța reține ca la baza încheierii actului, au stat constatările proprii ale agenților ITM, cu ocazia controlului efectuat în data de 17.05.2012, în sensul că petenta nu a comunicat încheierea contractului de prestări servicii cu PFA T. C. E., care din data de 08.05.2011, realizează operațiunile de completare și transmitere a Registrului general de evidență a salariaților în format electronic.

Prezumția de veridicitate a procesului-verbal de contravenție conduce în mod rezonabil la concluzia că împotriva petentei s-a ridicat o acuzație bazată pe împrejurări de fapt constatate personal de către agenții intimatei și care necesită explicații fundamentate pe probe din partea acesteia (principiu extras din cauza Blum v. Austria, hotărârea din 3 februarie 2005).

Pe de alta parte, petenta s-a limitat la a solicita anularea procesului-verbal de contravenție, susținând că a comunicat contractele de muncă salariaților, și chiar dacă existau unele erori în cuprinsul acestora, situația de fapt putea fi constatată pe baza statelor de plată și a Registrului Electronic de Evidență a salariaților care era completat corespunzător. Petenta nu a avansat nici o explicație referitor la împrejurarea că nu a înștiințat ITM despre încheierea contractului de prestări servicii cu PFA T. C. E., eventual însoțită de probe concrete contrare mențiunilor procesului-verbal de contravenție.

Punând în balanța situația de fapt prezentata de intimata (susținută de constatări proprii ale agenților ITM) și simpla formulare a plângerii contravenționale de către petentă, instanța apreciază că principiul proporționalității menționat anterior impune a acorda prioritate prezumției de temeinicie a procesului-verbal de contravenție.

În caz contrar, ar însemna sa se impună autorităților statului o sarcina excesiva, de natura a le pune în imposibilitate de a mai reprima faptele ce prezintă pericol social, câtă vreme, simpla negare a săvârșirii contravenției, nesusținută de alte explicații și probe concrete, ar fi suficientă pentru înlăturarea mențiunilor unui proces-verbal de contravenție.

Prin urmare, instanța apreciază că pentru fapta prevăzută de art.2 alin.8 din HG nr.500/2011, prezumția relativă de veridicitate a procesului-verbal de contravenție consacrată în art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, nu a fost înlăturată, acesta fiind legal și temeinic întocmit.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, instanța are in vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, conform cărora sancțiunea se aplica in limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise in procesul-verbal.

Față de dispozițiile legale menționate, instanța constată că petenta a fost sancționată cu avertisment, cea mai blândă sancțiune contravențională prevăzută de lege, astfel încât nu s-ar putea proceda la reindividualizarea acesteia, câtă vreme plângerea contravențională este o cale de atac recunoscută petentului, în cadrul căreia nu i s-ar putea crea o situație mai grea decât cea inițială.

Prin urmare, instanța urmează a admite în parte plângerea și va anula în parte procesul-verbal de contravenție în ceea ce privește constatarea și sancționarea faptelor prevăzute de art.16 alin.3 și art.11 din Legea nr.53/2003, înlăturând sancțiunile contravenționale aplicate pentru acestea (amendă de 1500 lei și avertisment).

De asemenea, va menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție contestat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

H O T A R A S T E

Admite în parte plângerea contravențională formulata de petenta S.C. A. M. CONCEPT S.R.L. cu sediul in Galati, ..18, ., împotriva procesului verbal de contravenție emis de intimatul I. T. DE MUNCĂ cu sediul in Galati, . nr.46 A.

Anulează în parte procesul-verbal de contravenție . nr._/17.05.2012, în ceea ce privește constatarea și sancționarea faptelor prevăzute de art.16 alin.3 din Legea nr.53/2003 și art.11 din Legea nr.53/2003.

Exonerează petenta de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 1500 lei aplicată pentru fapta prevăzută de art.16 alin.3 din Legea nr.53/2003.

Înlătură sancțiunea avertismentului aplicată pentru fapta prevăzută de art.11 din Legea nr.53/2003.

Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție . nr._/17.05.2012.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 21.05.2013.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.M.K../Tehnored.V.A.-5ex.-05.07.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 5245/2013. Judecătoria GALAŢI